news_digest_2

FreeEx Libertatea de exprimare Presă liberă

Controlul și cenzura comunicațiilor digitale - A doua ediție a newsletter-ului FreeEx Digest

Știre, 9 Mar 2023

Am lansat a doua ediție a newsletter-ului FreeEx Digest, o ediție realizată în colaborare cu Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

Abonează-te la newsletterele ActiveWatch aici.

______

FreeEx 2022 - 2023 //
Controlul și cenzura comunicațiilor digitale

Săptămâna trecută, pe 28 februarie 2023, Curtea Constituțională a respins plângerile de neconstituționalitate formulate de partidele de opoziție și Avocatul Poporului pe marginea legii privind securitatea cibernetică. Legea fusese criticată de mai multe organizații neguvernamentale, inclusiv pentru că introduce „propaganda și dezinformarea” în lista amenințărilor la adresa siguranței naționale și impune obligații de securitate pentru toate „persoanele fizice și juridice care furnizează servicii publice ori de interes public”, ceea ce, teoretic, poate include cu brio orice mass-media din domeniul online.

În contextul recentei decizii a Curții Constituționale, credem că merită să facem o sinteză a principalelor evenimente și inițiative legislative din domeniul comunicațiilor digitale, adoptate sau discutate de autorități pe parcursul ultimului an și jumătate, și care pot avea impact asupra activității jurnaliștilor. Or, siguranța jurnaliștilor include și confidențialitatea comunicațiilor și protecția vieții private online, Comisia Europeană solicitând țărilor membre să se asigure că jurnaliștii și ceilalți profesioniști din domeniul mass-media nu fac obiectul urmăririi sau al supravegherii online ilegale, inclusiv în contextul unor investigații ale poliției care pot compromite protecția surselor jurnalistice (vezi și ediția din februarie 2023 a FreeEx Digest nr. 1: „Siguranța jurnaliștilor. Linșaj public și kompromat”).

Războiul din Ucraina a fost folosit pe parcursul ultimului an, de autoritățile statului, pentru a limita drepturi fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare. Astfel, în 2022 au fost adoptate mai multe legi ce vizează comunicațiile digitale și care dau puteri sporite de acces la date nepublice serviciilor de informații, dar și dreptul de a interfera cu libertatea de exprimare. Dacă le privim din situația specifică a unui jurnalist sau redacții, aceste modificări legislative sunt cu atât mai îngrijorătoare. Criticile formulate de organizații cu expertiză în drepturi digitale, drepturi fundamentale și bună guvernare, de politicieni din opoziție și instituții europene, au fost în cea mai mare parte ignorate, Guvernul și Parlamentul lăsând impresia că răspund fără prea multă analiză critică cerințelor formulate de serviciile de informații. În majoritatea lor covârșitoare, noile prevederi legale au trecut, din păcate, testul de constituționalitate.

Războiul din Ucraina a intensificat și acțiunile de cenzură guvernamentală, dar și atacurile cibernetice, care au afectat și site-uri media. La aceasta s-au adăugat situațiile în care rețelele de socializare cenzurează sau limitează conținut într-un mod lipsit de transparență și pe baza unor algoritmi neclari. Astfel, statul, alături de actori privați, au îngrădit dreptul la informare al publicului.

Principalele evenimente și acțiuni cu impact asupra libertății comunicațiilor digitale în 2022 - 2023:

🚩 Serviciile de informații își scriu singure legile

Autoritățile de la București au iscat puternice controverse publice în iunie 2022, când în presă s-au scurs informații despre un pachet de legi ale securității naționale, despre care se presupune că nu ar fi fost redactat în birourile Guvernului României, cum ar fi fost firesc, ci, mai degrabă, în cele ale serviciilor de informații. Principala problemă a acestui pachet de legi ale securității naționale era aceea că dădea puteri sporite pentru serviciile de informații, în timp ce controlul asupra acestor servicii era diminuat.

Mai multe detalii aici.

🚩 Legea securității cibernetice: mai multă Securitate, mai puțină siguranță

Conform noii legi a securității și apărării cibernetice, declarată constituțională de CCR pe 28 februarie 2023, persoanele fizice și juridice (deci, potențial, inclusiv mass-media) care furnizează servicii publice ori de interes public au obligații extinse, inclusiv de a raporta incidentele de securitate cibernetică care le-au afectat sistemele, în maximum 48 de ore de la producerea acestora, sau riscă o amendă contravențională usturătoare (1-3% din cifra de afaceri). De asemenea, furnizorii de servicii de securitate cibernetică sunt obligați să ofere informații despre securitatea clienților lor (deci inclusiv mass-media), în lipsa unui mandat judecătoresc și, chiar dacă informațiile solicitate sunt protejate de un contract de confidențialitate.

Una dintre cele mai grave prevederi o constituie completarea, prin noua lege, a unor prevederi din legea siguranței naționale, în vigoare. Astfel, campaniile de „propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională” se adaugă listei de amenințări la siguranța națională, ceea ce dă puteri nejustificate SRI în limitarea dreptului la libertatea de exprimare, prin stabilirea unilaterală a acțiunilor ce intră în această categorie, dar și a colectării de informații și efectuare de măsuri specifice de supraveghere în astfel de cazuri. Practic o întreagă redacție poate fi urmărită de SRI, doar dacă este bănuită că a fi responsabilă de acțiuni care sunt incluse în această categorie (legal, urmărirea se poate face doar cu mandat de la judecător, dar să nu uităm ca de facto acest filtru nu există - peste 99% din mandatele de supraveghere pe siguranță națională sunt aprobate).

Mai multe detalii aici.

🚩 Lărgirea interceptării comunicațiilor electronice

Modificările la codul comunicațiilor adoptate în 2022 au iscat la rândul lor controverse publice puternice, pentru că au lărgit nepermis posibilitatea interceptării comunicațiilor electronice de către organele de cercetare penală și SRI, impunând obligații excesive furnizorilor, inclusiv unei noi categorii de furnizori de servicii de găzduire electronică. În cazul presei, aceasta ar însemna că orice date (probe din investigații, articole nepublicate, informații trimise de avertizori de integritate, etc.), care ar fi pe un server, pot fi obținute direct de la găzduitor, în urma unui mandat trimis acestuia.

Mai multe detalii aici.

🚩 Cenzura guvernamentală - site-uri blocate arbitrar

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) cere să se blocheze site-uri fără a avea o bază legală clară, fără procedura de apel și fără a îndeplini criteriile necesare de independență instituțională. Blocarea unui site de presă (aktual24.ro), precum și a unui blog de recenzie de carte și a site-urilor unor magazine, inclusiv a unor adrese IP aflate în proprietatea Google, dau măsura arbitrariului acestui tip de acțiune, inițiată ca o extindere a blocării site-urilor oficiale rusești cerută de Uniunea Europeană.

Mai multe detalii aici.

🚩 Cenzura privată

Blocarea, limitarea sau ștergerea de pe rețele de socializare a conturilor mass-media în limba română - fără explicații sau vreun motiv legal, urmate deseori de imposibilitatea de a le relua și a recupera audiența avută - este o practica curentă a Facebook și/sau Google de mulți ani. Măsurile par fi luate fie de sisteme automatizate, fie de persoane care nu înțeleg limba română la nivel primar. Astfel de măsuri au afectat, în ultimii ani, paginile mai multor publicații online, cum ar fi: HotNews, G4Media, profit.ro, Aktual24.ro, Dela0, Investigatoria, descopera.ro. Pagina Facebook a publicației de satiră Times New Roman a fost ștearsă. Și jurnaliștii au fost afectați de deciziile arbitrare ale Facebook. De exemplu, nu mai departe de ianuarie 2023, pagina lui Cătălin Tolontan și-a diminuat brusc reach-ul după publicarea unui link referitor la o investigație Libertatea care viza un agresor sexual.

Mai multe detalii aici.

🚩 Atacuri informatice asupra mass-media

În contextul războiului din Ucraina, numărul atacurilor cibernetice a crescut, multe dintre ținte fiind site-urile unor redacții. Site-urile Digi24, Hotnews și G4Media au fost afectate de astfel de atacuri.

Mai multe detalii aici.

____

Serviciile de informații au început 2023 cu puteri sporite, în detrimentul protejării drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a existenței unui echilibru al puterilor în stat. Ne putem aștepta că acest trend va continua, în condițiile în care controlul civil asupra serviciilor de informații nu preocupă în mod real decât o mână de politicieni, de obicei din opoziție, și câteva organizații ale societății civile, iar controlul judecătoresc este de facto inexistent. Conform pachetului de legi ale securității menționat la început, controlul parlamentar asupra serviciilor de informații s-ar putea diminua semnificativ. Marja mai largă de acțiune a serviciilor de informații are un potențial impact și asupra libertății de exprimare și a libertății presei, pentru că siguranța comunicațiilor jurnaliștilor este diminuată, odată cu cea a oricărui cetățean. Să mai adăugăm la aceasta și că au trecut doar șase ani de când SRI a recunoscut că are agenți infiltrați în presă, informație întărită de un fost director SRI.

logo ambasada olandei

Proiectul FreeEx Digest este finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Tinerețe, voturi grele - FreeEx Digest nr. 6

Știre, 20 Mai 2024

Tinerețe, voturi grele - FreeEx Digest nr. 6

Știre, 20 Mai 2024

Tinerețe, voturi grele - FreeEx Digest nr. 6

Știre, 20 Mai 2024