De ce stă Republica Moldova mai bine decât România la libertatea presei?

În ultimii ani, Indexul anual al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere a plasat constant Republica Moldova înaintea României. Pentru mulți, această ierarhie a fost surprinzătoare. Care sunt însă explicațiile din spatele evaluării?

Update 9 iunie - Traducerea in limba engleză este disponibilă mai jos.

Una dintre cele mai frecvente întrebări apărute după publicarea ediției recente a Indexului a vizat tocmai diferența semnificativă dintre pozițiile celor două state. Întrebarea este legitimă și reflectă, pe de o parte, cât de puțin cunoscută este realitatea media din Republica Moldova, iar pe de altă parte, percepția larg răspândită că apartenența la Uniunea Europeană ar trebui să garanteze automat un climat mai favorabil pentru libertatea presei.

Trebuie precizat de la început că pozițiile și punctajele din clasamentul RSF sunt influențate atât de contextul politic și social al fiecărei țări, cât și de evaluările realizate de experți locali. Indexul este construit pe baza unei metodologii complexe, care include peste 100 de întrebări grupate în cinci capitole: politic, economic, social, juridic și siguranța jurnaliștilor. Fiecare dintre aceste domenii primește un scor distinct, iar rezultatul final reprezintă media acestora. Chestionarele sunt completate anual de jurnaliști, experți media și reprezentanți ai organizațiilor care activează în domeniul libertății presei.

Evoluția ultimilor ani arată o inversare aproape completă a pozițiilor celor două țări. În 2021, România ocupa locul 48, cu 75,09 puncte, în timp ce Republica Moldova era pe locul 91, cu 68,39 puncte. Schimbarea majoră s-a produs în 2022, când Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în clasament, evoluție strâns legată de schimbările politice de la Chișinău și de asumarea fermă a parcursului european de către noua putere politică.

În același timp, în România, formarea coaliției PSD–PNL în toamna anului 2021 a avut efecte negative asupra media. Principalul factor a fost creșterea masivă a subvențiilor publice acordate partidelor politice și, implicit, a sumelor direcționate de acestea către instituții de presă pentru propagandă politică. Aceste fluxuri financiare au distorsionat piața media și au afectat independența editorială și credibilitatea presei. În Republica Moldova nu a existat un mecanism similar, chiar dacă influența politică asupra mass-media a continuat să existe prin mecanisme „tradiționale”, precum controlul direct exercitat de oligarhi apropiați de actorii politici.

Practic, anul 2022 a marcat o rocadă între cele două state în clasamentul RSF: România a coborât la 68,46 puncte și locul 56, în timp ce Moldova a urcat la 73,47 puncte și locul 40. De atunci, diferența s-a menținut relativ constantă. În clasamentul din 2026, România are 67,71 puncte și ocupă locul 49, iar Republica Moldova a ajuns la 74,77 puncte și locul 31.

Progresul Republicii Moldova este confirmat și de alte evaluări independente. Un raport publicat în 2021 de Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova evidenția dependența financiară a instituțiilor media de patronii politici și faptul că 13 dintre primele 20 de televiziuni după audiență erau asociate unor politicieni sau partide aflate la guvernare în ultimii ani.

La cinci ani distanță, Indexul RSF 2026 vorbește despre un „peisaj media polarizat între tabere pro-rusă și pro-europeană”, însă notează și diminuarea influenței exercitate de oligarhi și politicieni asupra agendei editoriale. Raportul apreciază, de asemenea, măsurile adoptate de Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova pentru combaterea dezinformării și a discursului instigator la ură, măsuri care au redus influența instituțiilor media ce propagau narațiuni pro-ruse.

Un capitol la care Republica Moldova a avut constant scoruri mai bune decât România în ultimii ani este cadrul legislativ. Diferența a fost vizibilă atât în 2022, când Moldova a obținut 83 de puncte față de 76,46 pentru România, cât și în 2026, când scorurile au fost 77,60 față de 70,50.

Contextul politic explică în mare măsură această diferență. Deși cele două state au peisaje media similare și se confruntă cu probleme apropiate, procesul de aderare la Uniunea Europeană a creat în Republica Moldova o presiune suplimentară asupra autorităților pentru adoptarea unor reforme compatibile cu standardele europene. În special în zona legislației media, Chișinăul a depus în ultimii ani eforturi vizibile pentru armonizarea normelor interne cu directivele și regulamentele europene. România a traversat un proces similar în perioada preaderării, când autoritățile de la București erau mult mai atente la obligațiile asumate în relația cu UE.

În cadrul procesului de aderare, Republica Moldova a creat mecanisme instituționale și strategii publice dedicate armonizării legislative, unele inexistente în cazul României la momentul aderării. Menționăm câteva dintre acestea, iar o analiză detaliată o puteți regăsi în articolul publicat de ActiveWatch în urmă cu un an, pe această temă. Printre acestea se numără Centrul pentru Armonizarea Legislației, înființat în 2007, precum și Subcomisia Mass-media și grupul consultativ de experți, create în 2022 pentru actualizarea legislației audiovizuale. În același an a fost lansat și programul „Triunghiul democrației”, realizat în colaborare cu Parlamentul European pentru combaterea dezinformării și protejarea proceselor democratice.

Pe zona politicilor publice, Republica Moldova a adoptat documente strategice dedicate dezvoltării mass-media, inclusiv Perspectiva națională privind dezvoltarea mass-media (2018) și Programul național de dezvoltare a mass-media 2023–2026, însoțit de un plan de acțiune detaliat.

Noile reglementări au fost deja testate în context electoral, inclusiv la alegerile prezidențiale din 2024 și în pregătirea alegerilor parlamentare din 2025. Autoritățile moldovene, împreună cu Comisia Europeană, platformele online, organizațiile civice și presa independentă, au colaborat pentru identificarea riscurilor de dezinformare și protejarea procesului electoral.

Vom enumera câteva exemple care țin preponderent de cadrul de reglementare și de politicile publice care vizează mass-media în care Republica Moldova pare să ofere un cadru mai prietenos decât România, dar și unele care sunt mai restrictive.

În primul rând, Republica Moldova are prevederi specifice în Codul Penal și în legislația contravențională care sancționează intimidarea jurnaliștilor și împiedicarea activității mass-media. Sunt prevăzute amenzi, interdicții privind ocuparea unor funcții publice și, în anumite cazuri, chiar pedepse cu închisoarea. De asemenea, legislația sancționează explicit actele de cenzură exercitate de funcționari sau demnitari asupra instituțiilor media. Niciuna din aceste reglementări nu își are corespondent în legislația din România.

Codul penal prevede sancțiuni cu amendă penală⁽¹⁾ sau privarea dreptului de a ocupa funcții publice pentru „împiedicarea intenționată a activității mass-mediei sau a jurnalistului, precum și intimidarea mass-mediei sau a jurnalistului pentru critică” (art. 180 alin. 1).

De asemenea, Codul Penal sancționează cu pedepse similare actele de cenzură, atât în mass-media publică, cât și în cea privată, atunci când presiunile asupra conținutului editorial vin din partea unor funcționari sau demnitari ai statului (art. 180 alin. 2).

La începutul acestui an, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Penal cu scopul de a lărgi sfera acțiunilor de intimidare împotriva presei și de a înăspri sancțiunile. Astfel, a fost adăugată folosirea sistemelor informatice pentru a împiedica activitatea presei, inclusiv atacuri online, acces neautorizat sau sabotaj digital. De asemenea, este sancționată forțarea jurnalistului să-și divulge sursa. De asemenea, sunt înăsprite sancțiunile pentru amenințarea jurnaliștilor cu moartea sau vătămarea corporală a acestora, acestea putând ajunge până la 6 ani închisoare, pe lângă amenzi penale sau îngrădirea dreptului de a ocupa anumite funcții publice.

Cu toate acestea, potrivit Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova, autoritățile judiciare folosesc rar aceste prevederi penale, preferând sancțiunile contravenționale.

Tot în acest an, Parlamentul moldovean a introdus în Codul Contravențional sancțiuni pentru „ultragierea jurnalistului” (art. 61 alin. 1) și pentru „imixtiuni în activitatea jurnalistului” (art. 61 alin. 2), acestea fiind sancționate cu amenzi contravenționale.

Un alt element distinct este existența unei legi speciale privind libertatea de exprimare, adoptată în 2010. Actul normativ include numeroase garanții aliniate standardelor CEDO: interzicerea cenzurii și a controlului editorial prealabil, recunoașterea explicită a independenței editoriale, protecția surselor jurnalistice și exonerarea de răspundere în anumite situații în care informațiile sunt preluate cu bună-credință din surse publice sau declarații oficiale. Legea protejează și conținutul satiric sau pamfletar, permite un grad mai ridicat de critică la adresa persoanelor publice și stabilește termene procedurale stricte în procesele de defăimare. În plus, în litigiile privind reputația, sarcina probei este împărțită între reclamant și pârât, iar orice dubiu rezonabil trebuie interpretat în favoarea bunei-credințe a mass-media.

Republica Moldova a introdus și un mecanism de sprijin financiar pentru presa privată prin Fondul de subvenționare a mass-media, aprobat prin lege în 2024. În mai 2026, Ministerul Culturii a lansat un apel competitiv pentru acordarea acestor subvenții, destinate unor domenii precum educația media, investigațiile jurnalistice, cultura, democrația și integrarea europeană.

Pe de altă parte, legislația moldovenească include și prevederi considerate problematice din perspectiva libertății presei și care nu există în România.

Art. 70 al Codului Contravențional definește calomnia drept „răspândirea cu bună știință a unor informații mincinoase ce defăimează o altă persoană” și sancționează fapta cu amendă contravențională sau muncă în folosul comunității sau cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții publice și de a desfășura anumite activități. Un neajuns major al acestei reglementări constă în acela că faptele sunt analizate și sancționate cu amendă de agenți ai Poliției, iar în cazul în care sancțiunea constă în interzicerea exercitării unor drepturi dosarul întocmit de agentul constatator este înaintat unei instanțe judecătorești. Conform CJI Moldova, prevederea din Codul Contravențional este problematică în ansamblu, deoarece există un risc major ca agenții constatatori să nu fie familiarizați cu problematica libertății de exprimare, în special cu jurisprudența CEDO, ceea ce poate genera situații în care sancțiunile pot fi abuzive și pot avea rolul de intimidare a jurnaliștilor.

Un alt element controversat este existența unei legi a presei adoptate încă din 1994, ale cărei prevederi sunt în mare parte depășite și rareori aplicate. În prezent, legea se află în proces de modificare, intenția fiind de a o adapta cerințelor Regulamentului european privind libertatea mass-mediei (EMFA), ca parte a procesului de armonizare cu legislația UE.

În fine, Republica Moldova dispune de mecanisme legale care permit suspendarea activității unor instituții media și retragerea licențelor audiovizuale. Aceste măsuri au început să fie folosite după declanșarea războiului din Ucraina, pe fondul preocupărilor legate de propaganda și dezinformarea rusă.

În decembrie 2022 (Moldova se afla în stare de urgență), Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat licența de emisie a șase posturi de televiziune pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”, fără o bază legală temeinică. Un an mai târziu, după expirarea stării de urgență, Guvernul a apelat la Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională (CPPIIN) pentru a justifica suspendarea licențelor (între timp, în octombrie 2023, CSE mai suspendase alte 6 licențe ale unor posturi de televiziune), pentru faptul că respectivele entități media ar fi „investiții în domenii de importanță pentru securitatea statului”.

Până în 2025, 31 de posturi de radio și televiziune au fost afectate de astfel de decizii, măsurile fiind criticate de organizațiile care apără libertatea presei. Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest mecanism de retragere a licențelor în Raportul său anual privind progresul țărilor candidate pe anul 2025, recomandând explicit alinierea lui la standardele europene și internaționale.

În concluzie, chiar dacă România se află într-o poziție inferioară față de Moldova în Indexul RSF, acest punctaj trebuie interpretat în contextul nuanțat de funcționare a mass-media în fiecare dintre cele două țări.

Codul contravențional din Republica Moldova

Articolul 611. Ultragierea jurnalistului

Ultragierea jurnalistului, adică jignirea intenționată a onoarei, a demnității sau a reputației profesionale a acestuia, aflat în exercițiul funcțiunii, se sancționează cu amendă de la 10 la 30 de unități convenționale.

Articolul 612. Imixtiunea în activitatea mass-mediei

Imixtiunea nejustificată în activitatea jurnalistului și a mass-mediei cu scopul de a împiedica ori a restrânge exercitarea liberă a activității, dacă fapta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale.

Codul Penal din Republica Moldova

Articolul 1801. Împiedicarea activității mass-mediei

(1) Împiedicarea intenționată a activității mass-mediei sau a jurnalistului, în legătură cu activitatea desfășurată:

a) prin intimidare;

b) cu aplicarea violenţei fizice sau cu amenințarea aplicării acesteia;

c) însoțită de deteriorarea, distrugerea sau deposedarea de materiale sau echipament;

d) prin intermediul unui sistem informatic;

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

(2) Acţiunile prevăzute la alin. (1) săvârșite:

a) de două sau mai multe persoane;

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) cu folosirea situației de serviciu;

d) în timpul desfăşurării unei întruniri;

e) în scopul dezvăluirii sursei jurnalistice

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 750 la 1150 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la un an la 5 ani, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la un an la 5 ani.

(3) Acțiunile prevăzute la alin. (1) și (2):

a) săvârșite prin amenințare cu moartea;

b) care au provocat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 6 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 1500 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la 5 ani.

Articolul 1802. Cenzura

(1) Denaturarea nejustificată a materialului jurnalistic sau interdicţia nejustificată de a răspândi anumite informaţii, impusă de către conducerea mass-media publice, se pedepseşte cu amendă de la 650 la 850 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(2) Indicaţia funcționarului public sau a persoanei care exercită funcție de demnitate publică cu privire la activitatea editorială dată mass-media sau angajaţilor mass-media, precum și orice altă formă de împiedicare a tirajării sau răspândirii informaţiei se pedepsesc cu amendă de la 650 la 1350 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

^{(1) În versiunea inițială a acestui text, în acest paragraf apărea cuvântul contravențional, în loc de penal (amendă contravețională, în loc de amendă penală).}

_____

Why does Moldova rank better than Romania in terms of press freedom?

In recent years, the annual Press Freedom Index compiled by Reporters Without Borders has consistently ranked Moldova ahead of Romania. For many, this ranking was surprising. But what are the explanations behind the assessment?

One of the most frequent questions that arose after the publication of the recent edition of the Index concerned precisely the significant difference between the positions of the two states. The question is legitimate and reflects, on the one hand, how little is known about the media reality in the Republic of Moldova, and on the other hand, the widespread perception that membership in the European Union should automatically guarantee a more favorable climate for press freedom.

It should be noted from the outset that the positions and scores in the RSF ranking are influenced both by the political and social context of each country, as well as by the assessments made by local experts. The index is built on the basis of a complex methodology, which includes over 100 questions grouped into five chapters: political, economic, social, legal and safety of journalists. Each of these areas receives a distinct score, and the final result is their average. The questionnaires are filled in annually by journalists, media experts and representatives of organizations active in the area of press freedom.

The evolution in recent years shows an almost complete reversal of the positions of the two countries. In 2021, Romania ranked 48th, with 75.09 points, while the Republic of Moldova was in 91st place, with 68.39 points. The major change occurred in 2022, when Moldova recorded a spectacular increase in the ranking, an evolution closely linked to the political transformations taking place in Chișinău and the firm assumption of the European path by the new political power.

At the same time, in Romania, the building of the PSD–PNL coalition in the fall of 2021 had negative effects on the media. The main factor was the massive increase in public subsidies granted to political parties and, implicitly, the amounts directed by them to media institutions for political propaganda. These financial flows distorted the media market and affected the editorial independence and credibility of the press. In the Republic of Moldova, there was no similar mechanism, even though political influence over the media continued to exist through "traditional" mechanisms, such as direct control exercised by oligarchs close to political actors.

In fact, 2022 marked a shift between the two states in the RSF rankings: Romania dropped to 68.46 points and ranked 56th, while Moldova rose to 73.47 points and ranked 40th. Since then, the gap has remained relatively constant. In the 2026 rankings, Romania has 67.71 points and ranked 49th, while the Republic of Moldova has reached 74.77 points and ranked 31st.

The Republic of Moldova's progress is also confirmed by other independent assessments. A report published in 2021 by the Center for Independent Journalism of Moldova highlighted the financial dependence of media institutions on political patrons and the fact that 13 of the top 20 television stations by audience were associated with politicians or parties that have been in power in recent years.

Five years later, the RSF 2026 Index speaks of a “media landscape polarized between pro-Russian and pro-European camps,” but also notes the diminishing influence of oligarchs and politicians on the editorial agenda. The report also appreciates the measures adopted by the Audiovisual Council of the Republic of Moldova to combat disinformation and hate speech, measures that have reduced the influence of media outlets that propagate pro-Russian narratives.

One chapter in which the Republic of Moldova has consistently scored better than Romania in recent years is the legislative framework. The difference was visible both in 2022, when Moldova obtained 83 points compared to 76.46 for Romania, and in 2026, when the scores were 77.60 compared to 70.50.

The political context largely explains this difference. Although the two states have similar media landscapes and face similar problems, the process of accession to the European Union has created additional pressure on the authorities in the Republic of Moldova to adopt reforms compatible with European regulatory standards. Especially in the area of ​​media legislation, Chișinău has made visible efforts in recent years to harmonize domestic norms with European directives and regulations. Romania went through a similar process during the pre-accession period, when the authorities in Bucharest paid more attention to the obligations assumed in relation to the EU.

During its accession process, the Republic of Moldova has created institutional mechanisms and public strategies dedicated to legislative harmonization, some of which were non-existent in the case of Romania at the time of accession. We mention some of them, and a detailed analysis can be found in the article published by ActiveWatch a year ago on this topic. These include the Center for the Harmonization of Legislation, established in 2007, as well as the Media Subcommittee and the Advisory Group of Experts, created in 2022 to update audiovisual legislation. In the same year, the "Triangle of Democracy" program was also launched, carried out in collaboration with the European Parliament to combat disinformation and protect democratic processes.

In the area of ​​public policies, the Republic of Moldova has adopted strategic documents dedicated to media development, including the National Concept on Media Development (2018) and the National Media Development Program 2023–2026, accompanied by a detailed action plan.

The new regulations have already been tested in an electoral context, including during the 2024 presidential elections and in the preparation of the 2025 parliamentary elections. The Moldovan authorities, together with the European Commission, online platforms, civic organizations and independent press, cooperated to identify the risks of disinformation and protect the electoral process.

We will further list a few examples that mainly relate to the regulatory framework and public policies targeting the media in which the Republic of Moldova seems to offer a friendlier framework than Romania, but also some that are more restrictive.

First, the Republic of Moldova has specific provisions in the Criminal Code and in the contravention law (misdemeanour legislation) that sanction the intimidation of journalists and the obstruction of the activity of the mass media. Fines, bans on holding public office and, in certain cases, even imprisonment are provided for. The legislation also explicitly sanctions acts of censorship exercised by officials or dignitaries over media institutions. None of these regulations has a counterpart in the legislation of Romania.

The Criminal Code provides for sanctions of a penal fine or deprivation of the right to hold public office for “intentional obstruction of the activity of the mass media or of a journalist, as well as intimidation of the mass media or of a journalist for criticism” (art. 180 para. 1).

The Criminal Code also imposes similar penalties on acts of censorship, both in public and private media, when pressure on editorial content comes from state officials or dignitaries (art. 180 para. 2).

Earlier this year, the Parliament of the Republic of Moldova amended the Criminal Code in order to broaden the scope of intimidation actions against the press and to tighten sanctions. Thus, the use of computer systems to hinder the activity of the press was added, including online attacks, unauthorized access or digital sabotage. It also sanctions forcing a journalist to disclose his source. Sanctions for threatening journalists with death or bodily harm have also been tightened, which can reach up to 6 years in prison, in addition to criminal fines or restrictions on the right to hold certain public offices.

However, according to the Center for Independent Journalism of Moldova, judicial authorities rarely use these criminal provisions, preferring contraventional (misdemeanour) sanctions.

Also this year, the Moldovan Parliament introduced sanctions for “insulting a journalist” (art. 61 paragraph 1) and for “interference in the activity of a journalist” (art. 61 paragraph 2) into the Contravention Code, which are sanctioned with contraventional (misdemeanour) fines.

Another distinctive element is the existence of a special law on freedom of expression, adopted in 2010. The act includes numerous guarantees aligned with ECHR standards: the prohibition of censorship and of prior editorial control, explicit recognition of editorial independence, protection of journalistic sources and exemption from liability in certain situations where information is taken in good faith from public sources or official statements. The law also protects satirical or pamphlet content, allows a higher degree of criticism of public figures and establishes strict procedural deadlines in defamation proceedings. Furthermore, in reputation disputes, the burden of proof is divided between the plaintiff and the defendant, and any reasonable doubt must be interpreted in favour of the good faith of the media.

The Republic of Moldova has also introduced a financial support mechanism for private media through the Media Subsidy Fund, approved by law in 2024. In May 2026, the Ministry of Culture launched a competitive call for the award of these subsidies, intended for areas such as media education, journalistic investigations, culture, democracy and European integration.

On the other hand, Moldovan legislation also includes provisions considered problematic from a press freedom perspective and which do not exist in Romania.

Art. 70 of the Contravention Code defines slander as “knowingly spreading false information that defames another person” and sanctions the act with a contravention fine or community service or deprivation of the right to hold certain public offices and carry out certain activities. A major shortcoming of this regulation is that the acts are analyzed and sanctioned with a fine by police officers, and if the sanction consists of prohibiting the exercise of certain rights, the file prepared by the investigating officer is submitted to a court. According to the CJI Moldova, the provision of the Contravention Code is problematic overall, because there is a major risk that the investigating officers are not familiar with the issue of freedom of expression, especially with the jurisprudence of the ECHR, which can generate situations in which the sanctions may be abusive and may have the role of intimidating journalists.

Another controversial element is the existence of a press law adopted since 1994, the provisions of which are largely outdated and rarely enforced. The law is currently being amended, with the intention of adapting it to the requirements of the European Regulation on Freedom of the Media (EMFA), as part of the process of harmonization with EU legislation.

Finally, the Republic of Moldova has legal mechanisms that allow for the suspension of the activity of media institutions and the withdrawal of audiovisual licenses. These measures began to be used after the outbreak of the war in Ukraine, amid concerns about Russian propaganda and disinformation.

In December 2022 (Moldova was then in a state of emergency), the Commission for Emergency Situations (CSE) suspended the broadcasting licenses of six television stations for "lack of accurate information in the coverage of national events, but also of the war in Ukraine", without a solid legal basis. A year later, after the end of the state of emergency, the Government appealed to the Council for the Promotion of Investment Projects of National Importance (CPPIIN) to justify the suspension of licenses (in the meantime, in October 2023, the CSE had suspended another 6 licenses of television stations), on the grounds that the respective media entities were "investments in areas of importance for state security".

By 2025, 31 radio and television stations had been affected by such decisions, with the measures being criticized by organizations defending press freedom. The European Commission expressed its concerns about this mechanism of license withdrawal in its Annual Progress Report on the Candidate Countries for 2025, explicitly recommending its alignment with European and international standards.

In conclusion, even if Romania is in a lower position than Moldova in the RSF Index, this score must be interpreted in the nuanced context of the functioning of the media in each of the two countries.

Contravention Code of the Republic of Moldova

Article 611. Insulting a journalist

Insulting a journalist, that is, intentionally insulting the honor, dignity or professional reputation of a journalist in the exercise of his/her function, is punishable by a fine of 10 to 30 conventional units.

Article 612. Interference in the activity of the mass media

Unjustified interference in the activity of a journalist and the mass media with the aim of preventing or restricting the free exercise of the activity, if the act does not constitute a crime, is punishable by a fine of 30 to 60 conventional units.

Criminal Code of the Republic of Moldova

Article 1801. Obstruction of the activity of the mass media

(1) Intentional obstruction of the activity of the mass media or of a journalist, in connection with the activity carried out:

a) by intimidation;

b) by the application of physical violence or the threat of its application;

c) accompanied by the damage, destruction or dispossession of materials or equipment;

d) by means of an information system;

shall be punishable by a fine in the amount of 550 to 850 conventional units or by unpaid community service for 150 to 200 hours, or by imprisonment for up to 3 years.

(2) The actions provided for in paragraph (1) committed:

a) by two or more persons;

b) on two or more persons;

c) with the use of official position;

d) during a meeting;

e) for the purpose of revealing the journalistic source

shall be punished by a fine in the amount of 750 to 1150 conventional units or by unpaid community service for 180 to 240 hours, or by imprisonment for one to five years, with (or without) deprivation of the right to hold certain positions or to engage in certain activities for a term of one to five years.

(3) The actions provided for in paragraphs (1) and (2):

a) committed by threat of death;

b) which caused medium bodily harm or health

shall be punished by imprisonment from 3 to 6 years with a fine in the amount of 1000 to 1500 conventional units and deprivation of the right to hold certain positions or to exercise certain activities for a term of up to 5 years.

Article 1802. Censorship

(1) Unjustified distortion of journalistic material or unjustified prohibition of disseminating certain information, imposed by the management of public mass media, shall be punishable by a fine of 650 to 850 conventional units with (or without) deprivation of the right to hold certain positions or to exercise a certain activity for a term of up to 5 years.

(2) The indication of a public official or a person exercising a public position regarding the editorial activity given to the media or media employees, as well as any other form of preventing the circulation or dissemination of information, shall be punishable by a fine of 650 to 1350 conventional units with (or without) deprivation of the right to hold certain positions or exercise a certain activity for a term of up to 5 years.

Aceast articol este rezultatul activităților desfășurate în cadrul “MAAM - Media Advocacy Action for Moldova: Empowering Moldova's Public Watchdogs to Safeguard Media Freedom”, un proiect cofinanțat de CEI Fund al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu contribuția Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

Opiniile exprimate în aceste materiale aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și ale Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

MAAM este o inițiativă colaborativă coordonată de Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova și ActiveWatch din România.