cover_digest3

FreeEx Libertatea de exprimare Presă liberă

Democrația din telecomandă

Știre, 3 Mai 2023

Acest articol face parte din seria de articole “FreeEx Digest nr. 3 // Breaking (News) Democracy”.

2004 – 2008: Epoca explorării și poziționării

În această perioadă, posturile Realitatea TV (înființat în 2001) și Antena 3 (înființat în 2005) au dominat acest segment de televiziuni, într-o piață media mult mai diversă decât cea de azi. Este epoca mogulilor și a controverselor legate de independența editorială a noilor instituții de presă.

În cazul Realitatea TV controversele vremii au fost cel mai adesea alimentate de influența și rolul lui Sorin Ovidiu Vântu în construirea grupului Realitatea – Cațavencu.

În schimb, în cazul Antena 3, interesele economice aveau să fie, în scurt timp de la lansare, dublate de agenda politică a lui Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact.

Este debutul unui lung șir de confruntări între puterea politică de la acea vreme, reprezentată de președintele Traian Băsescu și Alianța Dreptate și Adevăr, și puterea politico-mediatică, reprezentată de Dan Voiculescu, în dubla sa calitate de fost patron de presă și președinte al Partidului Conservator.

Redăm câteva episoade ilustrative pentru ostilitatea dintre președintele Băsescu și mogulii din presă, așa cum au fost consemnate în edițiile din 2007 și 2008 ale Rapoartelor FreeEx.

Dan Voiculescu vs Monica Macovei

Dan Voiculescu a intervenit în direct în cadrul emisiunii Ştirea zilei transmisă de Antena 3 în data de 2 mai 2007. Antena 3 face parte din grupul media patronat de fiica lui Dan Voiculescu. Emisiunea o avea ca invitată pe Monica Macovei, fost ministru al justiţiei. Voiculescu a sunat şi a intervenit în emisiune din proprie iniţiativă, acuzând-o pe aceasta de "făţărnicie", "talent de a juca teatru" şi numind-o "procuror ceauşist". “Da, doamnă Macovei. Îmi face multă plăcere să vă insult, pentru că jucaţi un teatru...”, a mai spus Voiculescu. În momentul în care moderatoarea emisiunii a încercat să tempereze atacurile lui Dan Voiculescu, acesta a admonestat-o în direct: “Să vă fie de bine, doamnă Gabriela Vrânceanu Firea, cu invitaţii dumneavoastră cu tot”.

Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a autosesizat şi a trimis o scrisoare deschisă postului Antena 3 în care îşi arăta 'îngrijorarea' faţă de interventia lui Dan Voiculescu. Conform acestei scrisori, "Atunci când doamna Firea a încercat să echilibreze discuţia şi să respecte 'regulile jocului', prevăzute de legislaţia audiovizuală, domnul Dan Voiculescu a admonestat-o, folosind un ton şi un limbaj neadecvate exprimării în spaţiul public, fapt ce ridică un mare semn de întrebare în legătură cu relaţiile dintre patronat şi ziarişti". CNA a considerat că această intervenţie "afectează independenţa editorială a postului Antena 3 şi aduce prejudicii înseşi libertăţii de exprimare".

Primul președinte sancționat de CNCD pentru discriminare

În 2007 opoziția parlamentară inițiază prima procedură de suspendare a președintelui Traian Băsescu, campania pentru referendumul de suspendare desfășurându-se în luna mai a acelui an. În acest context politic tensionat, nivelul gesturilor și discursurilor politicienilor, dar și jurnaliștilor devin extrem de violente. De departe, cel mai grav incident îl are în prim plan pe Traian Băsescu care, pe 19 mai 2017, aflat într-un spațiu public, îi confiscă telefonul unei reporterițe de la Antena 3, folosind apelativul sexist „păsărică”. La scurt timp de la consumarea acestui incident, în spațiul public apare o înregistrare chiar de pe telefonul jurnalistei agresate, în care Băsescu se referea la jurnalistă folosind sintagma „țigancă împuțită”. În ciuda scuzelor ulterioare, gestul lui Băsescu este sancționat de Consiliul Național al Discriminării cu un avertisment, Consiliul apreciind la acea dată că acest tip de discurs „nu este adecvat pentru spațiul public și pentru funcția de demnitar”.

Băsescu folosește, pentru prima oară, sintagma „tonomat cu euro”

În luna martie 2008, Preşedintele declara, referindu-se la comentatorul Cornel Nistorescu: „Mai sunt şi în trustul lui Vîntu tonomate. Mai exact, foşti directori pe la cotidianul «Evenimentul zilei»“. Tema tonomatelor a fost apoi reluată în mai multe rânduri de Traian Băsescu, ţintele find mai ales jurnaliştii din grupul Intact, controlat de familia Voiculescu, dintre aceştia nominalizându-l pe „tonomatul cu euro Victor Ciutacu“. Invitat pe 9 septembrie la postul public TVR1, Preşedintele declara: “Campania dusă împotriva şefului statului legată de episodul PD-L cu Vadim a arătat cum se vor poziţiona şi cum se vor comporta trusturile acestea două, prin oamenii pe care îi plătesc, pe timpul campaniei. Minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu-i simpatizează Vântu şi Voiculescu”. În aceeaşi emisiune, Traian Basescu i-a atacat pe cei care îl denigrează “ca să-şi slujească stăpânul pentru bani”. “Oameni care, altfel, când tac le iese pe gură propagandă mirosind a Rompetrol şi alta mirosind a bani de la FNI”. Printre cei vizaţi de afirmaţiile Preşedintelui s-a aflat inclusiv Mircea Dinescu: “Vezi oameni care au pretenţia că au fost dizidenţi, dar miros a benzină când vorbesc”.

2009 – 2015: Epoca încrâncenării și polarizării

Într-un climat politic și social din ce în ce mai tensionat, familia televiziunilor de știri se extinde cu încă trei posturi: B1 TV, România TV și Digi 24. În 2011 postul Realitatea TV trece printr-o criză majoră de management și de reorganizare, criză soldată cu scindarea redacției și apariția postului România TV.

România trece prin patru exerciții electorale (alegeri prezidențiale în 2009, alegeri locale și parlamentare în 2012 și alegeri europarlamentare și prezidențiale în 2014). Mai mult, în 2012 are loc un nou referendum pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, referendum invalidat de Curtea Constituțională. Toate aceste convulsii politice au loc într-o perioadă profund afectată de criza economică globală din 2008 – 2010.

În anul 2013 au loc primele proteste masive anti-guvernamentale, îndreptate împotriva premierului de atunci, Victor Ponta (PSD), pe fondul controverselor legate de exploatarea resurselor aurifere de la Roșia Montană. Doi ani mai târziu, în contextul incendiului din clubul Colectiv, soldat cu moartea a 64 de tineri, au loc noi proteste masive de stradă, soldate cu demisia guvernului Ponta și cu instalarea provizorie a unui guvern tehnocrat.

În România apar noi mișcări civice digitale, care reușesc să se mobilizeze și în stradă, reunite sub diferite identități, de la #unitisalvam la #coruptiaucide. Este o perioadă în care faliile din societate se adâncesc semnificativ și aparent iremediabil.

Alegerea în 2014 a președintelui Klaus Iohannis (PNL) nu aduce nici pe departe mai multă moderație și stabilitate în societate.

În tot acest climat încărcat, influența mogulilor și a patronilor de presă în agenda politică și publică se manifestă zgomotos. Limitele dintre presă și politic devin tot mai neclare, o bună parte din televiziunile de știri devenind simple instrumente de propagandă politică.

Am selectat o serie de evenimente care, în opinia noastră, descriu cel mai bine atmosfera acelor ani, precum și instrumentalizarea televiziunilor de știri în conflictul dintre putere și opoziție. așa cum au fost acestea consemnate în rapoartele anuale FreeEx (2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014- 2015, 2015-2016).

Campanie pentru prezidențiale cu înregistrări controversate

În seara zilei de 26 noiembrie 2009, în timp ce Traian Băsescu se afla în studioul Realitatea TV, ziarul Gardianul a publicat on-line, fără să-i verifice autenticitatea, un filmuleț în care președintele părea să lovească un copil în timpul unui miting electoral. Filmul i-a fost arătat în direct președintelui la Realitatea, iar, în următoarele zile, a fost reluat insistent. Imediat, subiectul a fost abordat de aproape toate instituțiile mass-media. Imaginile au rulat până și pe televizoarele din metrou și din supermarketuri, în rețeaua Zoom TV, care aparținea Monopoly Media, companie din grupul Realitatea-Cațavencu, și difuza de obicei știri de lifestyle. Într-o singură zi, pe 27 noiembrie, filmul a fost difuzat de 2298 de ori pe Antena 3 și de 1459 pe Realitatea TV, conform lui Gelu Trandafir, membru CNA. Asta înseamnă că la Antena 3 a rulat, într-o singură zi, timp de peste 6 ore. Paradoxal, sancțiunea stabilită de CNA nu a reflectat intensitatea abaterilor constatate.

Eurobarometrul și OSCE despre alegerile din 2009

Conform raportului OSCE despre alegerile prezidențiale, „Unele posturi private de televiziune,

îndeosebi Realitatea TV şi reţeaua de televiziune Antena, au acordat campaniei o acoperire care nu a

fost echilibrată şi căreia i-a lipsit imparţialitatea şi au adoptat o atitudine agresivă împotriva

Preşedintelui în exerciţiu”. Tendința a fost evidentă mai ales în știrile din primul tur difuzate de Antena 1, unde Băsescu a beneficiat de 59% din acoperire, din care 72% pe un ton negativ și doar 4% pe un ton pozitiv, indică monitorizarea OSCE. Situații asemănătoare s-au întâlnit și la ziare: Jurnalul Național, din același trust ca Antena, a acordat președintelui 83% din spațiul dedicat candidaților, din care 77% cu conținut negativ și 8% pozitiv. Cotidianul i-a alocat 74%, din care 83% pe un ton negativ și 3% - pozitiv.

Încrederea românilor în televiziune a scăzut de la 70%, în iunie 2008, la 61% în timpul campaniei electorale, conform Eurobarometrului comandat de Comisia Europeană și realizat sub coordonarea TNS Opinion & Social. „Polarizarea excesivă a discursului şi implicarea marilor trusturi de presă în campania prezidenţială pare să fi dus la o pierdere de capital de încredere pentru aceste canale mediatice”, apreciază studiul.

Presa e o vulnerabilitate a siguranței naționale

În 2010, în cel de-al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu, presa a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării printre vulnerabilitățile la adresa siguranței naționale. Documentul menționează „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora” și „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului”. Strategia a fost iniţiată de Preşedinţia României, adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi înaintată în iunie 2010 Parlamentului României. Documentul a fost criticat de organizațiile societății civile.

Un scandal + o despărțire = două televiziuni de știri

În 2011, televiziunile românești au trecut prin transformări remarcabile pe tot parcursul anului, iar deznodământul cel mai spectaculos a constat în sciziunea Realitatea TV și în arestările repetate ale patronului acestui post, Sorin Ovidiu Vîntu, acuzat de șantaj și de spălare de bani. În martie 2011, doi jurnaliști Realitatea, Oana Stancu și Adrian Ursu, s-au mutat la Antena 3, după ce, cu o lună înainte, îl acuzaseră de cenzură pe Sebastian Ghiță, omul de afaceri care a preluat managementul Realitatea în 2010, deoarece suspendase din grilă emisiunea realizată de aceștia. În luna mai 2011, omul de afaceri Elan Schwartzenberg a cumpărat de la copiii lui Sorin Ovidiu Vîntu, Ioana și Ionuț Vîntu, 92% din acțiunile Bluelink Comunicazione, societatea care deținea la acel moment trustul Realitatea. După o lună, pe fondul accentuării conflictelor dintre Sorin Ovidiu Vîntu și Sebastian Ghiță, televiziunea se fragmentează. Astfel, o parte din echipa Realitatea TV rămâne să lucreze pentru Elan Schwartzenberg, iar o parte din echipă se mută la România TV, televiziune nou-înființată de Sebastian Ghiță.

Băsescu îndeamnă la boicotarea televiziunilor ostile

În 2012, vocile pro Uniunea Social Liberală (Partidul Național Liberal și Partidul Conservator și Partidul Social Democrat) sau anti-Băsescu au dominat spațiul mediatic, prin intermediul unui arsenal mediatic extrem de puternic. Importanți lideri USL controlează entități sau grupuri media. Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator, deținea (prin familia sa) controlul grupului Intact (care include televiziunea de știri Antena 3), iar Sebastian Ghiță, senator PSD, era patronul televiziunii de știri România TV. O altă televiziune de știri, Realitatea TV, era controlată de un apropiat al PSD, Cozmin Gușă. De partea cealaltă, Dan Andronic dirija corul susținătorilor președintelui Băsescu, vârfurile de lance fiind postul de știri B1TV și cotidianul Evenimentul Zilei.

Pe 24 iulie 2012, în cadrul unei dezbateri televizate în timpul campaniei pentru cel de-al doilea referendum pentru demiterea președintelui, Traian Băsescu a identificat media drept responsabilă pentru fracturarea societății: „Oamenii zic că politica a împărţit societatea în două. Nu e adevărat, media a împărţit societatea în două”. O săptămână mai târziu, Traian Băsescu le cerea românilor să nu se mai uite la posturile de televiziune Antena 1, 2 și 3: „Mă adresez vouă cu rugămintea să înţelegeţi că aveți obligația să faceţi un exerciţiu, un exerciţiu pe care vi-l cere preşedintele ales al românilor: Nu vă uitaţi timp de o săptămână la Antene! Vă asigur că, dacă faceți acest lucru, veți începe să vedeți România reală cu necazurile ei, cu problemele ei, cu nevoia ei de a avea o națiune solidară pentru atingerea obiectivelor ei”.

Alegerile parlamentare din 2012 - polarizare și partizanat

În legislatura din 2012 pe băncile parlamentului intra o serie întreagă de foști jurnaliști sau proprietari de presă, printre care: Sorin Roșca Stănescu (senator PNL, fost director și acționar la cotidianul Ziua și alte publicații), Gabriela Vrânceanu Firea (senator din partea PC, fost prezentator știri TVR și moderator la Antena1 și Antena3), Tudor Barbu (deputat PP-DD, fost jurnalist la OTV), Sebastian Ghiță (deputat PSD, patron România TV și alte publicații locale), Dan Voiculescu (senator PC, proprietar al trustului Intact, prin intermediul familiei sale).

Rareș Bogdan, una dintre vedetele postului RealitateaTV, a fost protagonistul unui eveniment transformat în show mediatic. Pe 19 octombrie 2012, Comitetul Naţional Executiv al PNL l-a inclus pe listă pentru a participa la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Ziaristul s-a declarat onorat de ofertă și a cerut timp pentru a analiza propunerea: „Nu ştiu dacă e momentul acum pentru mine, dar cert e că e o onoare”, a declarat acesta. Momentul anunțului a fost transformat de RealitateaTV într-un show mediatic, cu un platou plin de invitați, unii având menirea a-l convinge pe jurnalist să candideze, ceilalți susținând continuarea activității jurnalistice. Rareș Bogdan a încheiat suspansul, anunțând că va rămâne alături de colegii săi jurnaliști. Rareș Bogdan a candidat, în cele din urmă, pe listele PNL, la alegerile europarlamentare din 2019.

Raportul OSCE privind alegerile parlamentare din luna decembrie 2012 consemnează polarizarea presei în jurul grupărilor politice, precum și neglijarea dezbaterii politice pe teme de interes public în dauna unor sterile scandaluri politice. „Lipsa discursului politic s-a reflectat în acoperirea mediatică a campaniei. Aproape că nu au existat emisiuni dedicate unor analize serioase bazate pe politici, sau unor comentarii experte. Trăsătura dominantă a fost schimbul de atacuri la persoană şi criticile adresate de candidaţi unii altora, o tendinţă adeseori sprijinită chiar de difuzori, cu scopul de a obţine audienţe mai mari”, se afirmă în raportul OSCE.

La finalul unui an electoral extrem de încărcat, mai mulți politicieni ai USL au mulțumit Antenelor pentru sprijinul acordat în campania electorală (Victor Ponta, Radu Stroe). Printre aceștia s-a numărat și Liviu Dragnea, șeful de campanie al USL, care a transmis „mulțumiri pentru felul în care Antena 3 a ajutat USL să ajungă la putere”.

Folosirea instituțiilor media ca instrumente de presiune politică și economică

Primele luni ale anului 2013 sunt luni ale divorțului mediatic din USL, și sunt marcate de acuzațiile pe care și le-au adus reciproc cele două canale de știri, Antena 3 și România TV, ambele controlate de politicieni ce fac parte din coaliția de guvernare USL. Antena 3 este „controlată” de Dan Voiculescu (alianța PNL-PC) și România TV este deținută printr-un interpus de Sebastian Ghiță (PSD). Deși puțin vizibil în discursul politic, conflictul mediatic pare a avea destule motive politice, cele două tabere acuzându-se reciproc de colaborare cu fosta Securitate (Dan Voiculescu) sau cu actualele servicii de informații (Sebastian Ghiță). RTV a criticat în mai multe rânduri activitatea unor politicieni liberali, printre aceștia aflându-se președintele PNL și copreședinte USL, Crin Antonescu. O victimă colaterală a acestui război mediatic a fost ministrul Muncii și Protecției Sociale, Mariana Câmpeanu (PNL), despre care RTV a relatat că ar fi anchetată de DNA pentru fapte de corupție, afirmație nesusținută de nicio probă și infirmată ulterior de DNA. Televiziunile s-au mai acuzat de furt de știri, de derapaje editoriale, iar vedeta Antena 3, Mircea Badea, i-a urat colegului Cătălin Striblea, de la România TV, să aibă parte de un al doilea atac cerebral, în timp ce Striblea se afla internat în spital.

Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că se teme de „linșajul Antena 3”, în cazul în care partidul său va ieși din alianța USL, alcătuită din PSD, PNL și PC. Omul politic a lăsat să se înțeleagă faptul că televiziunea este controlată ca instrument de manipulare. „În fiecare trust de televiziune sunt profesioniști… Eu nu cred că Antena 3 m-a favorizat pe mine în mod special, ci doar că au apreciat unele din luările mele de poziție în politică… Ce face Antena 3 acum, ce faceți dumneavoastră, se vede cu ochiul liber. Eu niciodată nu am depins de favorurile unui trust de televiziune… Sigur că mă tem de linșajul trustului Antena 3, dar eu am fost linșat din 2009 și de postul dumneavoastră, de ziarele mari precum Evenimentul Zilei… Nu sunt în situația să schimb o decizie că se supără Antena 3…”. Declarația a fost făcută în contextul amplificării tensiunilor politice din interiorul alianței, cu numai o săptămână înainte ca aceasta să se rupă. Antena 3 a susținut puternic USL, Dan Voiculescu fiind și fondatorul Partidului Conservator. În anii anteriori, Crin Antonescu fusese unul din politicienii favoriți ai acestei televiziuni, discursul său radical împotriva președintelui Băsescu și a mișcărilor politice afiliate acestuia fiind intens promovat de Antena 3. Situația s-a modificat odată cu ruperea alianței, schimbarea discursului lui Antonescu și conflictele ulterioare avute cu PSD și liderul acestuia, Victor Ponta. Antonescu a devenit brusc o țintă a criticilor postului de televiziune controlat de Voiculescu.

În noiembrie 2013, Antonescu a acuzat un alt politician patron de presă (social-democratul Sebastian Ghiță) că își folosește televiziunea (România TV) pentru a-l determina pe colegul său de partid, premierul Ponta, să candideze la alegerile prezidențiale din 2014.

Presa, dar și politicul, au beneficiat în această perioadă de bani din zone comerciale controversate iar televiziunile de știri, beneficiare ale acestor contracte, au avut un discurs partizan intereselor sursei de finanțare. În decembrie 2013, potrivit unei investigații realizate de platforma jurnalistică Rise Project, compania Roșia Montană Gold Corporation a avut relații economice cu: televiziunea de știri România TV (1.542.721 de lei), deținută printr-un interpus de deputatul PSD Sebastian Ghiță, precum și cu alte companii legate de numele acestuia (ex: Glar Construct SRL Ploiești - 2.599.319 de lei); agenția de PR și publicitate Republika Interactive (1.484.699 lei), casă de lobby angajată de RMGC, care a fost implicată și în campania electorală a președintelui Traian Băsescu, și care a transferat bani (122.910 lei) și către o companie a lui Ionel Blănculescu, consilier al premierului Victor Ponta; Corina și Camelia Voiculescu, fiicele lui Dan Voiculescu (468.264 de lei); televiziunile Antena 3 (495.936 de lei) și Antena 1 (580.872 de lei), din Grupul Intact (din care era parte și Jurnalul Național); Pro TV (959.414 lei), B1 TV (614.996 de lei), Kanal D (217.978 lei), Prima Tv (175.076 lei), Realitatea TV (75.116 lei), TVR (102.040 lei), Etno TV (12.710 lei), Alba TV (22.780 lei) și agenția de știri Mediafax (13.651 lei).

Presa lui Voiculescu, unealtă împotriva Justiției

Pe 8 august 2014, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, l-au condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu pentru spălare de bani în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Potrivit procurorilor, Dan Voiculescu a intrat în posesia unei proprietăţi evaluate la 60 de milioane de euro pentru care a plătit 100.000 de euro. Instanţa a decis şi punerea sub sechestru și confiscarea proprietăților lui Dan Voiculescu, inclusiv a sediului Antena 3. După pronunțarea sentinței a apărut o scrisoare publică semnată de jurnalişti, prezentatori și comentatori ai Antena 3. Aceasta cataloga decizia justiției drept un abuz, un „proces politic” a cărui țintă ar fi fost chiar redacția Antenei 3 și afirma că este vorba despre un atac la libertatea presei. „Astăzi, 8 august 2014, s-a consumat una dintre cele mai hidoase manifestări ale regimului de abuz şi represiune care încă sufocă România. 12 oameni, cu chip, nume, suflet, familie, au fost aruncaţi în închisoare în urma unui dosar şi a unui proces construite pe fals, pe temeiuri politice şi alimentate cu ură şi dorinţă oarbă de răzbunare. Noi, jurnaliştii postului de televiziune Antena 3, cea mai puternică şi credibilă instituţie de presă din România, ne asumăm să facem aceste afirmaţii tranşante în legătură cu sentinţa pronunţată astăzi de doi judecători ai Curţii de Apel Bucureşti tocmai pentru că experienţa şi probitatea profesională ne dau competenţă în a spune că acest dosar, generic denumit Telepatia, reprezintă cea mai gravă şi transparentă formă de dictat politic în justiţie. Ţinta acestei operaţiuni de execuţie publică a 12 oameni a fost de la început şi până la capăt fondatorul trustului de presă care deţine în clipa de faţă poziţia numărul unu pe piaţa media din România”.

Pe 10 august 2014, televiziunea Antena 3 a chemat oamenii în stradă la „o plimbare pașnică” în fața Palatului Cotroceni. Mitingul de solidarizare cu Voiculescu și televiziunea sa, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, a degenerat în scurt timp, deoarece o parte dintre participanți au agresat mai mulți jurnaliști de la instituții de presă „rivale” grupului Intact. Mai mulți reporteri de la Realitatea TV, Vice și B1 TV au fost înjurați, bruscați și loviți de manifestanți, sub privirile impasibile ale forțelor de ordine.

Jurnalist, locotenent-colonel sub acoperire

Pe 21 septembrie 2014, jurnalistul și prezentatorul de televiziune Robert Turcescu s-a autodeconspirat într-o emisiune transmisă în direct de B1 TV că ar fi fost agent sub acoperire al unui serviciu secret de informații, pe care nu l-a precizat. Jurnalistul publicase în aceeași zi, pe blogul personal, un text („Mărturisire și spovedanie”) și o serie de documente menite a dovedi apartenența sa la asemenea structuri. Documentele erau un livret militar și câteva ștate de plată din care reieșea că Turcescu ar fi fost locotenent-colonel al Ministerului Apărării Naționale – Direcţia de Informaţii Militare (serviciul de informații al armatei române). Turcescu a susținut că aceste documente i-ar fi fost înmânate direct, dar nu a precizat de cine sau cu ce scop și a confirmat autenticitatea acestora. Din livretul militar, reiese că Turcescu ar fi fost avansat în 2010 la gradul de locotenent-colonel de Unitatea Militară 02515 B. Anterior, în 2012, subiectul fusese făcut public de Antena3, dar la acea oră Turcescu a afirmat că gradul său militar îi fusese acordat fără a avea cunoștință de asta și a cerut MApN anularea acestuia. De asemenea, cu câteva zile înaintea autodeconspirării sale, tot la B1 TV, Turcescu fusese acuzat de senatorul Ilie Sârbu că ar fi ofițer acoperit. La numai câteva luni după acest eveniment, Robert Turcescu și-a reluat activitatea în mass-media, fiind realizatorul unei emisiuni difuzate de postul Nașul TV.

Prezidențiale 2014. Partizanate fățișe, manipulări, dezinformări. Exploatarea sensibilităților naționale și religioase

Campania electorală pentru prezidențialele din 2014 a fost dominată de partizanate mediatice fățișe, dezinformări și atacuri la persoană, unele cu accente naționaliste. Susținerea unuia dintre candidați a fost asumată de două canale de știri (Antena 3 și RomâniaTV) apropiate coaliției aflate la guvernare (PSD, UDMR, PC și UNPR), fiind însoțită de atacuri la adresa contracandidaților. Din arsenalul canalelor de știri nu au lipsit dezinformările , dar și instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidați. Principalele ținte ale acestora au fost cel mai puternic candidat al opoziției, Klaus Iohannis, și candidatul independent Monica Macovei.

În ziua scrutinului pentru al doilea tur al alegerilor, România TV și Antena 3 s-au antrenat într-o mobilizare disperată și ilegală a electoratului lui Victor Ponta cu scopul de a-l determina să participe la vot, sfidând reglementările în vigoare. Un exemplu în acest sens este modul în care România TV a relatat despre situația secțiilor de votare din Paris. Titrând “Băsiștii împart mâncare alegătorilor din diaspora”, postul România TV a transmis în direct de la o secție de votare din Paris. Transmisiunea a fost întreruptă de persoane care-i acuzau pe reporter și operator că prezintă alterat situația de la secția de vot. Situația a fost prezentată de realizatorii România TV ca fiind „agresiune”, cu titlul „Echipa România TV agresată de băsiști la Paris”.

Elena Udrea dicta politica editorială a unor importante televiziuni și ziare

Din Dosarul Gala Bute au apărut în 2015 dovezi privind aservirea editorială a unor importante instituții față de interesele Elenei Udrea, fost ministru, și ale PD-L în perioada 2010-2012. Dovezile (în principal corespondența electronică) au fost obținute de procurorii DNA în urma perchezițiilor informatice pe care le-au efectuat în dosarul lui Tudor Breazu, fostul asistent personal al Elenei Udrea. Apropiații Elenei Udrea impuneau subiecte, modificau știri, cenzurau știri, stabileau întrebările unor interviuri sau transmiteau articole care erau ulterior publicate de instituțiile media. Printre instituțiile de presă se aflau cel mai puternic canal de televiziune, Pro TV canalele de știri Realitatea TV și B1 TV, ziarele Evenimentul zilei, Ziarul Financiar și agenția de știri Mediafax. Scopul era prezentarea unei imagini cât mai favorabile a Elenei Udrea, unul din liderii PD-L la acea vreme.

Abateri etice după incendiul din clubul Colectiv din Capitală

În noiembrie 2015, Convenția Organizațiilor de Media (COM, alcătuită din peste 25 de organizații media) a semnalat că o parte a presei „a abdicat de la principiile profesionale” și a contribuit la tragedia din clubul Colectiv din Capitală, unde, în urma unui incendiu, au murit 64 de oameni. Potrivit analizei COM, după incendiul din Colectiv s-a constatat un număr îngrijorător de abateri de la lege și de la etica jurnalistică. Astfel, a remarcat COM, la scurt timp după izbucnirea incendiului din clubul Colectiv au fost difuzate - atât de către canalele media profesioniste, cât și în rețelele de socializare - imagini cu puternic impact emoțional, neblurate. Totodată, au existat redacții care au încălcat recomandările Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) privind mediatizarea funeraliilor victimelor din incendiu. CNA solicitase în mod expres presei (televiziunilor) să nu difuzeze imagini de la ceremoniile funerare ale victimelor din Colectiv, printr-o recomandare adoptată în unanimitate de membrii Consiliului. Nu în ultimul rând, potrivit COM, alți comunicatori publici au mediatizat puncte de vedere ale unor persoane care pretindeau că aveau puteri paranormale sau care alimentau conspirații morbide, fără bază factuală (de exemplu: că numărul victimelor a fost mult mai mare, dar a fost ținut ascuns de public).

2016 – prezent: Epoca post-adevăr și a ideologizării

Redăm câteva momente ilustrative pentru acestă perioadă, așa cum au fost ele consemnate în Rapoartele FreeEx (2016-2017, 2017-2018, 2018-2019).

Mass-media în campaniile electorale din 2016

Anul 2016 a fost marcat de două exerciții electorale semnificative, care au testat din nou capacitatea mass‑media de a informa corect și echilibrat publicul în legătură cu platformele electorale ale candidaților.

Campania pentru alegerile locale din luna iunie nu a avut evoluții spectaculoase, cele mai multe posturi TV concentrându‑se pe cursa electorală de la București. Doar Digi 24 și TVR 1 au încercat să prezinte și programele unor candidați din teritoriu, lărgind astfel universul de informare al publicului.

În cazul cursei pentru funcția de primar general al Capitalei, televiziunile au împărțit arena între candidatul PSD, Gabriela Firea, și candidatul Uniunii Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan. După victoria zdrobitoare de la alegerile locale a Partidului Social Democrat, la nivel național alegerile parlamentare păreau doar o formalitate, rezultatul fiind previzibil. Totuși, campania pentru alegerile din 11 decembrie 2016 nu a fost la fel de tihnită precum cea din vară. Din lotul de cinci televiziuni de știri cu acoperire națională, postul România TV s‑a detașat clar prin agresivitatea cu care a promovat mesajele PSD și PRU (Partidul România Unită, din partea căruia a candidat și patronul postului, Sebastian Ghiță).

Agresivitatea România TV a avut două funcționalități în campanie: de susținere deschisă a PSD și PRU și de decredibilizare a competitorilor electorali, în special a Uniunii Salvați România (fosta Uniune Salvați Bucureștiul, care, peste vară, a devenit partid național și s‑a înscris și în cursa pentru alegerile parlamentare).

Pe toată durata campaniei, România TV a fost portavoce pentru mesajele naționaliste promovate de PRU și reprezentanții săi, direcționând toate resursele editoriale pentru dezvoltarea unei narative dominate de manipulare și dezinformare. Plecând de la diferite afirmații sau speculații formulate de candidații PRU, postul de televiziune și‑a construit întreaga agendă editorială în jurul teoriei conspirației conform căreia miliardarul George Soros, ONG‑urile finanțate de acesta, corporațiile, guvernul tehnocrat, președintele Klaus Iohannis și Uniunea Salvați România urmăresc destabilizarea țării.

Intensitatea acuzațiilor aduse competitorilor PRU a variat de la metafore benigne (de tipul „suntem sclavi în țara noastră”) până la acuzații extrem de grave legate de deturnare de fonduri, evaziune fiscală, trafic cu organe umane sau incendierea voluntară a Clubului Colectiv în toamna anului 2015.

Toate aceste subiecte au fost asumate din punct de vedere editorial de postul România TV, fără a asigura minime standarde jurnalistice, precum cel de a solicita punctul de vedere al persoanelor vizate de acele acuzații. Climaxul acestei campanii susținute de dezinformare a fost atins în data de 9 decembrie 2016, la încheierea oficială a campaniei electorale în audiovizual, când postul România TV a difuzat o presupusă înregistrare realizată de gruparea Anonymous, în care guvernul tehnocrat era somat să recunoască public că în spatele incendiului de la Clubul Colectiv s‑ar fi aflat însuși miliardarul George Soros.

CNA absent și ineficient

Abateri editoriale grave constând în dezinformări și manipulări flagrante în favoarea unor actori politici au fost difuzate de principalele canale de știri la adăpostul neintervenției CNA, care nu s‑a întrunit decât în 4 din cele 9 ședințe programate pe durata campaniei electorale din 2016. Aceste încălcări ale legii au fost sancționate abia la începutul lui 2017, sub presiunea unei opinii publice revoltate de pasivitatea CNA în fața manipulărilor difuzate de aceste televiziuni. Sediul CNA a devenit o țintă a protestelor de stradă din ianuarie‑februarie 2017, manifestanții fiind nemulțumiți de prestația instituției în fața dezinformărilor flagrante ale televiziunilor. Drept urmare, nivelul sancțiunilor a crescut. România TV a primit o amendă de 100.000 de lei pentru mai multe abateri înregistrate în campania electorală. În intervalul 10 ianuarie - 16 februarie 2017, CNA a aplicat sancțiuni cumulate posturilor de știri Antena3 și România TV mai mari decât de‑a lungul întregului an 2016.

Publicația PaginaDeMedia.ro a solicitat o situație a numărului sesizărilor înregistrate de CNA ce vizau posturi centrale, pentru perioada 2014 - 2016, și care nu au mai putut fi analizate de instituție. Conform răspunsului CNA, 1.640 de reclamații nu au mai ajuns să fie discutate în ședință pe motiv că faptele s-au prescris. Dintre aceste sesizări, 400 vizau Antena3, 238 Antena1, 169 România TV, 153 Pro TV, 95 B1 TV.

Un membru al CNA, Radu Herjeu, a propus modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare pentru a răspunde problemei absențelor repetate ale unora dintre membri, situație ce dusese la lipsa de cvorum și împiedicase în multe ocazii luarea unor decizii privind sancționarea unor fapte. Herjeu a propus reprogramarea tuturor ședințelor care nu se puteau desfășura din lipsă de cvorum și publicarea pe site a prezențelor și absențelor la ședințe. Pe 26 ianuarie 2017, membrii CNA au decis să se întrunească de trei ori pe săptămână, pentru a evita prescrierea unor sesizări.

Continuă migrația jurnaliștilor în lumea politică

Un număr semnificativ de jurnaliști au candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, continuând tendința apărută în ultimii ani în interiorul breslei. Pentru Partidul Mișcarea Populară au candidat Dan Andronic (Evenimentul zilei, B1 TV) și Robert Turcescu (B1 TV, Nașul TV), în timp ce pentru Uniunea Salvați România au candidat Mihai Goțiu (România Curată) și Matei Dobrovie (Epoch‑Times.ro). Un alt jurnalist, Alexandru Căutiș (Realitatea TV), și‑a anunțat candidatura pentru Partidul Social‑Democrat, dar PSD nu l‑a inclus în cele din urmă pe listele sale electorale.

Mass‑media au fabricat știri în contextul unor evenimente politice majore

Fenomenul știrilor false a contaminat și spațiul media din România. Alegerile locale și parlamentare, precum și masivele proteste din ianuarie‑februarie 2017 au oferit „prilejul” unor dezinformări și manipulări de amploare, propagate atât de media mainstream, cât și de diverse site‑uri. Unele din știrile false publicate pe un site aparținând unui cetățean român au avut un impact puternic și în alegerile prezidențiale din SUA (endingthefed.com). Trei știri publicate pe acest site au fost în topul celor mai viralizate 5 știri false despre alegerile din SUA.

În timpul protestelor anti‑guvernamentale de la începutul lui 2017, televiziunile de știri au lansat informații neverificate care susțineau că protestele ar fi fost finanțate și sprijinite de George Soros sau de companiile multinaționale cu sediul în România sau că protestele ar fi fost, în fapt, o lovitură de stat pusă la cale de anumite forțe politice. Un incendiu ce a avut loc în luna ianuarie 2017 la clubul Bamboo a fost prezentat drept o tentativă de lovitură de stat ordonată de președintele Klaus Iohannis.

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat televiziunile Antena3 şi România TV cu amenzi de câte 50.000 de lei, şi televiziunile Realitatea TV şi B1 TV cu somaţii publice, pentru nereguli în emisiuni care au reflectat protestele din 22 ianuarie 2017.

Abaterile etice grave ale televiziunilor de știri au declanșat reacții din partea publicului și a societății civile. Au apărut campanii în care fie s‑a cerut boicotarea produselor pentru care se face reclamă la posturile respective, fie s‑a cerut companiilor să nu mai difuzeze reclame la acele posturi.

Organizația Frontline Club România a transmis un apel către agențiile de publicitate, media și PR, în care le cerea să întrerupă contractele cu posturile Antena3, România TV și B1 TV din cauza informațiilor false, denigratoare, de natură a dezinforma și manipula grav opinia publică. Unele companii au anunțat că și‑au retras publicitatea în urma presiunii publice. Conform unor monitorizări publicate de IQ Ads și PaginaDeMedia.ro, numărul reclamelor difuzate de Antena3 și România TV a scăzut semnificativ după declanșarea acestei campanii. Astfel, postul Antena3 a difuzat în data de 7 februarie 160 de reclame față de 470 în data de 20 ianuarie, în timp ce numărul reclamelor difuzate de România TV în aceeași perioadă a scăzut de la 510 la 290. Monitorizarea IQ Ads a contorizat numărul brand‑urilor care apar în reclamele difuzate. Dacă în perioada 30 ianuarie - 2 februarie 2017 s‑au promovat 98 de brand‑uri, la România TV, respectiv 104 la Antena3, în perioada 3 ‑ 5 februarie numărul acestora a scăzut la 31 de branduri, la România TV, respectiv 29 la Antena3.

MAI întocmește liste negre cu jurnaliști

Narativele difuzare de televiziunile de știri în contextul protestelor legate de OUG 13 și-au găsit corespondentul în acțiuni guvernamentale. Astfel, în februarie 2017, Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a prezentat o listă de persoane publice, jurnaliști și politicieni, care, potrivit spuselor sale, s‑ar fi implicat în sprijinirea protestelor desfășurate în fața Guvernului și în mai multe orașe din țară, la care au participat sute de mii de oameni. Carmen Dan a acuzat mai mulți ziariști că ar fi promovat protestele, ar fi chemat oamenii în stradă și că ar fi contribuit astfel la agravarea unei situații. În acest context, ministrul i‑a nominalizat drept instigatori la proteste pe jurnaliștii Mircea Marian, Ovidiu Vanghele, Emilia Şercan, Cătălin Tolontan, Andrei Gheorghe și Lucian Mândruță, pe Clotilde Armand şi Nicuşor Dan de la USR, și pe deputatul PMP Robert Turcescu.

Sebastian Ghiță a fost inculpat pentru șantaj în presă

În iunie 2016, fondatorul postului România TV, Sebastian Ghiță, a fost inculpat într‑un dosar penal ce a vizat un santaj de presă. Din rechizitoriul procurorilor reiese că Ghiță l‑ar fi șantajat pe omul de afaceri Theodor Berna, patronul companiei de construcții Tehnologica Radion, societate abonată la contracte cu autoritățile statului. Conform procurorilor, în martie 2011, Sebastian Ghiţă l‑ar fi determinat pe Berna să încheie un contract fictiv cu Asesoft International SA, în valoare de 500.000 de euro, pentru a opri campania de presă demarată împotriva firmei sale de construcţii. Materialele de presă erau difuzate pe Realitatea TV, post pe care Ghiță îl controla la momentul respectiv. Atacurile mediatice au încetat după semnarea contractului și plata primelor două tranșe în valoare totală de 150.000 de euro. Între timp, Ghiță a părăsit Realitatea TV și a înființat România TV. Berna a refuzat să achite și restul sumei din contract, ceea ce a dus la o reluare a atacurilor mediatice la adresa companiei sale, de data aceasta pe postul România TV. În decembrie 2016, Sebastian Ghiță a fugit din țară, în ultima zi în care mai beneficia de imunitate parlamentară, în timp ce se afla sub supraveghere judiciară, iar în prezent (mai 2023) locuiește în Republica Serbia. Ghiță a scăpat în 2019 de acuzațiile de santaj de presă. Ghiță a fost vizat de mai multe dosare penale, care nu au legătură cu activitatea sa în presă. Nu mai departe de octombrie 2022, a fost trimis în judecată în absență de către DNA, în dosarul ”Taxă pentru obţinerea de contracte IT”.

Antenele și șantajul - condamnare definitivă

În mai 2013, directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, era reținut de procurorii DNA pentru șantaj. Directorul general al Antena TV Group era acuzat că l-a constrâns pe Ioan Bendei, la acea dată administratorul companiei RCS&RDS, să semneze un contract în condiții prestabilite, sub amenințarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte compromițătoare pentru acesta. În paralel, posturile de televiziune din Antena TV Group, dar și canalul de știri Antena 3 (patronate de familia Voiculescu) difuzaseră de 41 de ori un promo care anunța iminenta difuzare a unei anchete jurnalistice: „Exploziv. Mită în fotbal 3,5 milioane euro via Oradea-București. Ancheta jurnalistică în curând”. Contractul în discuție viza condițiile de retransmisie a posturilor de televiziune aparținând Antena TV Group pe rețelele RCS&RDS. Investigația anunțată printr-un promo difuzat de 41 de ori nu a fost difuzată niciodată de vreunul din posturile de televiziune patronate de familia Voiculescu. Sursa acestei investigații de presă nedifuzate a fost, conform procurorilor, Șerban Pop, la acea dată președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

În 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat, printr-o hotărâre definitivă, pe Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, la 4 ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru șantaj, pe Camelia Voiculescu, președinta grupului Intact, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la șantaj, și pe Șerban Pop, fostul președinte ANAF, la doi ani de închisoare cu suspendare și la prestarea a 80 de zile de muncă în folosul comunității, pentru divulgare de informații secrete. În schimb, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în același dosar achitarea lui Dan Voiculescu (fondatorul grupului Intact), a lui George Matiescu (împuternicit Intact), a Antenei 3 și a Intact Publishing. Anterior, în 2016, Curtea de Apel București îl condamnase și pe Dan Voiculescu la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare. Antena TV Group a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 200.000 de lei și la difuzarea hotărârii de condamnare prin intermediul postului tv Antena 1 timp de o lună, de zece ori.

DIGI și mita

În 2017, câțiva ani mai târziu de la momentul în care fusese țintă a șantajului Antena TV Group, Ioan Bendei, la acea dată administrator al RCS&RDS, a fost trimis în judecată de procurori chiar pentru faptele pe care Antena TV Group le folosise pentru a-l șantaja. RCS&RDS, compania acționară a televiziunilor DIGI, și persoane din managementul acestei companii au fost trimise în judecată, în 2017, pentru infracțiunile de dare de mită și spălare de bani. DNA l-a mai trimis în judecată în același dosar și pe Dumitru Dragomir (fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal - LPF), pentru infracțiunile de luare de mită și spălare de bani, alături de mai mulți complici.

Dosarul DNA vizează modul în care s-a derulat contractul de difuzare a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1 de către LPF către RCS&RDS. Astfel, după câștigarea în 2008 a drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I pentru sezoanele competiționale 2008-2009, 2009-2010 și 2010-2011, în contextul crizei economice din 2009, RCS&RDS a dorit o renegociere cu LPF a condițiilor contractuale. Conform procurorilor, pentru a obține renegocierea condițiilor de difuzare a meciurilor, între 2009 și 2011, RCS&RDS a plătit către una dintre companiile controlate de Dumitru Dragomir suma de 3.100.000 euro, pe care procurorii au considerat-o mită, mascată sub forma unui contract comercial aparent legitim.

În ianuarie 2019, Tribunalul București, într-o primă decizie în acest dosar, i-a condamnat pe Dumitru Dragomir și Ioan Bendei la câte 4 ani de închisoare cu executare. Instanța a dispus și plata unor amenzi de către firmele implicate în dosar, precum și confiscarea sumei considerate a fi mită. Însă, în noiembrie 2021, Curtea de Apel București a hotărât desființarea sentinţei Tribunalului București și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă, respectiv Curtea de Apel Bucureşti. În mai 2023, dosarul se afla pe rolul acestei instanțe.

Jurnaliști audiați după difuzarea înregistrărilor cu Sebastian Ghiță

În februarie 2017, mai mulți realizatori România TV (Andreea Crețulescu, Victor

Ciutacu, Lili Ruse) au fost audiați, în calitate de martori într-un dosar de abuz în serviciu,

după ce au difuzat înregistrări cu Sebastian Ghiță, deținător prin interpuși al televiziunii, dat

în urmărire de autorități.

Procurorii au încercat să afle cum au intrat jurnaliștii în posesia respectivelor înregistrări, cerându-le să își divulge sursele, ceea ce i-a determinat pe realizatorii România TV să acuze că erau țintele unor încercări de intimidare, idee susținută și de alte voci din presă, precum Cătălin Tolontan, prin prisma principiului protecției surselor jurnalistice.

Instrumentalizarea presei în vulnerabilizarea sistemului judiciar

Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România publicat de

Comisia Europeană în ianuarie 2017, referitor la anul anterior, a susținut că mass-media au

fost utilizate de-a lungul anului pentru a slăbi independența sistemului judiciar și a

magistraților, contribuind la vulnerabilizarea luptei anti-corupție. Potrivit MCV, deși Consiliul Superior al Magistraturii transmitea către CNA situațiile în care constata atacuri ale presei asupra sistemului judiciar, în România acțiunile CNA nu erau destul de eficace pentru a duce la descurajarea atacurilor

și la corectarea informațiilor de către organismele de presă care inițiau sau redau atacurile.

În ianuarie 2017, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis un comunicat de

presă în care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să protejeze magistrații și să

reacționeze ferm împotriva atacurilor și dezinformărilor „de natură a submina grav

autoritatea judecătorească și a pune în discuție deontologia profesională a magistraților”,

lansate de „trusturi de presă partizane unor curente politice sau unor grupuri de interese de

afaceri, împreună cu persoane condamnate sau aflate în ancheta DNA”.

Jurnaliști-Consultanți-Sfătuitori

În luna iulie 2017, Felix Rache, realizatorul rubricii „Deziluzia optică” de la Antena 3, părăsea postul de televiziune pentru a se alătura echipei de consilieri ai noului premier, Mihai Tudose. Conform Paginademedia.ro, Rache era responsabil cu strategia de

comunicare a Guvernului, dar și cu pregătirea Centenarului Marii Uniri din 1918. Trei luni mai târziu, Felix Rache a fost promovat de la funcția de consilier personal al premierului la cea de consilier de stat în cadrul Departamentului de Strategii Guvernamentale, păstrând, în linii mari, aceleași atribuții ca și în luna iulie. Odată cu demisia guvernului Tudose, în 15 ianuarie 2018, Rache și-a dat demisia din funcția de consilier de stat.

La sfârștiul lunii noiembrie 2017, Rise Project publica o amplă investigație în care apărea și numele jurnalistului Antena 3 Radu Tudor, care, între 2011 și 2012, ar fi acordat consultanță în comunicare unei ferme zootehnice, Agrotrust. De-a lungul timpului, în conturile acestei ferme ar fi fost virate diferite sume din conturile companiei Tel Drum (conectată cu liderul PSD Liviu Dragnea). Ancheta îi menționează și pe Răzvan Dumitrescu sau Bogdan Chirieac, părți într-un contract de publicitate încheiat între Agrotrust și site-ul dcnews.ro. Conform jurnaliștilor Rise Project, relațiile de afaceri între jurnaliști și diferite entități apropiate PSD putea explica, într-o oarecare măsură, tratamentul preferențial de care se bucura acest partid pe postul Antena 3 sau pe site-ul dcnews.ro.

Moderatori cu nervii slabi

În data de 14 februarie 2018, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, moderatorul Mihai Gâdea a avut o reacție inadecvată într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă. Vădit iritat de opiniile exprimate de invitat, Gâdea i-a replicat: „Să nu plece. Pupați-o în c*r pe Kövesi… Pupați-o, domnule, în c*r pe Kövesi”. La acea dată, incidentul a generat aproape 150 de reclamații la CNA, însă forul a discutat speța abia după termenul de prescripție (șase luni) și a sancționat derapajul la pachet cu alte abateri înregistrate pe același post de televiziune.

Antena 3 – fake news pe fake news se scoate

Pe 24 iunie 2018, Antena 3 deschide un nou front împotriva postului Pro TV, pe care îl acuză de distribuire de informații false și de instigare la proteste. În cadrul emisiunii Sinteza Zilei din acea seară, realizatorul și invitații au analizat o știre realizată de Pro TV, și distribuită de o pagină de Facebook, în care erau prezentate efectele modificărilor la Codul Penal, fără a se preciza însă că știrea fusese difuzată în luna decembrie 2017. Postul Pro TV a reacționat și a acuzat postul Antena 3 nu doar că a omis să specifice data difuzării acelui material, dar l-a și contextualizat greșit, corelându-l cu contextul politic din vara anului 2018. În replică, Mihai Gâdea a declarat: „Noi aseară nu am spus că a dat Pro TV știrea, am spus că a fost dată pe Facebook. Pro TV și propaganda nu știu cum să facă față situației”. „Fake news-ul nu se prescrie. Este fake news și în decembrie și astăzi”, a mai declarat Gâdea.

Pe 17 iulie 2018, Ambasada Suediei la București acuza, în bloc, mai multe instituții media, printre care și Antena 3, de propagarea unei știri false. Ambasada acuza mai multe publicații și televiziuni că au prezentat o știre conform căreia ar fi șters un material video în care Laura Codruța Kövesi a fost decorată de statul suedez, iar decizia ar fi fost o consecință a demiterii acesteia din funcția de procuror-șef DNA. Diplomații au subliniat faptul că filmul fusese șters de pe contul de YouTube încă din anul 2017, fără nicio legătură cu evenimentele din România. Mai mult, Ambasada a criticat și faptul că nu a fost contactată pentru a formula un punct de vedere. În replică, unul dintre realizatorii Antena 3, Ana-Maria Roman, a declarat că postul nu ar fi sugerat o legătură de cauzalitate între demiterea lui Kövesi și dispariția înregistrării și și-a declinat responsabilitatea asupra conținutului, făcând trimitere la sursa primară a informației: „Știrea de pe inpolitics a fost preluată de mai multă lume, inclusiv de noi”.

10 august 2018 – lacrimogene și fumigene de presă

Mitingul Diasporei din 10 august 2018 a fost unul dintre cele mai mediatizate și controversate evenimente ale anului 2018. Posturile de televiziune Antena 3 și România TV au prezentat precaut acțiunile din Piața Victoriei și au condamnat exclusiv protestatarii pentru violențele care au degenerat. Jurnaliștii și invitații posturilor menționate au speculat existența unor agitatori în piață și au îndemnat lumea să evite escaladarea violențelor. Alte posturi de televiziune, precum Realitatea TV sau Digi 24 au prezentat însă, cu predilecție, acțiunile agresive și disproporționate ale Jandarmeriei Române împotriva participanților la protest sau chiar împotriva jurnaliștilor aflați la fața locului. În cazul Realitatea TV, evenimentele din piață au fost prezentate într-o manieră alarmistă, pe tronsonul de seară asigurat de jurnalistul Rareș Bogdan fiind vehiculate informații pe surse, greu de verificat și probat în acele momente tensionate. Astfel, Rareș Bogdan și invitații săi au lansat o serie de acuzații la adresa autorităților și forțelor de ordine care nu aveau bază factuală și fără să ofere un punct de vedere al instituțiilor sau persoanelor acuzate că folosesc „gaz toxic CS” și „muniție expirată” sau chiar că ar fi responsabili de „moartea a doi kosovari”. Pentru aceste derapaje, dar și pentru abateri repetate în perioada 10 – 17 august 2018, postul Realitatea TV a fost sancționat de Consiliul Național al Audiovizualului, la începutul lui 2019, cu suspendarea emisiei timp de 10 minute. Principalele critici formulate în spațiul public au pus sub semnul întrebării consecvența și consistența CNA în aplicarea legii și a principiilor. Astfel, ActiveWatch a semnalat la acea vreme faptul că CNA nu a fost la fel de intransigent cu televiziunile care au relatat despre protestele din iarna anului 2017, când frecvența și intensitatea abaterilor înregistrate la posturile Antena 3 și România TV erau cel puțin similare cu cele sancționate în cazul Realitatea TV.

Derapajele și speculațiile au continuat în spațiul media după incidentele din 10 august 2018, însă nici unele nu au fost de gravitatea situațiilor prezentate de postul Realitatea TV. Astfel, speculațiile formulate în emisiunea Alessandrei Stoicescu (Antena 3), din data de 13 august 2018, conform cărora violențele ar fi fost generate de persoane special instruite și plătite (mercenari) sau de membri ai mișcării Antifa, plătiți de George Soros, au scăpat nesancționate de CNA, chiar dacă unul dintre membrii consiliului s-a autosesizat în acest caz. În schimb, postul România TV a fost amendat cu 15.000 de lei pentru că, în ziua protestului, moderatorii nu au intervenit când invitații au lansat acuzații conform cărora protestatarii violenți ar fi plătiți sau că ar fi mercenari.

Când presa fără mamă și fără tată apără familia tradițională

Referendumul din 6 și 7 octombrie 2018, privind revizuirea articolului 48 din Constituție referitor la definiția familiei, a înregistrat câteva recorduri negative prin atitudinea neprofesionistă a unor actori de pe piața media.

Postul B1TV, prin emisiunea moderată de Silviu Mănăstire, „Dosar de politician”, s-a remarcat prin maniera dezechilibrată în care a prezentat subiectul referendumului. Moderatorul și-a asumat public și vehement opțiunea de vot și, în fiecare dezbatere dedicată temei referendate a invitat publicul să participe la vot și să voteze DA. Postul TV a fost sancționat de CNA, pentru lipsa de echilibru, cu somație publică, după mai bine de trei luni de la comiterea abaterilor.

Tot după trei luni a venit răspunsul CNA cu privire la difuzarea unui spot plătit de PSD și difuzat de posturile Antena 3, B1TV și România TV, în care cetățenii erau invitați să voteze DA la referendum, unele dintre argumentele prezentate în spot fiind degradante pentru persoanele care se opuneau acelui referendum sau care îl boicotau: „Ce înseamnă NU la Referendum? Acordul tău pentru ca în viitor căsătoria să se poată realiza între două persoane de același sex. Sau mai multe. Doi bărbați și o femeie. Trei femei și patru bărbați. Un bărbat și un ficus. Sau între o femeie și altceva.” Posturile de televiziune care au difuzat acest spot au scăpat nesancționate întrucât, conform CNA, forul nu mai

putea solicita intrarea în legalitate, deoarece, desigur, referendumul fiind încheiat, nu mai era difuzat de nicio televiziune.

Postul Digi 24 nu a dedicat spațiu special pentru dezbateri în jurul referendumului pentru revizuirea familiei. Însă, în zilele premergătoare votării, postul a început difuzarea unor mini-interviuri în care apăreau preoți care promovau importanța familiei tradiționale. Întrebat de Pagina de Media care este scopul acestei campanii, dacă este produsă de Digi 24 și de ce au fost aleși doar preoți pentru a discuta despre familie, postul de televiziune nu a oferit niciun răspuns la vremea respectivă.

În prima zi de votare, pe 6 octombrie, singurele posturi care au îndemnat populația la vot au fost Antena 3 și România TV, celelalte posturi de știri tratând marginal subiectul referendumului.

Referendumul pentru revizuirea articolului 48 din Constituție nu a atins cvorumul de 30%, Curtea Constituțională confirmând invalidarea acestuia pe 18 octombrie 2018.

Amenințare cu bombă la România TV

Redacția România TV a primit pe email o amenințare cu bombă, pe 15 februarie 2019, chiar în momentul în care invitat în studio era ministrul Apărării, Gabriel Leș. Poliția și echipajele antitero au intervenit imediat pentru a face verificări și a asigura protecția celor care se aflau în clădire. Amenințarea s-a dovedit a fi falsă, în sensul că în sediul televiziunii nu a fost descoperit niciun proiectil exploziv, iar la scurt timp autoritățile l-au identificat pe cel care a trimis emailul de amenințare și l-au dus la audieri. Autorul amenințării s-a dovedit a fi Ioan Alexandru Tătar, un fost ziarist sportiv din Timișoara, în vârstă de 70 de ani, căruia autoritățile i-au deschis dosar penal. Ulterior, Alexandru Tătar a declarat pentru România TV că își regretă gestul și că era doar nemulțumit de conținutul de pe post. „Voiam să-i avertizez că nu e bine să se denatureze adevărul”, a spus bărbatul.

Agenda publică întreținută cu bani publici

Sfârșitul anului 2018 a venit cu o amplă investigație realizată de Newsweek România, care făcea publică lista jurnaliștilor și consultanților care aveau contracte cu PSD. Ancheta Newsweek a reconstruit circuitul contractelor și entităților care intermediau plăți către jurnaliști și formatori de opinie care s-au consacrat în platourile televiziunilor apropiate de PSD. Pe lista publicată de Newsweek, printre beneficiarii acestor contracte se aflau Doru Bușcu (Cațavencii), Bogdan Chirieac (dcnews.ro, invitat cu precădere la posturile Antena 3, România TV și TVR 1), sociologii Marius Pieleanu și Mirel Palada, dar și jurnaliștii Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu de la Lumea Justiției. Doru Bușcu a fost singurul care a oferit clarificări în legătură cu aceste contracte cu PSD, despre care a afirmat că „sunt contracte cu firme private și punct”. Mai mult, Bușcu a negat orice legătură cu PSD și a apreciat că subiectul a fost politizat excesiv în spațiul public.

Antena 3 cere protecția statului

În luna martie 2019, Antena 3 s-a adresat în scris Consiliului Național al Audiovizualului cerându-l sprijinul în exercitarea meseriei. Antena 3 a invocat lipsa de securitate a angajaților trustului media în condițiile în care „în timpul transmisiunilor în direct sunt agresați sau bruiați de protestatari”. Scrisoarea a născut dezbateri în cadrul forului, unde decizia a fost de a transmite o scrisoare în atenția Jandarmeriei Române prin care s-a solicitat instituției „să asigure condițiile pentru ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea în conformitate cu legislația în vigoare”.

CNA retrage lista proprietarilor din media

În luna aprilie 2019, CNA a retras de pe site lista proprietarilor și acționarilor de media din România, invocând prevederile GDPR. Decizia surprinzătoare a fost interpretată ca un regres în transparentizarea pieței media, dar și ca un exces de zel. Într-un răspuns oficial transmis Hotnews.ro, CNA a precizat că ar fi fost necesară obținerea acordurilor de consimțământ din partea acționarilor pentru publicarea identității. Abia în octombrie 2022 CNA a revenit asupra acestei decizii, lista proprietarilor din audiovizual devenind, din nou, publică.

De la “Jocuri de Putere” la Putere

În martie 2019, realizatorul TV Rareș Bogdan, de la Realitatea TV, a devenit oficial candidatul principal pentru alegerile Europarlamentare din partea Partidului Național Liberal și a renunțat la emisiunea Jocuri de Putere, pe care o modera. Și Carmen Avram, realizatoarea emisiunii „În premieră”, de la Antena 3, s-a înscris pe lista pentru Europarlamentare, în martie 2019, de data acesta din partea Partidului Social Democrat, partid despre care a declarat că „a prins drag”.

Alegerile Prezidențiale din 2019, fără emoție și fără dezbatere

în 2019, Klaus Iohannis câștiga alegerile prezidențiale fără emoții și fără să participe la o dezbatere față în față cu principala contracandidată, Viorica Dăncilă, premier la acea dată. În ciuda protestelor din presă și societatea civilă, Iohannis și staff-ul de campanie au refuzat orice confruntare directă cu candidata PSD.

O anchetă Recorder din septembrie 2022 arăta că PSD plătise, în campania din 2019, 80.000 de euro + TVA pentru o emisiune electorală la România TV cu candidatul la prezidențiale Viorica Dăncilă, emisiune ce fusese moderată de Victor Ciutacu. Conform site-ului de investigații Captura, DNA ar fi deschis o anchetă în cheltuirea subvenției de la stat de către PSD, care implica și această situație.

2020 - 2022: Ani cu pandemie, război și multe boli profesionale

Primii doi ani de pandemie au fost marcați de confuzie, cu acces limitat sau restricționat la informații de interes public, dar și de o contaminare severă a spațiului public cu teorii ale conspirației și știri false despre pandemia COVID-19.

Pe fondul stării de urgență decretată de autoritățile române pe 15 martie 2020, Consiliul Național al Audiovizualului a propus un set de recomandări pentru radiodifuzori, pentru a evita, pe cât posibil, abordările alarmiste și senzaționaliste. Recomandările CNA aveau să fie încălcate, în foarte scurt timp, inclusiv de posturile România TV și Antena 3.

În mai 2020, sub pretextul că dorește să protejeze presa de efectele economice negative ale pandemiei, dar și că vrea să susțină eforturile de informare a publicului, guvernul Ludovic Orban a decis alocarea a 40 de milioane de euro pentru presa din România.

Paradoxal, o cotă din aceste fonduri au ajuns și la posturile România TV și Antena 3 care au oferit platformă pentru diferiți actori care negau severitatea pandemiei și au transformat criza de sănătate publică într-o confruntare politică și ideologică.

În octombrie 2020, au fost organizate alegeri locale, prilej cu care, din nou, Antena 3 și România TV au ieșit în evidență prin partizanat politic excesiv.

Cele două posturi de televiziune s-au remarcat printr-o campanie sincronizată și intensă împotriva câștigătoarei primăriei Sector 1, Clotilde Armand, pe care au acuzat-o de fraudă electorală. Această campanie de presă, care a continuat și în anii 2021 și 2022, a ajuns de mai multe ori în atenția CNA, testând capacitatea forului audiovizual de a conlucra și de lua măsuri legale proporționale.

În 2022, România înregistra cea mai severă scădere din ultimii ani, de opt poziții, în Indexul libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere, ajungând pe locul 56. Acesta era efectul cumulativ al numeroaselor crize și tensiuni politice, al finanțării presei de către partidele din coaliția de guvernare, dar și al numeroaselor campanii de intimidare și discreditare a jurnaliștilor independenți.

De altfel, finanțarea directă de către partide a presei pentru activități de propagandă a fost și continuă să fie unul dintre cele mai controversate și ocultate subiecte de pe agenda publică. Datorită investigațiilor Europa Liberă și Recorder, dar și prin eforturile susținute ale unor organizații neguvernamentale, precum Expert Forum sau Centrul pentru Inovare Publică, în spațiul public apar numeroase informații care sugerează influența financiar-editorială pe care Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat o exercită asupra presei, inclusiv asupra televiziunilor de știri.

În ultimii ani, subiectul finanțării presei și diferite investigații sau demersuri jurnalistice care pun la îndoială profesionalismul și integritatea profesională a unor membri din Guvern au fost omise de majoritatea televiziunilor de știri, excepțiile fiind puține și lăudabile.

În schimb, s-au intensificat campaniile de denigrare, de tip kompromat, împotriva vocilor critice cu Guvernul. Din nou, România TV părăsește decorul democratic și lansează liste negre cu jurnaliști din presa independentă (vezi mai multe în secțiunea Linșaj public și kompromat din FreeEx Digest nr 1).

logo ambasada olandei

Proiectul FreeEx Digest este finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Organizațiile europene și internaționale care apără libertatea presei sunt consternate de închiderea bruscă a anchetei privind campania de denigrare împotriva jurnalistei Emilia Șercan

Comunicat de presă, 7 Noi 2023

Organizațiile europene și internaționale care apără libertatea presei sunt consternate de închiderea bruscă a anchetei privind campania de denigrare împotriva jurnalistei Emilia Șercan

Comunicat de presă, 7 Noi 2023

Organizațiile europene și internaționale care apără libertatea presei sunt consternate de închiderea bruscă a anchetei privind campania de denigrare împotriva jurnalistei Emilia Șercan

Comunicat de presă, 7 Noi 2023