Asociațiile ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și OPTAR – Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România au lansat azi raportul de analiză al celui de-al treilea an de mandat al actualei majorități din Consiliul General și al Primarului General. Raportul ”3 ani de mandat. PMB zero barat” este disponibil aici.

Principalele domenii analizate în cadrul raportului sunt transparența decizională, mobilitatea urbană, politicile de asistență socială și activitatea Companiilor Municipale parte din Holdingul Municipal.

Pentru a studia baza de date completă a proiectelor puse pe agenda Consiliului General în perioada iulie 2018 – iunie 2019, punem la dispoziție în format xlsx lista completă pe care o puteți accesa aici. Pentru realizarea analizei implementării Strategiei Locale pentru Incluziune Socială și Combaterea Sărăciei am centralizat informații de la nivelul tuturor sectoarelor. Baza de date cu informațiile furnizate este disponibilă aici.

Vă reamintim că cele trei organizații au analizat activitatea pentru fiecare an de mandat. Raportul din primul an ”Un an de petreceri și vorbe, în beznă, la Primăria Generală” este disponibil aici, respectiv raportul pentru cel de-al doilea an, ”Încă doi ani de beznă și vorbe goale?” disponibil aici.

Principalele concluzii ale raportului sunt:

Cetățenilor le este refuzat dreptul de a lua cuvântul în cadrul Ședințelor Consiliului General al Municipiului București. În intervalul iulie 2018 – iunie 2019, unui singur cetățean i s-a permis să ia cuvântul, cu mare ostilitate din partea membrilor Consiliului General. În iunie 2019, într-un proces inițiat de CeRe și ActiveWatch, instanța a decis, prin hotărâre definitivă, anularea articolului din Regulamentul de Organizare și Funcționare a CGMB prin care a fost instituită o procedură abuzivă care a condus la anularea dreptului instituit de lege de a lua cuvântul în fața Consiliului General.

Doar 1,6% dintre proiectele de acte normative au fost publicate pentru dezbatere publică, ceea ce denotă o crasă lipsă de interes și de disponibilitate pentru dialog cu cetățenii orașului, precum și ignorarea evidentă a prevederilor legale. În intervalul monitorizat, au fost organizate doar două dezbateri publice pe marginea unor proiecte de acte normative (analiza nu vizează documentațiile de urbanism, care intră sub incidența altei legi). La fel ca în primii doi ani de mandat, ne confruntăm cu aroganță administrativă și limitări grave ale dreptului cetățenilor de a se implica în procesul de luare a deciziilor.

Bugetul Bucureștiului este tranșat pe repede înainte. Dezbaterile cu privire la buget, precum și transparența deciziilor bugetare, sunt afectate de citirea în plen a unor amendamente consistente, nepublicate în prealabil, care modifică proiectul de buget anunțat inițial, ceea ce face imposibilă înțelegerea bugetului propus spre vot, atât de către consilieri, cu atât mai puțin  de cetățeni.

Societățile Comerciale din Holdingul Municipal au ocupat o bună parte din agenda administrației. Acestea funcționează și primesc bugete de la Primăria Municipiului București, deși există o decizie definitivă a instanței care spune ca au fost înființate ilegal. Relația dintre Societățile Comerciale și diferitele instituții din subordinea Primăriei sau a CGMB care au atribuții similare este neclară, iar activitatea acestor companii municipale, care fac parte din Holdingului Municipal, este opacă. Activitatea lor este netransparentă, uneori camuflată de documente administrative. Practic, contribuabilul nu are nicio informație clară și transparentă asupra rezultatelor și a felului în care funcționează aceste structuri paralele din administrația bucureșteană. 

Obiectivele propuse în campania electorală au fost abandonate. De la „rețeaua de creșe” până la „revoluția în trafic” ori de la realizarea planului urbanistic general până la accesibilizarea spațiilor publice, Primarul General și Coaliția PSD – ALDE nu au finalizat sau nu au avansat semnificativ cu niciunul dintre proiectele prezentate în campania din 2016.

În ceea ce privește mobilitatea urbană, singurul lucru important pe care l-a făcut administrația Bucureștiului în cel de-al treilea an de mandat a fost decizia de extindere a rețelei de rute de către Societatea de Transport București - STB SA (fosta Regie Autonomă de Transport București) pe trasee regionale, spre localități din Ilfov. În schimb, o contraperformanță aproape incredibilă din partea unei administrații atât de încărcată de funcționari este aceea de a acumula 27 luni de întârziere în implementarea măsurilor prioritare din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Regiunea București – Ilfov. Absolut niciuna dintre măsurile prioritare din PMUD nu a fost finalizată, cu toate că termenele de implementare au expirat.

Măsurile de protecție socială care au fost luate sunt din categoria sprijin financiar direct sau vouchere,de multe ori fără a condiționa accesul la aceste beneficii de respectarea unor criterii sociale. Fără să considerăm că diverse forme de sprijin financiar nu sunt uneori utile, aducem în discuție Strategia pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, 2017 – 2021, votată de CGMB în toamna anului 2017. Din analiza informațiilor oficiale, observăm că serviciile sociale care existau și înainte de adoptarea strategiei au continuat să funcționeze, în timp ce niciuna dintre măsurile nou propuse de strategie nu a fost finalizată.