cover_digest3

FreeEx Libertatea de exprimare Presă liberă

Țară mică, multe televiziuni de știri

Știre, 3 Mai 2023

Acest articol face parte din seria de articole “FreeEx Digest nr. 3 // Breaking (News) Democracy”.

Începând cu 2022, segmentul televiziunilor de știri s-a lărgit cu încă trei posturi cu acoperire națională: Euronews Romania (parte din rețeaua internațională Euronews, lansat în luna mai), TVR Info (parte din serviciul public de televiziune, emisie reluată în iunie, după o pauză de câțiva ani) și Prima News (stație comercială, lansată la finalul anului).

Această extindere a nișei televiziunilor de știri avea loc pe o piața în care existau deja cinci posturi specializate (Realitatea TV/Plus, Antena 3/CNN, România TV, B1TV, Digi24), care, raportat la audiențe, concurează și își împart un public de sub un milion de telespectatori la nivel național.

Încă din 2018, conform Observatorului European al Audiovizualului (EAO), România ocupa poziția secundă într-un clasament al țărilor cu cele mai multe televiziuni naționale de știri difuzate în limba oficială, având cinci astfel de posturi și fiind depășită doar de Turcia, în care emiteau nouă televiziuni de știri.

Conform aceluiași studiu, în Elveția, Malta, Luxemburg și Belgia, state cu mai multe limbi oficiale, există o suprasaturare a ofertei în ceea ce privește piața televiziunilor de știri. La polul opus se află țări nordice și baltice – Estonia, Letonia, Finlanda, Suedia și Islanda – care nu au televiziuni de știri în limbile lor oficiale.

De asemenea, Polonia, Țările de Jos, Bulgaria, Lituania, Slovacia, Norvegia, Cehia, Danemarca și Albania sunt țări care au o ofertă limitată de televiziuni de știri difuzate în limbile lor oficiale. Tot în 2018, cu excepția Poloniei, toate țările menționate anterior dispuneau de un singur astfel de post specializat de știri. Mai mult, în același an, în Bosnia și Herțegovina, Cipru, Grecia, Muntenegru și Georgia, piața televiziunilor de știri era reprezentată integral de posturi internaționale.

Care sunt cele mai puternice voci din piață?

În ciuda unei aparențe diversități a ofertei, din analiza datelor de audiență în ultimii cinci ani, a volumului de sancțiuni primite în perioada 2011 – 2022, dar și din observarea poziționării mediului politic față de aceste instituții de presă, rezulta un raport inegal de forță și de impact în societate.

audiențe

În 2017, conform paginademedia.ro, postul România TV a fost liderul audiențelor pe piața televiziunilor de știri, fiind urmărit, în medie, de 256.000 de telespectatori pe zi și ocupând poziția a patra în clasamentul general al posturilor de televiziune. A doua cea mai urmărită televiziune de știri a fost Antena 3, cu o medie zilnică de 217.000 de urmăritori. Pe locul al treilea, la o distanță considerabilă de cele două menționate anterior, s-a clasat B1 TV, care a înregistrat o audiență de doar 65.000 de telespectatori pe zi, de peste trei ori mai mică decât celelalte posturi aflate pe podiumul televiziunilor de știri. Celelalte două posturi naționale specializate pe piața știrilor, Realitatea TV și Digi 24, au fost urmărite zilnic de 55.000 și, respectiv, 48.000 de telespectatori. În clasamentul general al televiziunilor din România, ele au ocupat pozițiile 17 și, respectiv, 19.

În 2018, România TV și-a păstrat poziția de lider al clasamentului, înregistrând 243.000 de telespectatori zilnici, o ușoară scădere față de anul precedent. O tendință similară a fost prezentă și în cazul locului secund, ocupat – la fel ca în 2017 – de Antena 3, care a adunat zilnic în fața ecranelor, în medie, 202.000 de telespectatori. De această dată, podiumul a fost completat de către Realitatea TV, urmărită de 68.000 de persoane. Cu toate acestea, având o audiență de trei ori mai mică decât România TV și Antena 3, s-a menținut distanța considerabilă față de cele două posturi aflate în fruntea audiențelor de pe piața națională de știri. B1 TV și Digi 24 au înregistrat audiențe similare, fiind urmărite zilnic de 55.000 și, respectiv, de 50.000 de telespectatori.

În 2019, România TV s-a bucurat de o creștere semnificativă față de anul precedent – adunând 280.000 de telespectatori zilnici, cu 40.000 mai mult raportat la 2018 – și a continuat să fie lider în clasamentul audiențelor de pe piața de știri. Similar cu anii anteriori, Antena 3 a fost a doua cea mai urmărită televiziune de știri din România, cu 200.000 de telespectatori zilnici, înregistrând, însă, o stagnare. B1 TV a revenit pe locul al treilea al audiențelor, cu 65.000 de spectatori zilnici, reprezentând o ușoară creștere anuală, dar s-a păstrat distanța importantă față de România TV și Antena 3. Iar Realitatea TV/Plus și Digi 24 au fost urmărite zilnic de același număr de telespectatori, anume 57.000.

În 2020, audiențele celor mai urmărite televiziuni de știri, România TV și Antena 3, s-au menținut, cele două având cifre foarte similare cu anul precedent. Surprinzător, pe poziția a treia s-a clasat Digi 24, care a înregistrat un salt anual remarcabil, de aproape 30.000 de telespectatori, postul fiind urmărit zilnic, în medie, de 85.000 de persoane. Celelalte televiziune naționale de știri, B1 TV și Realitatea Plus, au avut audiențe constante, de 61.000 și, respectiv, de 54.000 de telespectatori zilnici.

În 2021, România TV și Antena 3 au fost, din nou, cele mai importante televiziuni de știri din România, având audiențe aproape identice cu anul anterior, de 283.000 și, respectiv, 198.000 de telespectatori zilnici. La fel ca în 2020, Digi 24 a ocupat poziția a treia, însă a înregistrat o scădere semnificativă a audienței, pierzând 20.000 de telespectatori. Postul a fost urmărit zilnic, în medie, de 64.000 de persoane, o audiență de peste trei ori mai mică decât locul al doilea, Antena 3. Foarte aproape de Digi 24, cu o ușoară creștere, Realitatea Plus s-a clasat pe locul al patrulea, cu 62.000 de urmăritori. Pentru B1 TV, anul 2021 a fost unul catastrofal: postul a pierdut jumătate din audiență, înregistrând doar 36.000 de telespectatori zilnici, de aproape opt ori mai puțin decât liderul pieței de televiziuni de știri, România TV.

Conform datelor de audiență disponibile în decembrie 2022, România TV și-a păstrat titlul de lider al clasamentului audiențelor, dar a pierdut 17.000 de urmăritori, înregistrând zilnic 266.000 de telespectatori. Antena 3 CNN s-a clasat pe poziția secundă, însă, de asemenea, a pierdut 22.000 de urmăritori, adunând în fața televizoarelor, zilnic, 176.000 de persoane. De această dată, podiumul a fost completat de Realitatea Plus, care a înregistrat zilnic, în medie, 66.000 de telespectatori. Locul următor a fost ocupat de Digi 24, cu o audiență zilnică foarte similară, de 64.000 de persoane. Menținând tendința din ultima perioadă, B1 TV a pierdut încă 13.000 de telespectatori zilnici și a ajuns să aibă o audiență zilnică de 23.000 de persoane, una de peste 11 de ori mai mică decât liderul pieței naționale de televiziuni de știri, România TV.

Cine și cum respectă regulile jocului?

Dacă, raportat la audiență, discuția despre notorietate și impact nu lasă loc de interpretări și arată clar că nu toate televiziunile sunt la fel, în cazul conduitei profesionale lucrurile devin mult mai nuanțate.

reclamatii vs sanctiuni

Din situațiile statistice furnizate de Consiliul Național al Audiovizualului, cele mai sancționate posturi de televiziune, între 2011 și 2022, au fost Realitatea TV (231 sancțiuni, din care 127 amenzi și 104 somații publice) și România TV (231 sancțiuni, din care 113 amenzi și 118 somații publice). În cazul Realitatea TV, lista sancțiunilor este completată și de o decizie de suspendare temporară a emisiei, timp de zece minute, la data de 17 ianuarie 2019.

Următoarele poziții sunt ocupate de postul Antena 3/CNN, cu 175 de sancțiuni (85 de amenzi și 90 de somații publice) și B1 TV, cu 127 de sancțiuni (61 de amenzi și 66 de somații publice). La finalul clasamentului și la mare distanță de primii patru competitori, postul Digi 24 a fost sancționat de doar 27 de ori în zece ani de existență (6 amenzi și 21 de somații).

grafic_cuantum

De asemenea, posturile Realitatea TV și România TV au primit cele mai semnificative amenzi în anul 2017 (România TV – 387.000 lei; Realitatea TV – 250.000 lei). Postul Antena 3 a primit cele mai consistente amenzi în anul 2012 (273.000 lei), iar pentru B1 TV în anul 2019 s-au propus amenzi în cuantum de 135.000 lei.

tabel_cuantum

Discuția devine și mai complicată când punem în discuție reacția publicului (sau a publicurilor) față de comportamentul acestor actori mediatici, reacție ilustrată doar parțial de numărul de reclamații acumulate de aceste entități în perioada 2011 - 2020. Clasamentul este dominat de posturile Antena 3/CNN, cu peste 5700 de reclamații (cu vârfuri în anii 2017 – 1619 reclamații și 2018 – 1240 reclamații, reprezentând 49,87% din volumul total de reclamații), precum și de România TV, cu peste 4000 de reclamații (cu vârfuri tot în anii 2017 – 1880 reclamații și 2018 – 732 reclamații, reprezentând 53,88% din volumul total de reclamații).

Cum citim și interpretăm toate aceste cifre?

În primul rând, aceste cifre trebuie privite așa cum sunt. Niște cifre. Fără atenție la context și fără setarea unor obiective sau a unei grile de lectură, aceste cifre sunt departe de a oferi diagnostice definitive despre modul în care funcționează aceste televiziuni sau despre cum le apreciază publicul sau Consiliul Național al Audiovizualului prestația în spațiul (nu neapărat interesul) public.

Să luăm, de exemplu, numărul reclamațiilor. Acesta trebuie corelat și cu evenimentele social-politice prin care am trecut în ultimii ani. Mai mult, nu trebuie excluse nici mobilizările colective, când anumite segmente din populație doresc să obțină un răspuns ferm din partea autorității de reglementare. Pe de-o parte, aceste momente pot fi interpretate și de CNA și de radiodifuzori strict ca niște momente de contagiune socială, ducându-le în derizoriu. Pe de altă parte însă, cu cât amânăm sau evităm acea discuție serioasă și autentică despre resorturile acestor puseuri de nemulțumire, cu atât mai mult ne apropiem de dezangajarea socială, în care o parte din societate rupe contractul de încredere cu autoritatea publică și cu spațiul de informare și de dezbatere.

Nici volumul amenzilor înregistrate de radiodifuzori nu comunică mare lucru despre (contra)performanțele radiodifuzorilor și despre puterea legii. Fără o discuție tehnică și metodologică despre regimul de sancționare, despre predictibilitatea legii și despre tratament egal, bugetul de stat va continua să primească anual de la televiziunile de știri echivalentul a 200 – 300 de mii de euro.

În opinia noastră, această statistică ne arată că, de fapt, amenzile nu descurajează încălcarea legislației audiovizuale. Dimpotrivă, par să întrețină anumite comportamente asumate și programate.

logo ambasada olandei

Proiectul FreeEx Digest este finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Propuneri amendamente - proiect legea audiovizualului

Scrisoare deschisă, 10 Iun 2024

Campania pentru locale și europarlamentare: o mașinărie de tocat banii și nervii alegătorilor

Opinie, 10 Iun 2024

Propuneri amendamente - proiect legea audiovizualului

Scrisoare deschisă, 10 Iun 2024