Pe 29 octombrie 2020, la o lună de la câștigarea alegerilor, Nicușor Dan a depus jurământul în funcția de Primar General al Municipiului București, alături de o majoritate politică, pentru Consiliul General, formată din USR-PLUS și PNL (29 de locuri dintre cele 55). Pe 29 aprilie 2021 s-au împlinit șase luni de la preluarea mandatului. 

În toată această perioadă,  am monitorizat activitatea din Consiliul General, precum și respectarea normelor de transparență și participare publică a cetățenilor. În raportul 6 luni și un oraș: transparență și participare în primele șase luni de mandat (disponibil aici) detaliem modul în care actualul Primar General și majoritatea din Consiliul General al Municipiului București au înțeles să aplice normele obligatorii de transparență și participare publică și facem o sinteză a agendei sociale a noii conducerii.  

În ceea ce privește transparența, organizațiile semnatare atrag atenția că rata de dezbatere publică a proiectelor cu caracter normativ este inacceptabil de mică. În continuare nu există reflexul de a publica, în dezbatere publică, proiectele care sunt, conform definiției proiecte ce trebuie să fie afișate și supuse procesului dezbaterii publice, conform legii. Am observat însă și îmbunătățiri în procesul de aplicare a normelor legale minime de participare publică (cum ar fi posibilitatea de a lua cuvântul în cadrul ședințelor de Consiliu General). 

Principalele elemente ce constituie, în opinia noastră, un grav derapaj de la normele de bună practică și de la Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, așa cum se desprind din analiza de mai jos

  1. Din 73 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ, doar 6 au fost supuse dezbaterii publice, adică aproximativ 8,21%;
  2. Din 466 de dispoziții de primar, doar 23 sunt publice pe site-ul Primăriei Municipiului București, adică aproximativ 5%;
  3. Transparența și implicarea cetățenilor în elaborarea proiectului de buget pe anul 2021 au fost un eșec major. PMB a refuzat organizarea unei dezbateri publice, iar forma finală a proiectului de buget a fost modificată radical față de cea  publicată spre consultare, prin citirea unor amendamente extensive de către chiar primarul general în ședința de vot a bugetului;
  4. Nu există calendar, ordine de zi sau procese verbale publicate pentru ședințele comisiilor de specialitate ale Consiliului General; 
  5. Nu există un program de audiențe pentru consilierii generali și nici o procedură publicată a modalității prin care cetățenii se pot înscrie la audiențe (sunt publicate date de contact generale, ale PMB, fără afișarea unui orar sau a unui loc pentru audiențe);
  6. Regulamentul de Organizare și Funcționare a CGMB nu a fost pus în acord cu decizia instanței care anulează articolul referitor la procedura (abuzivă) pe care cetățenii trebuie să o urmeze pentru a putea lua cuvântul în cadrul Ședințelor CGMB (chiar dacă, în practică, unor cetățeni le-a fost permis să ia cuvântul în cadrul ședințelor CGMB).

Principalele îmbunătățiri pe care organizațiile semnatare le-au observat în ceea ce privește transparența decizională:

  1. În cadrul a două ședințe de Consiliu General, cetățenilor le-a fost permis să ia cuvântul;
  2. Publicarea proiectului de buget propus pentru anul 2021 în format prelucrabil;
  3. Publicarea pe pagina dedicată ordinii de zi a proiectelor propuse pentru ordinea de zi suplimentară;
  4. Publicarea datelor de contact pentru toți consilierii generali;
  5. Justificarea urgenței (însă doar verbal, în timpul ședinței) pentru cele mai multe dintre proiectele de hotărâre introduse suplimentar pe ordinea de zi.

În cadrul raportului veți găsi și lista proiectelor puse pe ordinea de zi în perioada noiembrie – aprilie, în format xlsx.

ActiveWatch / CC BY 3.0