“Starea democrației în 2025” ◾ RSF - Indexul anual al libertății presei

Pe 29 și 30 aprilie au fost publicate două rapoarte care analizează, printre altele, situația libertății presei din România. Rapoartele apar în preambului zilei de 3 mai - Ziua Mondială a Libertății Presei.

Primul raport, “Starea democrației în 2025”, a fost publicat de Coaliția “ONG-uri pentru Cetățean” și are ca autori Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, cu contribuții din partea: Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Expert Forum și Greenpeace România.

Raportul conține capitole distincte dedicate libertății de exprimare, libertății mass-media, accesului la informații și drepturilor digitale, din care redăm în continuare principalele concluzii.  

Libertatea de exprimare și presiunile asupra societății civile

Mediul în care activează jurnaliștii și activiștii a devenit din ce în ce mai ostil, marcat de agresiuni fizice, jigniri din partea oficialilor și campanii de discreditare. Un caz reprezentativ este cel al Emiliei Șercan, vizată de o campanie agresivă de bullying și denigrare după dezvăluirile privind plagiatul ministrului justiției, în timp ce alte investigații au scos la iveală supravegherea tehnică nejustificată a jurnaliștilor de către DNA.

Fenomenul SLAPPs (acțiuni strategice în instanță împotriva participării publice) s-a intensificat, fiind utilizat pentru a intimida vocile critice prin solicitarea unor daune morale disproporționate. Aceste procese, intentate de politicieni, funcționari publici sau companii cu resurse financiare vaste, nu urmăresc neapărat câștigarea cauzei, ci epuizarea resurselor și descurajarea investigațiilor de interes public. Raportul menționează cereri de daune morale disproporționate, dar și încercări de dizolvare a unor asociații sub pretexte birocratice. Această formă de hărțuire judiciară este dublată de o retorică oficială ostilă, în care lideri politici folosesc tribuna publică pentru a discredita vocile care semnalează nereguli sau cazuri de corupție.

Provocările spațiului digital și drepturile fundamentale

În sfera digitală, aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA) a fost marcată de o lipsă de transparență din partea autorităților naționale, precum CNA, care au fost acuzate de utilizarea luptei împotriva dezinformării ca pretext pentru măsuri disproporționate de eliminare a conținutului online. Raportul subliniază că algoritmii platformelor sociale au continuat să promoveze mesaje polarizante, ignorând legislația națională privind liniștea electorală. De asemenea, se constată o carență de expertiză în rândul funcționarilor publici în ceea ce privește impactul Inteligenței Artificiale asupra drepturilor omului, existând riscul ca digitalizarea să fie implementată fără mecanisme adecvate de protecție a datelor personale și a vieții private.

Clasamentul RSF 2026: libertatea presei la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. România, în ușoară creștere

Cel de-al doilea raport este Indexul anual al libertății presei publicat de organizația Reporteri fără Frontiere. ActiveWatch este membru al rețelei Reporteri fără Frontiere din anul 2004. 

Conform raportului, libertatea presei, la nivel global (sunt analizate 180 de țări),  se află la a cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. 

România se situează pe locul 49 în Indexul RSF pe anul 2026, cu 67.71 puncte, avansând 6 poziții față de anul precedent, când țara noastră a avut un punctaj de 66.42. 

Pentru prima dată în istoria Indexului Global al Libertății Presei realizat de Reporteri fără Frontiere (RSF), peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei. În 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în clasament nu a fost niciodată atât de scăzut. Din 2001, arsenalul instrumentelor juridice din ce în ce mai restrictive - în special cele legate de politicile de securitate națională - a erodat constant dreptul la informație, chiar și în țările democratice. Indicatorul juridic al Indicelui a scăzut cel mai mult în ultimul an, un semn clar că jurnalismul este din ce în ce mai incriminat la nivel global. În America, situația a evoluat semnificativ, Statele Unite coborând șapte locuri, iar mai multe țări din America Latină alunecând mai adânc într-o spirală de violență și represiune.

De când RSF a început să publice Indexul Global al Libertății Presei, acum 25 de ani, libertatea presei s-a deteriorat treptat. Acest declin este vizibil pe harta Indicelui, care devine tot mai roșie în fiecare an. Jurnaliștii sunt în continuare uciși și închiși pentru munca lor, dar tacticile care subminează libertatea presei evoluează. Jurnalismul este sufocat de discursul politic ostil față de reporteri, slăbit de o piață media fragilă economic și înăbușit de legile folosite ca arme împotriva presei.

^{Vezi și raportul “SLAPPs și Libertatea de Exprimare în România”, publicat de ActiveWatch în martie 2026}