FreeEx • Libertatea de exprimare • Presă liberă • Media & Societate
, 7 Oct 2024
Share:
Organizația neguvernamentală ActiveWatch și publicația de investigații Snoop dezvăluie azi cum sume consistente, provenite din bani publici, au fost infuzate în conturile unor televiziuni de știri pentru promovarea candidaților la alegerile europarlamentare, transformând redacțiile în entități care vând produse de cosmetizare politică. Raportul ActiveWatch, în continuare. Investigația Snoop, aici. Articolul și raportul au fost realizate independent, folosind același set de date.
Într-un an marcat de succesive momente electorale, finanţate masiv de la bugetul de stat, partidele şi-au consolidat rolul de investitori semnificativi pe piaţa de media, devenind, în acelaşi timp, finanţatori, actori, reglementatori şi beneficiari direcţi ai procesului mediatic. După decada mogulilor de presă, în care misiunea presei a fost subordonată intereselor politico-economice ale patronilor, am intrat, de câţiva ani, în era redacţiilor finanţate direct de partidele politice, situaţie mai mult decât alarmantă pentru sănătatea dezbaterii publice şi a procesului democratic.
În campania pentru alegerile europarlamentare, principalele forțe politice din România (Alianța PSD-PNL, Alianța AUR și Alianța Dreapta Unită) au cheltuit aproximativ 9 milioane de euro pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă, conform datelor centralizate ale Autorității Electorale Permanente. Din această sumă, potrivit datelor furnizate de unele dintre televiziunile de știri către autorități, zeci și sute de mii de euro au fost plătite pentru interviuri și chiar dezbateri realizate de jurnaliști în cadrul unor emisiuni cu aparență editorială.
Antena 3 CNN, România TV, Realitatea Plus și Digi24 au refuzat să răspundă întrebărilor ActiveWatch referitoare la costurile de difuzare ale acestor interviuri și dezbateri cu candidați sau să lămurească dacă difuzările au fost gratuite. Singura televiziune care a răspuns transparent a fost Prima News, care a confirmat că prețul de difuzare al unui interviu realizat de un jurnalist cu un candidat a fost de peste 80.000 de euro.
De aceeași opacitate au dat dovadă PSD, PNL și AUR, care nu au răspuns oficial cererilor repetate, formulate de Snoop, de clarificare a costurilor din campania electorală pentru europarlamentare pe televiziunile de știri menționate. Surse din AUR au declarat, însă, pentru această publicație, că singurul contract de promovare din campanie, în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, a fost încheiat cu Realitatea Plus, care a difuzat emisiuni pentru care s-au plătit chiar și peste 200.000 de euro.
Această opacitate a majorității partidelor mari și a majorității televiziunilor de știri în ceea ce privește modul în care sunt cheltuiți banii publici în campaniile electorale are impact asupra sănătății ecosistemului media și, în același timp, afectează dreptul la corectă informare a cetățeanului. De exemplu, practica unora dintre televiziuni de a tarifa timpii de emisie din campaniile electorale, în cadrul emisiunilor cu interviuri sau dezbateri moderate de jurnaliștii posturilor, încalcă atât etica jurnalistică, cât și legislația audiovizuală. Prezența jurnaliștilor în astfel de emisiuni oferă un transfer de credibilitate unui produs de publicitate politică, realizat de televiziuni contra cost, ceea ce reprezintă o abandonare a misiunii presei de a servi interesul public și de a informa corect și imparțial. De aceea, legislația audiovizuală interzice ferm atât sponsorizarea jurnalelor de ştiri şi a programelor de actualităţi politice, inclusiv a emisiunilor de dezbatere, cât și intervenția editorială a jurnaliștilor în emisiuni cu candidați difuzate contra cost, după cum explicăm pe larg în acest articol.
Concluzia analizei noastre, pe lângă constatarea opacității deja proverbiale a modului în care partidele politice cheltuiesc banii publici în presă, este aceea că legislația audiovizuală a fost încălcată de unele dintre aceste televiziuni de știri, care au acceptat sponsorizarea (finanțarea) de către partide a conținutului lor editorial, iar Consiliul Național al Audiovizualului nu a reușit să sancționeze aceste derapaje. Mai grav, într-o ședință publică din 19 septembrie 2024, reprezentanții CNA și unii radiodifuzori privați au susținut că este legal și deontologic ca aceștia din urmă să primească bani din partea partidelor politice pentru interviurile pe care le fac cu competitorii electorali în campanie.
ActiveWatch a analizat modul în care legislația audiovizuală a fost aplicată pe perioada campaniilor pentru alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024, la principalele televiziuni de știri. Am consultat documentele publice cu tarifele unice practicate de fiecare televiziune de știri privată, pe care, conform legislației, acestea trebuie să le înainteze către CNA. Tarifele au fost corelate cu datele de auto-raportare privind reflectarea campaniei electorale, pe care aceste posturi au trebuit, de asemenea, să le înainteze săptămânal către CNA, pe parcursul celor patru săptămâni de campanie electorală în audiovizual. De asemenea, am analizat raportările AEP referitoare la cheltuielile partidelor din campania electorală care, deși oferă câteva informații în plus, nu aduc suficientă transparență privind aceste cheltuieli.
Pentru analiza de față am selectat doar televiziunile de știri cu acoperire națională și am selectat emisiuni care au avut o durată de minim 10 minute, conform datelor declarate de televiziunile analizate către CNA. De altfel, instituția a analizat, prin sondaj, aceste date și le-a dezbătut în ședințele periodice pe care le-a avut pe parcursul campaniei, dar nu a emis nicio sancțiune pentru astfel de emisiuni. Mai mult, CNA nu consideră că interviurile jurnalistice cu candidați plătite de partide încalcă legislația audiovizuală. ActiveWatch contrazice ferm această interpretare a legislației audiovizuale de către CNA.
Difuzată de Prima News, ediția din 26 mai 2024 a emisiunii „La final” a fost moderată de Ionuț Cristache și l-a avut ca invitat pe Mihai Tudose, candidat al Alianței PSD-PNL la alegerile europarlamentare. Emisiunea a fost marcată ca promovare electorală și a avut codul stabilit de AEP pentru materialele de promovare din campania pentru alegerile europarlamentare. Ținând cont de tariful unic declarat de Prima News la CNA (1.500 de euro/minut) și de durata difuzării (45 de minute), ActiveWatch a estimat că emisiunea ar fi costat 67.500 de euro, mai precis 80.325 de euro cu TVA. Prețul a fost confirmat pentru ActiveWatch de reprezentanții departamentului de vânzări al Prima News. De asemenea, costul a fost confirmat de televiziune și pentru Snoop, prin sursele redacției.
Pentru întreaga campanie electorală, Antena 3 CNN a raportat către CNA doar 1.200 de secunde de promovare electorală (realizată contra cost). Mai exact, postul a raportat un interviu live, de 20 de minute, cu Rareș Bogdan, candidat pe lista PSD-PNL la europarlamentare. Interviul, realizat de jurnalista Sabina Iosub, a fost difuzat pe 5 iunie în cadrul emisiunii „În fața națiunii” și a fost marcat ca emisiune electorală. Antena 3 CNN a declarat către CNA un tarif unic de 3.000 de euro pe minut pentru emisiunile electorale difuzate în prime-time, deci estimarea noastră este că, pentru această emisiune, Antena 3 CNN ar fi încasat de la competitorul electoral 60.000 de euro, adică 71.400 de euro cu TVA.
Antena 3 CNN nu a raportat către CNA difuzarea niciunui spot electoral în campania pentru europarlamentare. Totuși, conform datelor făcute publice de Autoritatea Electorală Permanentă, Antena 3 CNN a încasat minimum 370.000 de euro (1.858.397 de lei) din partea Alianței Electorale PSD-PNL prin Partidul Național Liberal. Potrivit declarațiilor PNL privind numărul de materiale de propagandă electorală produse și utilizate, Antena 3 CNN a încasat această sumă din 3 emisiuni și 7 spoturi electorale. De asemenea, un lider PSD a declarat pentru Snoop, sub protecția anonimatului, că „PSD a avut spoturi la Antena 3, s-au văzut în campanie. Nu știm de ce nu au fost raportate la CNA, dar au fost spoturi, chiar foarte multe”.
Extras din raportul privind materialele de propagandă electorală depus de PNL la AEP.
Răspunzând unor întrebări formulate de ActiveWatch, postul Antena 3 CNN nici nu a confirmat și nici nu a infirmat prețul emisiunii menționate, îndrumându-ne, în schimb, să solicităm informații despre aceste cheltuieli de la partidele politice. Deși am revenit de mai multe ori, pe parcursul lunilor iulie și august, cu întrebări către Antena 3 CNN, postul de televiziune nu a oferit informații suplimentare și nu a dorit să clarifice dacă emisiunea menționată a fost difuzată contra cost (așa cum apare în raportările către CNA) sau nu. Antena 3 CNN nu a clarificat nici dacă au fost sau nu difuzate spoturi contra cost în campania pentru europarlamentare.
Potrivit auto-raportării către CNA, România TV a difuzat, pe 5 iunie 2024, o ediție a emisiunii „România la Raport”, moderată de Andreea Crețulescu, ce i-a avut ca invitați pe Gabriela Firea și Victor Negrescu, ambii în calitate de candidați pe lista PSD-PNL la europarlamentare, pentru care – dacă a fost difuzată contra cost, așa cum figurează în auto-raportarea către CNA – ar fi încasat 202.500 de euro, mai precis 240.975 de euro cu TVA de la Alianța PSD-PNL. Tariful de promovare electorală în prime-time declarat de România TV la CNA este de 4.500 de euro pe minut. Emisiunea fost raportată către CNA cu o durată cumulată de 7.200 de secunde pentru ambii candidați, adică 120 de minute. Din observațiile noastre, durata efectivă de emisie a fost de 45 de minute. De aceea, am folosit acest timp de emisie la estimarea posibilului cost.
Pentru a verifica dacă estimarea, care depășește 200.000 de euro, este sau nu corectă, ActiveWatch a cerut postului să comunice oficial prețul emisiunii, însă România TV a răspuns eluziv. Televiziunea a confirmat că a difuzat emisiunea, însă nu a oferit nicio informație despre prețul ei și ne-a îndrumat să ne adresăm Autorității Electorale Permanente pentru datele solicitate. Solicitările ulterioare de informații, formulate în mod repetat de către ActiveWatch pe parcursul lunilor iulie și august, nu au mai primit niciun răspuns din partea reprezentanților România TV.
Gabriela Firea a declarat pentru Snoop că nu știe dacă s-a plătit pentru emisiune. Nici Victor Negrescu, potrivit aceleiași publicații, nu a fost informat de partid dacă este o emisiune plătită. De asemenea, PSD a refuzat să răspundă la solicitarea Snoop privind sumele date televiziunilor în campania pentru europarlamentare.
Reamintim că accesul candidaților la toate formatele de emisiuni dedicate campaniei pentru alegerile locale a fost gratuit. Gabriela Firea a fost invitată la emisiunea menționată în calitate de candidat la alegerile europarlamentare, unde temele de discuție ar fi trebuit să fie specifice tematicii europene. Dezbaterea, moderată de Andreea Crețulescu, a pornit de la problematica europeană a poluării, însă Gabriela Firea, candidată și la Primăria Bucureștiului, a mutat discuția pe teme locale. Emisiunea a fost marcată ca promovare electorală – marcajul ilizibil folosit de post fiind considerat acceptabil de CNA – și auto-raportată către CNA ca atare, deci, teoretic, s-ar fi difuzat contra cost. Dacă emisiunea a fost sponsorizată (finanțată) politic, vorbim atât despre încălcarea legislației audiovizuale, cât și despre înșelarea publicului și a celorlalți competitori electorali, în condițiile în care un candidat la locale se folosește de resursele financiare și de poziția concomitentă de candidat la europarlamentare pentru a cumpăra timp pe ecranele televiziunilor.
În datele făcute publice de AEP, România TV figurează cu o singură încasare directă, care vine din partea Partidul Național Liberal (Alianța PSD-PNL) și are valoarea de aproximativ 358.000 de euro (1.793.820 de lei).
Pe de altă parte, plățile de la PSD către România TV, din datele AEP, au fost făcute pentru „materiale de propagandă electorală”, prin intermediul Concept Media Management SRL, fără a se preciza la ce se referă exact aceste materiale, numărul lor sau sumele încasate. Tot conform datelor disponibile pe site-ul AEP, Concept Media Management a primit de la PSD, în total, aproximativ 2.673.000 de euro (13.366.652 de lei) pentru „propagandă electorală TV”, din care a plătit contracte încheiate cu B1 TV, Etno TV, Digi 24, România TV, Realitatea Plus, Prima TV și Antena 3 CNN.
În ediția din 31 mai 2024 a emisiunii „100%” de la Realitatea Plus, moderată de Laurențiu Botin și marcată ca promovare electorală, au participat șase reprezentanți ai Alianței AUR: Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu, Nicolae Vlahu, Marian Cucșa, Cristian Terheș, George Simion. Cum minutele de promovare electorală auto-declarate la CNA însumau, pentru toți candidații prezenți, 663 de minute de emisie, am decis să luăm drept bază de calcul minutele de emisie efectivă (aproximativ 80 de minute), fără publicitatea comercială și fără să adunăm minutele pentru toți invitații. Deci, conform calculelor noastre estimative, ținând cont de tariful din prime-time pentru difuzarea emisiunilor de promovare electorală în campania pentru europarlamentare (2.900 de euro/minut), suma pe care ar fi putut să o încaseze Realitatea Plus de la AUR ar fi fost de 232.000 de euro, mai exact 276.080 de euro cu TVA, pentru această ediție a emisiunii „100%”. Având în vedere durata declarată a emisiunii, aceasta este o estimare minimă a costurilor.
Ediția din 5 iunie 2024 a emisiunii „Caravana România Suverană”, moderată de Claudiu Giurgea, a fost transmisă în direct de la Brașov și a avut mai mulți invitați, printre care Siegfried Mureșan și Mara Mareș, candidați PNL (Alianța PSD-PNL) la europarlamentare. În emisiune au apărut și candidați la alegerile locale, prezentați ca atare, cum ar fi Adrian Veștea, candidat PNL la Consiliul Județean Brașov, George Scripcaru, candidat PNL la Primăria Brașov, câțiva candidați PNL pe lista de consilieri locali/județeni și candidatul PNL la Primăria Bran. Emisiunea de promovare electorală, conform datelor auto-declarate la CNA pentru fiecare candidat participant, ar fi însumat 194 de minute. Însă, conform verificărilor ActiveWatch, durata ei efectivă a fost de 94 de minute. Emisiunea a fost marcată ca promovare electorală. Având loc în timpul zilei, tariful stabilit de Realitatea Plus a fost de 2.300 de euro/minut. În plus, emisiunea a fost întreruptă pentru o intervenție live a lui Nicolae Ciucă (de 6 minute), care, conform tarifelor declarate de Realitatea Plus, costă 3.400 de euro/minut. Prin urmare, conform estimărilor ActiveWatch, această emisiune, incluzând declarațiile în direct ale lui Ciucă, ar fi trebuit să coste, în total, 236.600 de euro fără TVA, adică 281.554 de euro.
Realitatea Plus a precizat printr-unul dintre reprezentanții săi că nu tot ceea ce a fost declarat la CNA ca emisiune de promovare electorală ar fi fost contra cost. Totuși, postul de televiziune a păstrat aceeași secretomanie a detaliilor privind finanțarea politică a emisiunilor din campanie și nu a oferit niciun răspuns solicitărilor de clarificare formulate în mod repetat, pe parcursul lunilor iulie, august și septembrie, de către ActiveWatch. USR a confirmat pentru Snoop că nu a plătit către Realitatea Plus accesul la interviuri cu candidații la europarlamentare ai partidului, deși aceste emisiuni fuseseră marcate ca promovare electorală.
În datele făcute publice de AEP, grupul Realitatea figurează cu încasări directe, prin DBV Media House SRL (Snoop explică legătura acestei companii cu televiziunea de știri), în valoare totală de aproximativ 1.553.000 de euro, dintre care 1.502.000 de euro (7.510.522 de lei) de la Partidul Național Liberal (Alianța PSD-PNL) și aproximativ 51.000 de euro (254.649 de lei) de la Partidul Mișcarea Populară (Alianța Dreapta Unită). Alianța AUR nu figurează în aceste plăți deoarece a folosit un intermediar pentru plățile din campanie, DGI MULTIMEDIA DESIGN, către care a redirecționat aproximativ 2.190.000 de euro (10.953.163 de lei) pentru cheltuieli de propagandă TV. Conform listei de materiale de propagandă electorală raportate de Alianța AUR la AEP, printre materialele decontate se află și mai multe emisiuni de „dezbatere”.
Extras din raportul privind materialele de propagandă electorală depus de Alianța AUR la AEP.
AUR a refuzat să detalieze pentru Snoop costurile din campanie, dar surse din interiorul formațiunii au afirmat că acest partid a avut un singur contract pe parcursul campaniei electorale, al cărui beneficiar a fost Realitatea TV. Conform acestor surse ale Snoop, valoarea contractului a fost de 2 milioane de euro și au existat emisiuni pentru care s-au plătit peste 200.000 de euro.
În ediția din 3 iunie 2024 a emisiunii „Jurnalul de Seară”, postul Digi24 l-a avut ca invitat pe Mihai Tudose, candidat al Alianței PSD-PNL la alegerile europarlamentare. Discuția dintre jurnalistul Cosmin Prelipceanu și Mihai Tudose a durat 30 de minute, durată declarată și în auto-raportarea făcută de postul TV către CNA. Emisiunea a fost marcată ca promovare electorală și, ținând cont de tariful declarat la CNA pentru difuzarea în prime-time (35.000 de euro/15 minute), prețul acesteia ar fi fost de 70.000 de euro, adică 83.300 de euro cu TVA. În aceeași seară, Partidul Social Democrat a transmis pe Facebook, live, emisiunea cu Tudose. Înainte să publice emisiunile în arhiva site-ului și pe canalul de YouTube, Digi24 a decupat fragmentele de promovare electorală, așa că analiza noastră a fost limitată la emisiunile transmise pe Facebook, în direct, de către PSD.
În autoraportarea către CNA apar și alte emisiuni de promovare electorală în campania electorală pentru europarlamentare, difuzate tot în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară”: o ediție din 5 iunie, care l-a avut ca invitat, timp de 30 de minute, pe Rareș Bogdan (estimată de ActiveWatch la un potențial cost de 70.000 de euro, adică 83.300 de euro cu TVA), și o altă ediție din 22 mai, care l-a avut ca invitat pe Siegfried Mureșan, timp de 10 minute (estimată de ActiveWatch la un potențial cost de aproximativ 27.700 de euro cu TVA).
Digi24 nu a răspuns la solicitările repetate ale ActiveWatch de a preciza oficial prețul pentru emisiunea cu Mihai Tudose din data de 3 iunie sau pentru alte emisiuni similare difuzate de aceeași televiziune de știri. Chestionat de Snoop, candidatul PSD a refuzat să spună dacă social-democrații au plătit pentru participarea sa la emisiunea moderată de Prelipceanu. La rândul său, Rareș Bogdan a declarat pentru Snoop că nu știe dacă s-a plătit sau nu către Digi24 pentru accesul său în emisiunea menționată.
Campus Media TV, deținătoarea licenței Digi24, a încasat, conform datelor de la AEP, 276.000 de euro (1.383.408 de lei) de la Partidul Național Liberal (Alianța PSD-PNL). Campus Media TV a încasat și aproximativ 199.000 de euro (994.901 lei) de la Uniunea Salvați România (Alianța Dreapta Unită), bani plătiți, conform declarațiilor pe care reprezentanții partidului le-au făcut către Snoop, pentru spoturi TV și materiale de promovare electorală, nu și pentru participarea vreunui candidat la interviuri sau dezbateri moderate de jurnaliști ai posturilor TV.
Plățile de la PSD către Digi24, din datele AEP, au fost făcute pentru „materiale de propagandă electorală”, prin intermediul Concept Media Management SRL, fără a se preciza la ce se referă exact aceste materiale, numărul lor și sumele încasate. Tot conform datelor disponibile pe site-ul AEP, Concept Media Management a primit de la PSD, în total, aproximativ 2.673.000 de euro (13.366.652 de lei), pentru „propagandă electorală TV”, din care a plătit contracte încheiate cu B1 TV, Etno TV, Digi 24, România TV, Realitatea Plus, Prima TV și Antena 3 CNN.
În cazul emisiunilor auto-raportate de B1 TV către CNA ca promovare electorală pentru alegerile europarlamentare nu am identificat nicio difuzare care să conțină intervenția editorială a jurnaliștilor, însă verificările noastre au fost limitate de dificultățile tehnice prezente în arhiva online a site-ului televiziunii. Spre exemplu, în emisiunea „Bună, România!” din 6 iunie 2024, jurnaliștii Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir au făcut o delimitare între spațiul editorial și cel de promovare a Alianței Dreapta Unită pentru alegerile europarlamentare. Cu toate acestea, din cauza inaccesibilității emisiunilor B1 TV, nu am putut extinde analiza pentru a verifica în ce format au fost difuzate alte materiale de promovare plătite.
Totuși, trebuie precizat că reprezentantul B1 TV la CNA a afirmat, într-o dezbatere publică (vezi min. 1:00:00) a forului audiovizual, că este legitim ca posturile să încaseze bani de la partide pentru interviuri cu candidați realizate de jurnaliștii televiziunii și că aceasta reprezintă o practică veche în audiovizual. În plus, reamintim și practica B1 TV de a difuza la știri – pe perioada campaniilor electorale pentru alegerile locale și europarlamentare – materiale de promovare ale candidaților, practică asupra căreia ActiveWatch a atras atenția că încalcă legislația audiovizuală și care, în cele din urmă, a fost sancționată de CNA cu o somație.
Euronews România nu a difuzat emisiuni de promovare electorală, conform auto-raportărilor făcute către CNA.
ActiveWatch a analizat campania electorală pentru alegerile europarlamentare din audiovizual și a identificat situații în care legislația este încălcată sau creează confuzie, inclusiv în rândul televiziunilor, care ajung uneori să raporteze date eronate către CNA, ceea ce îngreunează semnificativ procesul instituțional de verificare și control.
O posibilă soluție pentru asigurarea legalității cheltuielilor pe care partidele politice le fac în campania din audiovizual ar fi consolidarea cooperării dintre Consiliul Național al Audiovizualului și Autoritatea Electorală Permanentă. Această soluție este, însă, respinsă de cele două foruri, care nu consideră că legislația electorală și cea audiovizuală pot intra în coliziune și duce la încălcarea unor prevederi legale. Constantin Rada, director general în cadrul Autorității Electorale Permanente, a explicat pentru ActiveWatch că această instituție verifică legalitatea cheltuielilor partidelor politice, iar Consiliul Național al Audiovizualului este instituția în măsură să verifice respectarea legislației audiovizuale. La rândul lor, reprezentanții CNA au declarat public că acest for nu este interesat de contractele dintre partide și televiziuni, care intră în responsabilitatea AEP.
În opinia ActiveWatch, difuzarea unor emisiuni plătite de partide și moderate de jurnaliști ai posturilor TV nu încalcă doar normele eticii jurnalistice, ci și legislația audiovizuală, ceea ce înseamnă că decontarea acestor cheltuieli de către partide la AEP nu ar trebui să fie permisă. Interdicția legală este prevăzută de Legea audiovizualului, Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, care interzic sponsorizarea (finanțarea) de către partidele politice (persoane juridice de drept public) a emisiunilor de actualități politice. În cazul alegerilor europarlamentare, interdicția este explicată detaliat în Decizia CNA de reglementare a campaniei electorale în audiovizual, care prevede că posturile de radio și televiziune pot difuza contra cost numai acele producţii audiovizuale de promovare electorală care sunt realizate de către competitorii electorali şi la care radiodifuzorii nu au niciun fel de contribuţie editorială. Consiliul Național al Audiovizualului a refuzat să preia o interdicție similară în deciziile care reglementează campaniile pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. CNA consideră că această practică este legitimă, așa că scenariul se va repeta și în următoarele două campanii electorale, din noiembrie și decembrie.
Opacitatea tuturor televiziunilor de știri menționate, cu excepția Prima News, a făcut imposibilă verificarea costurilor exacte ale fiecărei emisiuni de promovare electorală prezentate mai sus. Așadar, acestea trebuie considerate cifre estimative, bazate pe auto-raportările efectuate chiar de către posturi. În contradicție cu datele declarate către CNA, este posibil ca accesul la unele dintre emisiunile menționate să fi fost gratuit.
Deși datele disponibile în prezent pe site-ul Autorității Electorale Permanente sunt, în premieră, mult mai detaliate și transparente, oferind ceva mai multe informații despre destinatarii sumelor plătite de partidele politice, rămâne încă dificil de înțeles exact ce sume încasează fiecare companie media de la fiecare competitor electoral. Și mai obscură pentru cetățean rămâne destinația concretă a acestor sume, adică ce servicii se achiziționează.
Conform datelor centralizate disponibile pe site-ul Autorității Electorale Permanente la data publicării acestui raport, cuantumurile totale cheltuite de principalele partide în campania pentru europarlamentare pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă au fost următoarele:
Potrivit unui sondaj INSCOP publicat în martie 2024, televiziunile rămân principala sursă de informare pentru români.
ActiveWatch a mai scris aici și aici despre problemele legislative și editoriale pe care le-a ridicat reflectarea campaniei electorale în audiovizual pentru alegerile europarlamentare.
În cadrul documentării pentru acest articol, ActiveWatch a luat în calcul posibilitatea ca unele posturi să fi auto-raportat date eronate către CNA – mai exact, să fi trecut în mod greșit emisiunile de dezbatere electorală, pentru care nu se pot încasa bani, în categoria emisiunilor de promovare electorală, care s-au difuzat contra cost. În privința declarațiilor care au fost completate de televiziuni pentru alegerile europarlamentare, singura diferență dintre tabelul specific emisiunilor de promovare electorală (plătite) și tabelul specific emisiunilor de dezbatere electorală (gratuite) este că în cazul tabelului primului tip de emisiuni apare o coloană destinată duratei promovării, măsurată în secunde, pentru că acestea sunt încadrate în timpii de antenă, pentru care accesul se face contra cost pentru radiodifuzorii privați. Astfel, în cazul unor emisiuni de dezbatere electorală, care se difuzează în mod gratuit, nu există un argument solid pentru a ține evidența secundelor acestora. Contorizarea secundelor de către posturi sugerează, așadar, că o emisiunea a fost plătită de un anumit partid.
Cu toate acestea, marcarea emisiunilor drept promovare electorală – atât în direct, cât și în auto-raportările către CNA – nu garantează că difuzările au fost plătite de un partid, motiv pentru care ActiveWatch și Snoop au solicitat posturilor de televiziune și formațiunilor politice implicate să comunice informații lămuritoare privind costurile emisiunilor. Cu excepția postului Prima News, care a confirmat transparent și prompt că interviul cu europarlamentarul Mihai Tudose, moderat de jurnalistul Ionuț Cristache, a costat 67.500 de euro fără TVA, adică 80.325 de euro, toate televiziunile de știri implicate în interviuri electorale cu candidați au refuzat, în ciuda insistențelor scrise și telefonice, să răspundă întrebărilor ActiveWatch privind costurile de difuzare a respectivelor emisiuni electorale. Același lucru s-a întâmplat și în cazul majorității partidelor politice, cărora Snoop le-a solicitat informații despre aceste cheltuieli din campania pentru europarlamentare. USR a fost singurul partid care a clarificat că o emisiune de la Realitatea Plus (un interviu al jurnalistei Anca Alexandrescu cu Cristina Prună), raportată în direct și către CNA drept promovare electorală (contra cost), fusese, de fapt, difuzată gratuit.
În absența unor răspunsuri edificatoare, estimările prețurilor se bazează pe auto-raportările realizate chiar de posturi și pe tarifele declarate public de acestea. În unele cazuri, costurile estimate de ActiveWatch sunt mai mici decât cele care ar reieși din datele raportate de televiziuni. De exemplu, dacă un post a raportat o emisiune de promovare electorală de o oră, dar monitorizarea ActiveWatch arată că 15 minute au reprezentat publicitate comercială, calculul nostru contorizează durata efectivă de emisie a conținutului politic, adică 45 de minute. La fel am procedat și în cazul unor emisiuni cu minim doi invitați care au fost auto-raportate de posturi cu durate mai mari decât cele reale, deoarece pentru fiecare invitat au fost, de exemplu, contorizate secundele individuale pentru întreaga durată a emisiunii, multiplicându-se astfel timpii de antenă.
În privința postului B1 TV, verificările ActiveWatch au fost limitate de dificultățile tehnice întâmpinate în arhiva site-ului televiziunii. Potrivit auto-raportărilor către CNA, în afară de emisiunea „Bună, România!” din 6 iunie 2024, în care jurnaliștii delimitează spațiul editorial de cel finanțat politic, cea mai lungă secvență de promovare electorală durează aproximativ 8 minute, ceea ce sugerează că toate celelalte materiale ar putea fi transmisiuni în direct ale mitingurilor de campanie, fără intervenție editorială.
În cazul postului Digi24, fragmentele de promovare electorală sunt decupate înainte ca emisiunile să fie publicate în arhiva site-ului și pe canalul de YouTube, așa că analiza noastră a fost limitată la emisiunile transmise pe Facebook, în direct, de către PSD.
În aceeași măsură, informațiile raportate către AEP despre cheltuielile de propagandă ale partidelor politice sunt lacunare și incluse în categorii excesiv de generale, făcând deosebit de dificilă trasabilitatea banilor publici cu ajutorul cărora sunt plătite, de exemplu, emisiunile moderate de jurnaliști.
În imaginile de mai jos putem urmări exemplul PSD, care, deși raportează sumele către AEP, nu precizează în ce constau „materialele de propagandă electorală TV” și cantitatea acestora. De asemenea, și în această campanie electorală, partidele politice au folosit companii intermediare prin care au făcut plățile către televiziuni, ceea ce permite ascunderea tranzacțiilor exacte.
PSD
AUR
PNL
Vezi și:
Echipa: Liana Ganea, Șerban Barbu, Radu Bănică, Ionuț Codreanu, Răzvan Martin. Documentare: Valentina Netu. Grafica: Ioana Popa
Mulțumiri: Cristian Andrei, Bogdan Manolea, Ștefan Cândea, Robert S., Luiza Vasiliu, Victor Ilie, Răzvan Luțac
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Promovarea gândirii critice în context pre-electoral și electoral" finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.
Share această pagină:
