FreeEx

6 ani de la summit-ul NATO la București: Jandarmeria găsită vinovată pentru abuzuri asupra cetățenilor, dar lăsată nepedepsită

, 1 Apr 2014

02.04.2014
6 ani de la summit-ul NATO la București: Jandarmeria găsită vinovată pentru abuzuri asupra cetățenilor, dar lăsată nepedepsită

Acum șase ani, cu ocazia găzduirii summitului NATO, statul român a suspendat pentru câteva zile unele drepturi ale cetățenilor. Dreptul la liberă circulație a fost refuzat unor cetățeni ai Uniunii Europene, pentru că aveau asupra lor pliante sau CD-uri. Mai mulți cetățeni români au fost filați și reținuți abuziv, iar 60 de tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de către jandarmi. Folosim prilejul manifestărilor festiviste, generate de împlinirea a 10 ani de la intrarea României în familia NATO, ca să atragem atenția că s-au împlinit 6 ani de când responsabilii de abuzurile comise cu ocazia summit-ului NATO de la București sunt nepedepsiți, în ciuda faptului că justiția i-a găsit vinovați.
***
Pe 2 aprilie 2008, aproximativ 60 tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de forțe ale Jandarmeriei Române, deși se aflau pe o proprietate privată, în incinta fostei fabrici Timpuri Noi, departe de locul desfășurării Summit-ului, unde organizau evenimente culturale. După aproape șase ani de plimbări între Parchetele civile și militare, justiția s-a pronunțat, totuși, asupra acestui caz, în decembrie 2013.
Ordonanța Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, nr. 104/P2013 din 16.12.2013 a identificat persoanele vinovate de abuzurile comise în hala de la Timpuri Noi, aceștia fiind lucrători ai Jandarmeriei și un singur angajat al Poliției. Aceștia au fost urmăriți penal pentru purtare abuzivă (art.250 din vechiul Cod Penal). Totuși, nu s-a dispus urmărirea penală pentru Art. 246. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) și nici pentru Art. 189. (Lipsirea de libertate în mod ilegal) în cazul polițiștilor de la Secțiile 10,11,12,13.
Din Ordonanță reiese că verificările interne ale Jandarmeriei au stabilit că în ziua de 2 aprilie 2008 au intervenit în zona Timpuri Noi efectivele Batalionului 3 Jandarmi, sub coordonarea lt.col. Lepădatu Ion. Au fost identificați 12 militari jandarmi prezenți la hala Timpuri Noi, aceștia fiind audiați de procurorul de caz. Aceștia nu și-au recunoscut faptele, procurorul consemnând în Ordonanță că pe parcursul urmăririi penale au avut o atitudine nesinceră, iar declarațiile lor sunt „neverosimile” – „În realitate, învinuiții au încercat să împiedice aflarea adevărului și tragerea lor la răspundere.” (pag.12)
Procurorul a constatat că din declarațiile martorilor și victimelor agresiunii, precum și din certificatele emise de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a confirmat existența unor agresiuni fizice împotriva persoanelor prezente în hală.
În dosar se mai menționează că SRI și MAI au comunicat că nu dețin date sau indicii privind pregătirea unor infracțiuni contra siguranței naționale. În schimb, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române susține că, la data de 2 aprilie 2008, „s-au confirmat date și indicii de pregătire a unor fapte de natură antisocială și infracțională”.
Chiar dacă procurorul care a soluționat acest dosar a considerat că gravitatea faptelor nu impune sanțiuni penale, responsabilitatea faptelor este clar atribuită lucrătorilor Jandarmeriei, aceștia fiind sacționați cu amenzi administrative de 1000 lei și plata cheltuielilor judiciare de 1000 lei/persoană („Având în vedere amploarea concretă, relativ redusă a agresiunilor exercitate asupra părților vătămate și caracterul lor episodic, respectiv modul, condițiile și împrejurările concrete în care au acționat învinuiții și ținând seama și de circumstanțele personale ale acestora, apreciez că faptele nu realizează gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind suficientă pentru îndreptarea acestora aplicarea unei sancțiuni administrative...”).
Pentru lipsirea de libertate a persoanelor conduse și reținute un timp îndelungat la secțiile de poliție s-a considerat că forțele de ordine au acționat legal, în limitele obligațiilor profesionale și fără încălcarea normelor procedurale, astfel încât nu s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva polițiștilor.
Ordonanța consemnează și una din cauzele pentru care dosarul a stagnat atât de mult. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu a transmis, timp de patru ani, niciun act de cercetare. („Nu a fost transmis niciun act de cercetare care să fi fost efectuat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, timp de aproape patru ani, fapt ce a creat dificultăți consecutive în vederea aflării adevărului judiciar, preum și a soluționării operative a cauzei.”)
***
Cu ocazia aniversării a șase ani de la summitul NATO de la București, folosim acest prilej pentru a atrage încă o data atenția asupra practicilor abuzive folosite uneori de Jandarmerie, a lipsei de respect pe care unii responsabili ai acestei instituții o manifestă față de cetățeni și drepturile lor, încurajați și de faptul că, după cum am arătat mai sus, justiția nu le sancționează abuzurile nici măcar atunci când, după ani de zile, ele sunt demonstrate.
Ultimii doi ani au consemnat noi abuzuri comise de jandarmi în timpul unor proteste de stradă sau a unor competiții sportive (dovada acestor abuzuri sunt amenzile anulate de instanțe), abuzuri care demonstrează nevoia unei schimbări radicale de paradigmă în interiorul acestei instituții, precum și a legislației românești privind adunările publice.
Considerăm că este momentul să aducem din nou în discuție necesitatea modificării legii adunărilor publice, demers mereu amânat de autorități, în ciuda declarațiilor de bune intenții ale reprezentanților Jandarmeriei sau MAI. De altfel, cu ocazia unui discurs ținut pe 18 februarie de Ziua Jandarmeriei, conducătorul Jandarmeriei anunța că și instituția pe care o conduce are aceeași intenție de a modifica Legea 60/1991, cu scopul ca aceasta „să devină un document european, care să ducă la o libertate accentuată a cetăţenilor în a-şi exprima o anumită atitudine".
Organizațiile semnatare solicită Jandarmeriei și MAI să pună în dezbatere publică anunțatul proiect de modificare a legii adunărilor publice și să organizeze consultări cu societatea civilă.

ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Contact : Răzvan Martin, [email protected], tel : 0729199393

Art. 250. - Purtarea abuziva
Întrebuintarea de expresii jignitoare fatã de o persoanã, de cãtre un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu închisoare de la o lunã la un an sau cu amendã.
Amenintarea sãvârsitã de cãtre un functionar public, în conditiile alin. 1, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã.
Lovirea sau alte acte de violentã sãvârsite de cãtre un functionar public, în conditiile alin. 1, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.
Vãtãmarea corporalã sãvârsitã de cãtre un functionar public, în conditiile alin. 1, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vãtãmarea corporalã gravã sãvârsitã de cãtre un functionar public, în conditiile alin. 1, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Art. 189. - Lipsirea de libertate în mod ilegal
Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani

Art. 246. - Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor
Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 247. - Abuzul în serviciu prin îngradirea unor drepturi
Îngrãdirea, de cãtre un functionar public, a folosintei sau a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situatii de inferioritate pe temei de rasã, nationalitate, etnie, limbã, religie, gen, orientare sexualã, opinie, apartenentã politicã, convingeri, avere, origine socialã, vârstã, dizabilitate, boalã cronicã necontagioasã sau infectie HIV/SIDA, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Campaniile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare în audiovizual - regulile CNA

Știre, 7 Oct 2024

Sponsorizarea politică a emisiunilor de știri și actualitate politică de către partide este interzisă de lege

Opinie, 7 Oct 2024

Timpul înseamnă bani. Spațiul editorial al televiziunilor de știri, cumpărat de partide în campanie

, 7 Oct 2024