Media din Moldova, țintă a SLAPPs

Un articol de Gian Marco Moisé

Procesele de tip SLAPP, sau acțiunile judiciare abuzive, vizează adesea instituțiile media care practică jurnalismul de investigație. Moldova nu face excepție. Am discutat această problemă în cadrul unui atelier recent desfășurat la Chișinău.

În prima zi a atelierului „Consolidarea jurnalismului independent în Moldova: creșterea rezilienței împotriva amenințărilor juridice, digitale și fizice”, organizat în perioada 20–21 februarie la Chișinău de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în colaborare cu Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) și ActiveWatch (AW), au fost discutate procesele de tip SLAPP.

Procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP) apar din dorința unor persoane influente, adesea oameni de afaceri sau politicieni, de a împiedica dezbaterea unor subiecte de interes public. Acestea constau, în general, în una sau mai multe acțiuni în justiție (adesea sub forma unor procese de defăimare sau cereri de despăgubiri) menite să intimideze persoanele care doresc să participe la dezbateri publice, fiind însoțite de presiuni financiare și psihologice.

„Pentru a facilita identificarea SLAPP-urilor”, a explicat Sielke Kelner de la OBCT, „există o listă neexhaustivă de 10 indicatori”. Printre aceștia se numără exploatarea unui dezechilibru de putere; lipsa totală sau parțială de fundament a argumentelor reclamantului; solicitarea unor remedii disproporționate, excesive sau nerezonabile; utilizarea tacticilor de tergiversare; recurgerea la intimidare, hărțuire sau amenințări; existența unor acțiuni similare anterioare; caracterul hărțuitor al acțiunii, orientată direct spre limitarea libertății de exprimare, a activismului sau a jurnalismului pe teme de interes public; accentul pus pe efectul de intimidare; și natura abuzivă a cererii.

SLAPP-urile sunt un fenomen cunoscut în Statele Unite încă din anii 1980, însă conștientizarea la nivel european a apărut abia după asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, în 2017. Aceasta însăși a fost victima a 47 de astfel de procese, multe intentate de miniștri ai guvernului maltez de atunci. La momentul morții sale, conturile bancare îi fuseseră înghețate de instanțele din Malta, în urma unor cereri de executare silită depuse de fostul ministru al economiei Chris Cardona și asistentul său Joseph Gerada. Decizia a venit ca reacție la un articol despre o presupusă vizită a acestora la un bordel din Germania.

Abia atunci a început dezbaterea europeană privind SLAPP-urile. Comisia Europeană a emis o Recomandare în 2022 și o Directivă în 2024. Recomandarea se aplică din 27 aprilie 2022, iar Directiva a fost adoptată la 11 aprilie 2024 și este în vigoare din 6 mai 2024. În paralel, la 5 aprilie 2024, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Recomandarea CM/Rec(2024)2 privind combaterea acțiunilor strategice împotriva participării publice (SLAPPs). Termenul limită pentru transpunerea Directivei UE în legislațiile naționale este 7 mai 2026.

Cazuri de SLAPP în redacțiile din Moldova

În a doua parte a atelierului, Cristina Durnea (CJI) a prezentat câteva cazuri de SLAPP cu care se confruntă redacții din Moldova, în ultimii ani. Una dintre acestea, Cu Sens, a fost acționată în instanță de Valeriu Guzun, directorul liceului privat „Da Vinci”, acuzat de „spălare de bani” și „evaziune fiscală”.

S-a relatat că Valeriu Guzun a dat în judecată jurnaliștii care au scris două articole pe portalul Cu Sens, precum și redacția, prin patru acțiuni abuzive, depuse de el personal, de liceul „Da Vinci” și de alte două companii pe care le conduce. Articolele contestate se bazau pe informații publice preluate și de alte instituții media. Procedurile judiciare au fost precedate de o scrisoare de tip „cease-and-desist”, care solicita despăgubiri disproporționate, iar în instanță avocații lui Guzun au invocat reportaje difuzate de Jurnal TV ca dovezi ale presupusei responsabilități a redacției Cu Sens.

„Nu trebuie să vă alarmați atunci când primiți cereri cu multe zerouri”, a explicat Cristina Durnea. De multe ori, cererile de despăgubiri nu au succes în instanță, deoarece legislația din Republica Moldova obligă reclamanții să plătească o taxă proporțională cu suma solicitată. Acest lucru descurajează mulți autori de SLAPP-uri, dar nu și pe cei foarte bogați, care sunt dispuși să cheltuiască bani doar pentru a crea probleme jurnaliștilor și ONG-urilor. De altfel, în 2006, Donald Trump a recunoscut că l-a dat în judecată pe jurnalistul Timothy L. O’Brien pentru cartea „TrumpNation: The Art of Being Donald” doar pentru a-i face viața dificilă.

Printre instituțiile media din Moldova vizate de SLAPP-uri se numără RISE, Ziarul de Gardă și Jurnal TV, multe dintre ele publicând jurnalism de investigație. De exemplu, RISE a fost dată în judecată de omul de afaceri Eduard Tviordohleb, însă Curtea Supremă a respins acuzațiile și a dispus plata cheltuielilor de judecată de către acesta. Printre reclamanți s-a numărat și Ilan Șor, care a dat în judecată RISE pentru o investigație ce îl lega de rețele de trafic de cocaină, susținând că articolul este defăimător. Șor a depus plângerea în 2021, chiar înainte de publicarea articolului, după ce acesta fusese anunțat pe rețelele sociale. În 2022, o instanță din Chișinău a respins cererea ca nefondată.

În septembrie 2025, politicianul Nicolae Pascaru, investigat pentru rolul său în organizația naționalistă „Scutul Moldovenesc” și pentru activități de instruire paramilitară a tinerilor cu legături cu rețele pro-ruse, a cerut public „demontarea minciunilor răspândite atât de RISE Moldova, cât și de orice instituție media care a republicat materialul”. El a solicitat ca acest lucru să se întâmple în termen de două zile, amenințând că întârzierea va fi considerată o încercare deliberată de a afecta reputația partidului Alianța Moldovenilor.

Potrivit lui Pascaru, pentru prejudiciile suferite în timpul campaniei electorale, el și avocații partidului urmau să intenteze procese împotriva tuturor instituțiilor media care au difuzat informații false și nu le-au dezmințit până în ziua „tăcerii electorale”. Aceștia au anunțat că vor solicita nu doar dezmințirea datelor considerate manipulate, ci și despăgubiri pentru cheltuielile de campanie și pierderile financiare. Deși declarația nu a dus la acțiuni legale, tonul intimidant este tipic pentru modul de operare al SLAPP-urilor.

Nivelul de conștientizare a fenomenului SLAPP în Republica Moldova este, din păcate, încă redus. Pentru redacțiile care adesea nu dispun de resurse suficiente, perspectiva costurilor judiciare și a proceselor îndelungate atârnă ca o sabie a lui Damocles.

După cum au recunoscut participanții la atelier, deși guvernul pro-european aflat la putere din 2021 a îmbunătățit climatul jurnalistic, există încă numeroase cazuri de SLAPP în țară. Organizații precum Centrul pentru Jurnalism Independent sprijină jurnaliștii afectați prin oferirea de informații și consiliere pentru combaterea acestui fenomen.

Vezi articolul original pe site OBCT aici.

Aceast articol este rezultatul activităților desfășurate în cadrul “MAAM - Media Advocacy Action for Moldova: Empowering Moldova's Public Watchdogs to Safeguard Media Freedom”, un proiect cofinanțat de CEI Fund al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu contribuția Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

Opiniile exprimate în aceste materiale aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și ale Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

MAAM este o inițiativă colaborativă coordonată de Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova și ActiveWatch din România.