Soros ad portas! Din nou

ActiveWatch vă propune un studiu de caz pe o temă care a fost recent readusă în agenda publică în urma evoluţiilor politice interne şi externe. Ne-am propus prin acest demers să identificăm principalele caracteristici și manifestări ale discursului anti-sorosist/anti-ONGist/anti-media promovat în spațiul public în perioada ce a urmat turului 1 al alegerilor prezidențiale din 2024 și deciziei administrației Trump privind închiderea programului USAID.

Ne-am hotărât să realizăm acest studiu pentru că asistăm în ultimele luni la un reviriment al discursului pe care îl vom cataloga generic ca „anti-sorosist”, discurs ce are ca principală ţintă activişti de drepturile omului, organizaţii neguvernamentale, jurnalişti independenţi, politicieni etc. Fenomenul nu este unul nou în spaţiul românesc, el s-a mai manifestat, cu intensităţi şi particularităţi diferite, şi în alte perioade marcate de tensiuni sociale şi politice, cum ar fi protestele civice împotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană (2013) sau protestele împotriva regimului Dragnea (2017-2018).

Reinflamarea acestui discurs vine într-un context extrem de încordat, marcat de o polarizare socială extremă, de tensiuni politice și de ascensiunea mișcărilor politice populiste și de extremă dreaptă, dar și a organizațiilor și grupurilor neo-legionare.

Consecințele ascensiunii acestei retorici agresive – care include și vânătoarea de vrăjitoare declanșată împotriva ficțiunii create în imaginarul colectiv în legătură cu așa-zisa „rețea Soros” și presupuse acțiuni asociate acesteia – au fost deja resimțite de mai multe persoane și organizații în lunile ce s-au scurs de la alegerile din 24 noiembrie 2024. Există un număr îngrijorător de cazuri în care activiști civici, jurnaliști, redacții sau organizații neguvernamentale au fost insultate, hărțuite, agresate, ajungându-se chiar la amenințări cu moartea, unele dintre aceste posibile infracțiuni fiind deja anchetate sau sancționate de organele de anchetă.

Considerăm că este necesară analiza acestui tip de discurs pentru a îi înțelege mai bine manifestările, caracteristicile și pentru a vedea dacă și cum retorica anti-sorosistă se apropie sau poate fi încadrată ca discurs care instigă la ură (discursul urii).

În opinia noastră, ascensiunea în spațiul public și politic a discursului extremist, discriminatoriu sau care incită la ură reprezintă o amenințare la adresa democrației, a libertății de exprimare, a pluralismului de idei, dar și a siguranței fizice a unor persoane.

Cine și cum sunt sorosiștii?

Calificativele asociate termenului sorosism baleiază de la simplele insulte la demonizări, referiri la boli, până la folosirea unor termeni pe care propaganda nazistă i-a instrumentalizat împotriva evreilor.

Sunt niște „javre sataniste” care s-au vândut și acționează la comandă, la ordinele unei „rețele infernale” globaliste care are ca scop propaganda progresist-neomarxistă, promovarea drepturilor LGBTQ etc.

^{Da, pare că Soroș este Satan, la propriu. Acum, Soroș a fost înfrânt, iar hoardele lui urlă ca din gură de șarpe, pentru că urmează să plătească.}

Sunt asociați cu puterea, o conspirație globală care conduce pe ascuns lumea, proiectându-se astfel imaginea unei grupări care acționează clandestin și dispune de puteri nelegitime.

^{Ei reprezintă un clan, o rețea care a pus mâna și stăpânire pe Europa și care a avut în trecut și Statele Unite și care mergea către acel model (progresist)}

Sunt deseori etichetați drept „trădători” pentru motivele enumerate anterior.

^{Înțelegeți de ce acuz - public și îmi asum - ONG-urile de mediu că sunt trădători și că lucrează DIRECT pentru Rusia}

Sunt asociați cu insecte, mamifere sau diverse boli, termeni și asocieri care reproduc propaganda folosită de regimul nazist la adresa evreilor.

^{Sunt ca gândacii de bucătărie}

^{plasa asta de șobolani}

^{păduchii ăștia care se insinuează peste tot și și ostentativ}

^{sistemul cameleonic, cancerigen, care a infestat lumea așa-zis „liberă”}

Ce fac sorosiștii?

Sorosiștii controlează puterea sau conspiră să preia puterea, stabilesc cine guvernează, dau ordine unor instituții publice.

^{Este oribil cum România este condusă de securiști sorosiști care conduc politicieni sorosiști care, la rândul lor, au transformat țara într-o colonie.}

Sorosiștii fac propagandă, manipulează, cenzurează, fac fact-checking, dispunând de un „uriaș aparat propagandistic” cu ajutorul căruia vor să își impună ideologia și să controleze mințile oamenilor sau să susțină interesele SUA/UE sau a altor state.

^{uriașul aparat propagandistic (mare parte din el finanțat, direct sau indirect, de REȚEAUA SOROS) droghează cu forța populația cu ideea „rușii au fost de vină”!}

Promovează globalismul și progresismul sau alte ideologii excentrice, ce nu corespund așteptărilor sau nevoilor societății. Promovează drepturile minorităților, subminând ordinea socială, valorile și identitatea națională.

^{caracatița anticreștină și-a întins tentaculele peste tot și a otrăvit mințile a sute de mii de români}

Ce facem împotriva sorosiștilor?

„Soluțiile” propuse de promotorii acestui discurs pleacă de la spovedanie, exorcizare și merg până la interzicerea lor, închisoare, trimiterea în lagăre de muncă, expulzare sau dispariția lor (nu e clar dacă e vorba de dispariția unor organizații sau a unor persoane).

^{Odată cu instalarea lui Trump, a început Exorcizarea, scoaterea dracilor lui Soroș.}

^{Nimeni nu scapă, până la ultimul.}

^{Toți vor plăti. Asta e. A venit momentul. A început!}

Principalele concluzii ale studiului de caz

Discursul anti-sorosism, construit în baza unor prejudecăți și stereotipuri, s-a transformat, prin amploarea sa, într-o adevărată campanie de demascare, antagonizare și stigmatizare, însoțită deseori de intimidări, amenințări și instigări la ură sau la acte de violență. La promovarea sa contribuie o rețea vastă (nu neapărat coordonată) de publicații și emisiuni online, televiziuni, influenceri, politicieni și jurnaliști.

Imaginea sorosistului este conturată printr-o abundență de insulte, de acuzații rareori însoțite de probe, de procese de intenție și teorii conspiraționiste, rezultatul fiind imaginea unui „dușman” atotputernic care asediază cetatea, amenințând ordinea și valorile sociale românești. Dușmanul sorosist are o identitate când difuză, când extrem de concretă, fiind nominalizat cu nume și prenume. Consecințele acestui tip de discurs au fost și sunt imediate și ușor vizibile: de la intimidări, injurii, insulte, amenințări în spațiul online sau cel audiovizual la agresiuni fizice împotriva unor jurnaliști.

Răspândirea acestui discurs în media mainstream, pe rețelele sociale și în spațiul politic are ca efect normalizarea sa în rândul societății și contribuie la ascensiunea discursului urii, la polarizare socială și la restrângerea spațiului de dialog echilibrat din societate.

De asemenea, explozia acestui discurs contribuie la radicalizarea în rândul societății, la ascensiunea politică a forțelor extremiste, la subminarea încrederii în instituții și în procesul democratic.

Citește studiul integral aici.

Acest dosar tematic este realizat cu sprijinul programului IFEX Civic Space.

Opiniile și informațiile prezentate în cadrul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a IFEX.