cover_digest3

FreeEx Libertatea de exprimare Presă liberă

Breaking (News) Democracy - FreeEx Digest nr. 3

Comunicat de presă, 3 Mai 2023

Am lansat a treia ediție a newsletter-ului FreeEx Digest. Abonează-te la newsletterele ActiveWatch aici.

Breaking (News) Democracy

Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei deschidem un nou dosar tematic, dedicat exclusiv televiziunilor comerciale de știri, în încercarea de a răspunde câtorva întrebări persistente în spațiul public: 

  • Cum au ajuns televiziunile de știri să stârnească atâtea controverse în spațiul public?
  • Sunt toate televiziunile de știri la fel?
  • Ne vor ajuta aceste instituții de media în 2024 să votăm informat și să ieșim din spirala fatalismului sau a cinismului?

Informațiile și opiniile din acest dosar tematic încearcă să descrie atmosfera ultimilor 18 ani, perioadă în care România a trecut prin transformări și provocări uimitoare.

Discuția este necesară pentru că avem o istorie recentă tumultuoasă, în care butoanele puterii s-au confundat, de prea multe ori, cu cele ale telecomenzii, dar este relevantă și în perspectiva viitoarelor transpuneri ale deciziilor și regulamentelor europene privind libertatea media, siguranța jurnaliștilor și a spațiului comunicării publice.

Retrospectiv, numai dacă ne uităm la clasamentele Reporteri fără Frontiere pentru România (clasamentul cel mai recent este Indexul 2023, publicat azi, 3 mai), observăm că piața media și profesia de jurnalist au fost aproape permanent supuse presiunilor externe, fiind nevoite să se adapteze din mers. Unele organizații de presă au găsit formule de supraviețuire în acord cu etica profesională și cu interesul public, în timp ce altele și-au asumat editorial agendele politice și ideologice ale partidelor vremii.

Am luat ca perioadă de referință anii 2004 – 2022, în încercarea de a face un bilanț al acestei nișe de televiziuni ajunsă la vârsta majoratului, după o copilărie și o adolescență deloc armonioase. Am încercat să conturăm trei epoci și stadii distincte de evoluție, epoci pe care le descriem detaliat în secțiunea Democrația din telecomandă

De asemenea, am trecut în revistă cele mai puternice voci de pe piață, din perspectiva audiențelor și sancțiunilor, precum și acele evenimente relevante care au marcat piața media și viața socio-politică (vezi secțiunea Țară mică, multe televiziuni de știri). 

Pentru a reproduce parțial tabloul ultimilor 18 ani am analizat arhivele instituționale ale Consiliului Național al Audiovizualului, surse media, dar și rapoartele anuale FreeEx, pe care organizația noastră le-a produs începând cu anul 2000. Este un tablou ilustrativ, nu exhaustiv. Din arhiva FreeEx am selectat, cu precădere, cazurile privind: abateri de la etica profesională, presiunile politicienilor și instituțiilor statului asupra media, dinamica pieței media și a angajaților din media (cu focus pe cei care au ales o carieră politică). Deși problemele cu justiția ale patronilor de presă au fost o temă recurentă în ultimele două decenii, pentru acest dosar am selectat doar acele spețe în care televiziunile au fost instrumentalizate direct în acțiuni cu caracter penal (de exemplu, șantaj sau mită).

Publicăm acest raport pe 3 mai 2023. Cu exact 22 ani în urmă, pe 3 mai 2001, împreună cu Centrul pentru Jurnalism Independent celebram pentru prima oară Ziua Mondială a Libertății Presei în România. Organizam, tot pentru prima oară, Forumul Asociațiilor de Media din România la care au participat 40 de organizații de ziaristi, editori și distribuitori de presă. În scurt timp, aceste organizații aveau să se reunească sub umbrela Convenției Organizațiilor de Media (COM) și să adopte un cod etic comun. Un demers de autoreglementare lăudabil, dar care și-a pierdut puterea odată cu dispariția lentă a organizațiilor care compuneau COM. Raportul de față ridică din nou întrebarea dacă autoreglementarea presei din România e necesară sau nu, fără a pune și întrebarea dificilă dacă aceasta este posibilă sau nu.

Breaking News Democracy: Concluzii

Începând cu 2022, segmentul televiziunilor de știri s-a lărgit cu încă trei posturi cu acoperire națională: Euronews Romania, TVR Info și Prima News. Această extindere a nișei televiziunilor de știri avea loc pe o piață în care existau deja cinci posturi specializate (Realitatea TV/Plus, Antena 3/CNN, România TV, B1TV, Digi24). Încă din 2018, conform Observatorului European al Audiovizualului, România ocupa poziția secundă într-un clasament al țărilor cu cele mai multe televiziuni naționale de știri difuzate în limba oficială.

Consiliul Național al Audiovizualului, singura instituție care poate reglementa și supraveghea spațiul audiovizual, nu a reușit să își impună autoritatea în relația cu televiziunile de știri. Statistica sancțiunilor aplicate de forul audiovizual timp de un deceniu, în perioada 2011 - 2022, ne arată că actualul sistem de sancționare a abaterilor etice nu este eficient și nu generează schimbări semnificative în comportamentul televiziunilor de știri.

Din situațiile statistice furnizate de Consiliul Național al Audiovizualului, cele mai sancționate posturi de televiziune, între 2011 și 2022, au fost Realitatea TV (231 sancțiuni, din care 127 amenzi și 104 somații publice) și România TV (231 sancțiuni, din care 113 amenzi și 118 somații publice). Următoarele poziții sunt ocupate de postul Antena 3/CNN, cu 175 de sancțiuni (85 de amenzi și 90 de somații publice) și B1 TV, cu 127 de sancțiuni (61 de amenzi și 66 de somații publice). La finalul clasamentului și la mare distanță de primii patru competitori, postul Digi 24 a fost sancționat de doar 27 de ori în zece ani de existență (6 amenzi și 21 de somații). Volumul amenzilor înregistrate anual de televiziunile de știri se ridică la echivalentul a 200 – 300 de mii de euro. În opinia noastră, această statistică ne arată că, de fapt, amenzile nu descurajează încălcarea legislației audiovizuale. Dimpotrivă, par să întrețină anumite comportamente asumate și programate.

Totuși, aceste cifre sunt departe de a oferi diagnostice definitive despre modul în care funcționează televiziunile de știri sau despre cum le apreciază publicul sau Consiliul Național al Audiovizualului prestația în spațiul (nu neapărat interesul) public. Ele trebuie puse în contextul politic și social al ultimilor ani.

Televiziunile de știri continuă să genereze controverse și să suscite interes, mai ales dinspre politicieni, în ciuda faptului că audiențele lor cumulate depășesc cu puțin un milion de privitori.

Acest interes al politicienilor pentru televiziunile de știri a variat de la instrumentalizare în scopuri politice mai mult sau mai puțin legitime până la finanțare directă și netransparentă din fonduri publice. Și poate cea mai ilustrativă imagine pentru ultimii ani este a politicianului, aflat de regulă la putere, care comunică, în regim de breaking news și de exclusivitate, subiecte de interes public major la posturile private preferate, în detrimentul serviciului public de televiziune sau al conferințelor de presă fără întrebări prestabilite și liste de jurnaliști agreați.

Istoria televiziunilor de știri începe din 2001, când este fondată Realitatea TV, când piața media era în extindere și diversificare. Totuși, în foarte scurt timp, odată cu apariția concurenței, dar și cu schimbarea climatului politic, aceste televiziuni nu rămân doar surse de știri, ci și surse de influență.

2004 – 2008: Epoca explorării și poziționării: În această perioadă, posturile Realitatea TV (înființat în 2001) și Antena 3 (înființat în 2005) au dominat segmentul televiziunilor de știri, într-o piață media mult mai diversă decât cea de azi. Este epoca mogulilor și a controverselor legate de independența editorială a noilor instituții de presă. 

În cazul Realitatea TV controversele vremii au fost cel mai adesea alimentate de influența și rolul lui Sorin Ovidiu Vântu în construirea grupului Realitatea – Cațavencu. 

În schimb, în cazul Antena 3, interesele economice aveau să fie, în scurt timp de la lansare, dublate de agenda politică a lui Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact. 

Este debutul unui lung șir de confruntări între puterea politică de la acea vreme, reprezentată de președintele Traian Băsescu și Alianța Dreptate și Adevăr, și puterea politico-mediatică, reprezentată de Dan Voiculescu, în dubla sa calitate de fost patron de presă și președinte al Partidului Conservator. 

Este perioada în care spațiul public autohton pare dominat de confruntările dintre vocile băsiste și anti-băsiste, iar termenului deontolog i se atribuie conotații peiorative.

2009 – 2015: Epoca încrâncenării și polarizării: În această perioadă, România trece prin frământări politice și sociale semnificative, cu schimbări în leadership-ul politic, în care presa și televiziunile de știri joacă un rol important în structura agendei publice.

În ciuda crizei economice mondiale din anii 2008 – 2010, care a avut un efect negativ în special asupra redacțiilor de știri locale, la nivel național apar alte trei televiziuni de știri, aducând astfel mai multă diversitate în această nișă.

Continuă și se agravează confruntările dintre președintele Traian Băsescu, aflat la ultimul mandat, și instituțiile de presă, în special trusturile Intact și Realitatea, precum și postul România TV, înființat în anul 2011.

Tot în această perioadă, mulți jurnaliști renunță la munca de redacție și candidează din partea unor partide politice pentru locuri eligibile în Parlament. Mai mult, la alegerile parlamentare din 2012, în premieră, partidul unei personalități media, Partidul Poporului Dan Diaconescu, obține 47 de mandate în noul legislativ.

Aceste confruntări politico-mediatice au loc fără mănuși și fără nuanțe, patru din cele cinci televiziuni de știri naționale asumându-și editorial rolul de televiziuni de opoziție. De departe, cele mai vocale și influente posturi devin Antena 3 și România TV, care își continuă lupta cu băsismul din societate și etalează un partizanat clar cu adversarii politici ai regimului Băsescu.

În paralel cu această polarizare a democrației și presei mainstream, în 2013, în țară au loc primele proteste masive de stradă, proteste dedicate protejării și conservării zonei aurifere de la Roșia Montană, pe care Guvernul de la acea dată ar fi dorit să o valorifice.

Televiziunile pro-PSD depun eforturi semnificative pentru decredibilizarea și delegitimarea mișcării #unitisalvam, fiindu-i pusă la îndoială capacitatea de auto-organizare și mobilizare fără o intervenție externă. Filantropul George Soros devine țintă a campaniilor politico-mediatice care echivalează protestele de stradă cu o campanie sistematică de distrugere a economiei și suveranității naționale.

Lexicul polarizării se îmbogățește cu termenul tefelist, care trimite în derizoriu sintagma tinerii frumoși și liberi, consacrată de politicienii și jurnaliștii care susțin cauza #unitisalvam. Tot în această perioadă se consacră sintagma ciuma roșie, pentru a descrie depreciativ Partidul Social Democrat.

Spre finalul anului 2015, incendiul din Clubul Colectiv din capitală, în care au murit 64 de tineri, generează la un nou val de proteste de stradă, care duc la demisia Guvernului Ponta (PSD) și instalarea unui guvern tehnocrat. Mișcarea de protest #coruptiaucide avea să devină ținta predilectă a campaniilor de discreditare din mass-media 2016-2018, campanii derulate pe fondul instabilității politice cvasi-permanentă din țara noastră.

În tot acest climat tensionat, apar și se consolidează primele platforme de jurnalism de investigație independente, care reușesc să spargă monopolul presei și politicienilor mainstream. De altfel, este și perioada în care publicul se reorientează spre consumul online de știri și informații de interes public.

2016 - prezent: Epoca post-adevăr și a ideologizării: În această perioadă, toate traumele și frustrările din societate, acumulate în anii precedenți, s-au accentuat și au condus spre o supra-ideologizare a discursurilor și gesturilor publice. Din nou, presa și televiziunile de știri au oferit platformă pentru diferite viziuni politice și ideologice, însă, de regulă, aceste abordări au fost unilaterale și poate prea angajate.

În spațiul public, fake news și propaganda devin nu doar termeni recurenți, dar și prilej de poziționări antagonice, faptele și interesul public devenind marginale. Dreptul la informare corectă este subminat de dreptul la opinie, fiind invocat obsesiv de politicieni, jurnaliști și formatori de opinie.

Alegerile locale și parlamentare din 2016 sunt câștigate detașat de Partidul Social Democrat, însă cu un sprijin asumat din partea posturilor Antena 3 și România TV. Această susținere asumată nu se rezumă doar la acordarea de spațiu privilegiat, ci și la campanii de linșare mediatică a vocilor alternative din societate, fie politicieni, fie organizații neguvernamentale, fie instituții de presă concurente.

Anul 2017 debutează cu un nou val de nespunere civică și cu manifestații mai ample decât cele din 2013 și 2015, pe fondul modificărilor la Legile Justiției propuse de Partidul Social Democrat prin Ordonanța 13. Protestele anti-PSD și pentru protejarea luptei împotriva corupției se desfășoară, cu intensități și frecvență variabile, până spre finalul anului 2018, cu accentuarea polarizării din societate. Din nou, posturile apropiate de PSD duc campanii coordonate de delegitimare a protestelor și elaborează diferite teorii care descriu mișcările de stradă ca parte din planuri elaborate fie de serviciile de informații interne, fie de entități străine pentru a afecta interesele României. Există și posturi de știri, precum Digi 24 sau Realitatea TV care nu susțin aceste teorii sau agenda PSD, însă pe tonuri și cu strategii editoriale ceva mai atenuate.

În tot acest mix de politică, politicianism și discurs media ideologizat se împământenesc noi cuvinte care descriu polarizarea din societate: soroșist, haștagist, globalist etc. În funcție de afinitățile politice, aproape fiecărei voci din spațiul public i se atașează un -ist.

Ironic, deși de-a lungul timpului toate disputele politice dintre diferitele formațiuni și viziuni au fost prezentate în media ca adevărate lupte existențiale, pandemia COVID-19 declarată la începutul anului 2020 avea să devină un adevărat test de stres pentru societate. Criza sanitară a fost dublată și de instabilitate politică, în primii doi ani de pandemie guvernarea fiind preluată de polul partidelor din dreapta, care, sub justificarea stării de urgență și a combaterii știrilor false care ar fi putut pune în pericol populația, au luat o serie de decizii contraintuitive. Astfel, Guvernul nu doar că a redus drastic nivelul de transparență în relația cu presa, dar a și dedicat un fond special de circa 40 de milioane de euro pentru presă, subvențiile având rolul de a compensa eventuale pierderi economice ale redacțiilor, dar și de a încuraja corecta informare a publicului în context pandemic. În lipsa unor criterii calitative și transparente de acordare a acestor subvenții, în mod paradoxal, statul a ajuns să cumpere spațiu de reclame în cadrul unor emisiuni de largă audiență în care voci neavizate emiteau teorii nesusținute din punct de vedere medical și care e posibil să fi contribuit la scăderea încrederii în sistemul medical și la rata scăzută de vaccinare.

În ciuda acestor tensiuni din societate, în primii ani de pandemie, datorită jurnaliștilor de investigație din diferite redacții independente a început o dezbatere extrem de importantă legată de regimul de finanțare a presei, fie din fonduri guvernamentale, fie din fondurile publice ale partidelor. Discuția este departe de a se fi clarificat, pentru că partidele politice țin sub embargo cifrele care să ne arate adevărata magnitudine a controlului și influenței financiare pe care au încercat să o exercite asupra presei.

Când aceste aspecte se vor fi clarificat întreaga societate va putea reflecta și dezbate rolul și contribuția mass-media și partidelor politice în designul agendei publice în ultimii ani. Va fi o bună ocazie pentru a discuta dacă polarizarea din societate este strict ideologică sau este efectul unui model de business hibrid, în care relația dintre presă și politic este mai profitabilă decât relația dintre presă și public.

În funcție de dispoziție și de preocupări, dosarul tematic pe care îl prezentăm în raportul “Breaking News Democracy” poate fi interpretat fie ca un necrolog, fie ca o analiză de oportunități.

Alegem să ne uităm la această cronologie ca la debutul unei dezbateri documentate despre rolul mass-media în democrație, dar și despre democratizarea mass-media, în care pluralismul opiniilor, etica și identitatea de breaslă să fie piloni centrali.

Credem că acest document poate fi util jurnaliștilor care ar putea reîncepe acel proces mult așteptat de autoreglementare. Credem că poate fi util și autorităților din zona de reglementare a comunicării, pentru a îmbunătăți metodologii și a genera legislație relevantă, în acord cu provocările comunicării în secolul XXI. Credem că este util și publicului, pentru a urmări, din perspectivă istorică, cine sunt cei care azi care propovăduiesc apocalipse și adevăruri absolute. Nu în ultimul rând, credem că acest document este util politicienilor care au contribuit major la decredibilizarea și vulnerabilizarea profesiei de jurnalist, ocultând mecanisme democratice legitime și agenda publică.

În schimb, nu credem că acest dosar poate fi util pentru a exclude actori de pe piața media și pentru a-i sancționa moral sau economic. Dimpotrivă, credem că diversitatea este necesară și e sănătoasă într-un cadru democratic, cât timp toți actorii respectă regulile jocului și nu își crează avantaje competitive ducând în derizoriu dreptul la informare corectă și drepturile fundamentale ale omului.

logo ambasada olandei

Proiectul FreeEx Digest este finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Tinerețe, voturi grele - FreeEx Digest nr. 6

Știre, 20 Mai 2024

Tinerețe, voturi grele - FreeEx Digest nr. 6

Știre, 20 Mai 2024

Tinerețe, voturi grele - FreeEx Digest nr. 6

Știre, 20 Mai 2024