Scrisoare deschisă: Mandatele de supraveghere care vizează jurnaliști, periculoase pentru democrație

Update 20 martie 2025:

Organizații europene și internaționale, care apără drepturile jurnaliștilor, își exprimă astăzi îngrijorarea față de recentele dezvăluiri privitoare la supravegherea fizică și la interceptarea telefoanelor jurnalistului Victor Ilie de către DNA Iași și solicită o anchetă în acest caz și în cazurile anterioare de supraveghere a jurnaliștilor de către aceeași autoritate. Organizațiile subliniază că operațiunea de supraveghere împotriva jurnalistului de către DNA Iași în 2023 pare să fi fost disproporționată și lipsită de o justificare adecvată, reprezentând o amenințare gravă la adresa protecției surselor și a libertății presei în România.

Organizațiile semnatare - International Press Institute (IPI), Committee to Protect Journalists (CPJ), European Federation of Journalists (EFJ), Free Press Unlimited (FPU), Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), Reporters Without Borders (RSF) - susțin scrisoarea deschisă publicată luni de mai multe organizații, redacții și jurnaliști, în sprijinul jurnaliștilor supravegheați și afirmă că:

“Ministerul Justiției și organele judiciare relevante din România ar trebui să analizeze de urgență acțiunile DNA Iași în aceste cazuri pentru a evalua necesitatea și proporționalitatea operațiunilor de supraveghere și investigare. Ar trebui organizate sesiuni de instruire pentru a se asigura respectarea de către toți procurorii și judecătorii a standardelor internaționale privind libertatea de exprimare în ceea ce privește protecția surselor. Mai mult, Uniunea Europeană ar trebui să urmărească îndeaproape acest caz, inclusiv orice răspunsuri ulterioare ale DNA sau DNA Iași, iar Comisia Europeană ar trebui să adreseze întrebări autorităților române pentru a solicita clarificări cu privire la problemele ridicate mai sus și, în același timp, să sublinieze importanța statului de drept și a protecției vieții private a jurnalistului și a libertății presei în România.

Jurnalismul de investigație cu impact, așa cum este cel pe care îl practică Victor Ilie, partenera sa Luiza Vasiliu și RISE Project, este vital pentru dezvăluirea corupției și a abuzului de putere. Jurnaliștii din România, care activează în ciuda oricăror opreliști, pentru a face această muncă importantă, ar trebui să fie încrezători în protecția deplină a sistemului judiciar, nu să se teamă de operațiuni de supraveghere nejustificate de care se fac responsabile însăși autoritățile de aplicare a legii care ar trebui să îi apere. Organizațiile noastre sunt alături de jurnaliștii afectați din România și vor continua să urmărească îndeaproape acest caz în lunile care urmează.”

Scrisoarea integrală aici: https://ipi.media/romania-answers-needed-over-surveillance-of-investigative-journalist/

Scrisoare deschisă: Mandatele de supraveghere care vizează jurnaliști, periculoase pentru democrație

17 martie 2025

English version below

În atenția:

Ministrului Justiției, dl. Radu Marinescu

Consiliului Superior al Magistraturii

Procurorului General al României, dl. Alex Florența

Procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dl. Marius Voineag

Organizațiile, redacțiile și jurnaliști semnatari își exprimă consternarea în legătură cu ușurința cu care procurori ai DNA Iași au solicitat, obținut și pus în aplicare mai multe mandate de supraveghere tehnică care au vizat mai mulți jurnaliști, începând cu 2018. În opinia noastră, aceste mandate încalcă nu doar drepturile persoanei, ci și un drept profesional al jurnalistului, cel la protecția surselor, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea presei.

Situația a fost dezvăluită astăzi, 17 martie 2025, de jurnaliștii Victor Ilie și Luiza Vasiliu, care au relatat cum, în 2023, au fost filați de o echipă operativă, timp de mai multe zile, în perioada în care lucrau în redacția RiseProject. De altfel, Victor Ilie a fost fotografiat chiar în fața redacției. Mai mult, telefonul său a fost ascultat timp de două luni de zile. DNA Iași, instituția responsabilă de urmărirea lui Victor Ilie, a continuat supravegherea și cerut extinderea mandatului care l-a vizat pe acesta, chiar și după ce a aflat dincolo de orice dubiu că este jurnalist. Situația nu este singulară, după cum au dezvăluit Luiza Vasiliu și Victor Ilie în newsletterul lor, Drepturi și Strâmbe, și în publicația BalkanInsight. Cel puțin alți trei jurnaliști au fost vizați în mod repetat de astfel de mandate de supraveghere. Rareș Neamțu și Tudor Leahu de la 7 Iași au avut deschise două astfel de dosare la DNA Iași, încheiate cu clasare, la fel ca dosarul lui Victor Ilie. Într-unul dintre cele aceste dosare a fost vizat un al treilea jurnalist din redacție, Andrei Viliche.

În toate cazurile expuse mai sus, mandatele s-au bazat pe plângeri formulate de subiecții anchetelor jurnalistice. Aceste plângeri nu pot constitui ca atare temei pentru practici de supraveghere împotriva jurnaliştilor. Astfel, deși înțelegem obligația organelor de aplicare a legii de a investiga posibile infracțiuni, având în vedere circumstanțele acestor cazuri și documentele din dosarele de urmărire penală la care au avut acces jurnaliștii, considerăm că supravegherea prelungită a acestora și acțiunile de filaj care i-au vizat reprezintă acțiuni abuzive ale procurorilor, desfășurate cu complicitatea sau pasivitatea judecătorilor de drepturi și libertăți.

Mandatele de supraveghere care vizează jurnaliști nu reprezintă doar o simplă încălcare a dreptului la viață privată a unei persoane, ci reprezintă încălcarea unui drept profesional, cel la protecția surselor jurnalistice. Acesta este parte din dreptul la libertatea presei și este garantat de legislația națională, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și, mai nou, de Regulamentul UE privind Libertatea Mass-Mediei 2024/1083 (EMFA).

Tocmai pentru că supravegherea jurnaliștilor reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea presei, considerăm că mandatele legale pentru astfel de acțiuni trebuie sa fie bazate pe un motiv imperativ de interes public și să fie proporționale, dar și supuse unui scrutin legal foarte strict și trebuie să fie extrem de bine fundamentate.

Aceste încălcări dezvăluite astăzi sunt doar ultimele dintr-o lungă listă de abuzuri împotriva jurnaliștilor, care sunt de natură să afecteze bunul mers al societății, prin intimidarea jurnaliștilor care încearcă să aducă în fața publicului a faptelor și datelor de interes public. De la lipsa de acțiune și chiar vulnerabilizarea Emiliei Șercan, la perchezițiile și audierile DIICOT sau la solicitarea de a dezvălui surse, justiția română a întreprins în ultimii ani o serie de acțiuni periculoase pentru un stat democratic.

Solicităm Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție să analizeze de urgență modul în care sunt deschise dosare care vizează jurnaliști și să dea un semnal atât la nivel intern, cât și public, că nu sunt tolerate dosare și acțiuni abuzive care îi vizează pe aceștia. De asemenea, solicităm acestor instituții să propună, împreună cu specialiști sau cu organizațiile care se ocupă de protecția jurnaliștilor, ghiduri care să îi sprijine pe magistrați în abordarea cazurilor care implică jurnaliști pentru a evita eventuale abuzuri, mai ales în contextul garanțiilor aduse de noul Regulament UE privind Libertatea Mass-Mediei 2024/1083 (EMFA).

ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent

International Press Institute (IPI)

Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT)

Context.ro

Centrul FILIA

Emilia Șercan, jurnalistă

Centrul de Investigații Media

Redacția Scena9

Redacția Școala9

Mona Dîrțu, jurnalistă

Buletin de București

Panorama.ro

Redacția Hotnews

Redacția Snoop

Redacția PressOne

Diana Oncioiu, jurnalistă
Redacția Recorder

Misreport

Investigatoria

Mihaela Steliana Munteanu, jurnalistă

Magda Grădinaru, jurnalistă, Spotmedia/Rock FM

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
Fundația Friends For Friends

FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Centrul pentru Inovare Publică

Miliția Spirituală

Asociația Respiro Human Rights Research Centre

ApTI - Asociația pentru Tehnologie și Internet

Teodora Munteanu, jurnalistă

Redacția Ziarul de Iași

Silviu Istrate, creator conținut

Redacția Radio HIT Iași

Mediawise Society

Raluca Radu, profesor și cercetător de media

Centrul de Resurse Juridice

Redactia Info Sud-Est

Redacția Special Arad

Anca Spânu - jurnalistă, Viaţa liberă Galaţi

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Update 18 martie 2025

S-au alăturat semnatarilor scrisorii deschise:

Inquam Photos

Redacția Intermedia

Antonio Momoc, Conferențiar univ. dr, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Redactia Alba24.ro

Mai multe detalii despre cum a devenit Victor Ilie ținta mandatelor de supraveghere și în textul publicat pe 17 martie 2025 de redacția RiseProject: https://www.riseproject.ro/cand-dna-fileaza-jurnalistii/

Scrisoarea in limba engleză publicată de IPI și OBCT:

https://ipi.media/romania-surveillance-warrants-targeting-journalists-are-dangerous-for-democracy/

https://www.rcmediafreedom.eu/News/Open-Letter-Surveillance-warrants-targeting-journalists-are-dangerous-for-democracy

________

Open Letter: Surveillance warrants targeting journalists are dangerous for democracy

To the Attention of:

Minister of Justice, Mr. Radu Marinescu

Superior Council of Magistracy

Prosecutor General of Romania, Mr. Alex Florența

Chief Prosecutor of the National Anticorruption Directorate, Mr. Marius Voineag

The undersigned organisations, newsrooms and journalists express their dismay regarding the ease with which DNA Iași prosecutors requested, obtained and implemented several surveillance warrants targeting several journalists, starting with 2018. In our opinion, these warrants violate not only the rights of the person, but also a professional journalistic right, that of the protection of sources, which represents a violation of the right to freedom of the press.

The situation was revealed today, March 17, 2025, by journalists Victor Ilie and Luiza Vasiliu, who reported how, in 2023, they were spied on by an operative team for several days, while they were working in the RiseProject editorial office. In fact, Victor Ilie was photographed right in front of the editorial office and his phone was tapped for two months. The DNA Iași, the institution responsible for tracking Victor Ilie, continued the surveillance and requested the extension of the warrant targeting him, even after finding out beyond any doubt that he is a journalist. The situation is not unique, as Luiza Vasiliu and Victor Ilie revealed in their newsletter, Drepturi și Strâmbe, and in the publication Balkan Insight. At least three other journalists have been repeatedly targeted by such surveillance warrants. Rareș Neamțu and Tudor Leahu from 7 Iași had two such files opened at the DNA Iași, which were closed, just like the file of Victor Ilie. In one of these files, a third journalist from the editorial office, Andrei Viliche, was targeted.

In all the cases presented above, the warrants were based on complaints filed by the subjects of the journalistic investigations. These complaints cannot as such constitute grounds for surveillance practices against journalists. Therefore, although we understand the obligation of law enforcement agencies to investigate possible crimes, given the circumstances of these cases and the documents from the criminal investigation files to which the journalists had access, we consider that their prolonged surveillance, including their physical surveillance, represent abusive actions by prosecutors, carried out with the complicity or passivity of the judges.

The surveillance warrants targeting journalists do not represent just a simple violation of a person’s right to privacy, but represent a violation of a professional right, that of the protection of journalistic sources. This is part of the right to freedom of the press and is guaranteed by national legislation, the case law of the European Court of Human Rights and, more recently, by the European Media Freedom Act 2024/1083 (EMFA).

Precisely because the surveillance of journalists constitutes a violation of the right to freedom of the press, we consider that legal warrants for such actions must be based on an overriding reason of public interest and be proportionate, but also subject to very strict legal scrutiny and must be extremely well-founded.

These violations revealed today are only the latest in a long list of abuses against journalists, which are likely to affect the proper functioning of society, by intimidating journalists who try to bring facts and data of public interest to the public. From the lack of action and even the exposing of Emilia Șercan, to the DIICOT searches and hearings or the requests to reveal sources, the Romanian judiciary has undertaken a series of actions dangerous for a democratic state in recent years.

We call on the Ministry of Justice, the Superior Council of Magistracy, the Prosecutor General's Office and the National Anti-Corruption Directorate to urgently analyze the way in which cases are opened targeting journalists and to send a signal both internally and publicly that abusive cases and actions targeting them are not tolerated. We also call on these institutions to propose, together with specialists or organisations dealing with the protection of journalists, guides that would support magistrates in addressing cases involving journalists in order to avoid possible abuses, especially in the context of guarantees brought by the new European Media Freedom Act 2024/1083 (EMFA).