Persoanele de etnie romă și persoanele LGBTIQ rămân țintele favorite ale discursului instigator la ură în România

ActiveWatch a lansat Raportul anual cu privire la discursul instigator la ură din România, 2015 – 2016, care analizează principalele tendințe în materie de hate speech și de combatere a acestuia din perioada octombrie 2015 - decembrie 2016.

Cercetarea prezintă și analizează principalele manifestări ale intoleranței în spațiul public dar și manifestări publice de susținere a diversității, activitatea principalelor instituțiilor cu competențe în sancționarea discursului instigator la ură și autoreglementări existente la nivelul redacțiilor, organizațiilor de media, partidelor politice și federații sportive, legislație și propuneri legislative.

Ce este discursul instigator la ură (DIU)?

Discursul este o armă extrem de puternică. La fiecare pas, în viaţa de zi cu zi, folosim discursul sau suntem audienţa unui discurs. Nu întotdeauna suntem foarte atenţi la ce spunem sau la ce se spune, însă în momente importante ne alegem cu grijă cuvintele, pentru a ne atinge scopul. Unele persoane folosesc discursul inclusiv pentru a genera efecte negative, precum ura împotriva anumitor grupuri. Alte persoane merg şi mai departe, şi incită nu doar la sentimentul de ură, ci la violenţă bazată pe sentimentul de ură. Pentru o explicație mai amplă a acestui fenomen, accesați www.netrangers.ro, platforma online de informare asupra și combatere a discursului instigator la ură.

Manifestări ale intoleranței în spațiul public, 2015-2016

Ca urmare a practicii constante a mass-media de asociere a refugiaților cu acte de terorism, aceștia au intrat pe lista țintelor tradiționale ale discursului urii.

Maghiarii continuă să fie reduși, în bloc, la arhetipul revizionistului extremist. Romii rămân o țintă favorită a DIU, alături de persoanele LGBTIQ, iar violența mesajelor împotriva lor s-a accentuat.

DIU de factură violentă tinde să se găsească cu preponderență la nivelul presei locale și al politicienilor locali decât ale celor de la nivel central/național.

De regulă, manifestările organizate de exprimare a intoleranței/urii (meeting-uri, proteste, lansări de carte etc.) tind să atragă un număr mic de persoane. Excepție face campania Coaliției pentru Familie de modificare a definiției din Constituție a căsătoriei în sensul limitării ei la uniuni heterosexuale, care a reușit să implice peste trei milioane de cetățeni.

Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului care au loc în spații publice de notorietate.

Textul integral al Raportului anual cu privire la discursul instigator la ură, 2015 – 2016 poate fi consultat și descărcat aici.