SLAPP în Moldova: experiența redacției Cu Sens. Interviu cu Felicia Crețu și Liuba Șevciuc

Un articol de Gian Marco Moisé

Redacția de jurnalism de investigație din Republica Moldova, Cu Sens, s-a confruntat cu numeroase amenințări juridice în ultimii ani. În acest interviu, Felicia Crețu și Liuba Șevciuc povestesc cum au gestionat aceste provocări și ce lecții au învățat din această experiență

Cu Sens este o redacție non-profit fondată în 2019 de trei jurnaliști de investigație experimentați, care produc exclusiv conținut video pentru a sprijini responsabilitatea democratică în Republica Moldova. Munca lor a fost recunoscută prinnumeroase premii naționale și regionale începând cu 2020, inclusiv titlul de „Investigatorul Anului” în Republica Moldova, două premii doi la Gala #Superscrieri din România și recunoaștere din partea Delegației UE în Republica Moldova în 2024. În 2021, în urma a două investigații majore, redacția a făcut obiectul a două cazuri separate de tip SLAPP (proces strategic împotriva participării publice). Am avut ocazia să discutăm acest lucru cu autoarea uneia dintre investigații, Felicia Crețu, și cu una dintre fondatoarele redacției, Liuba Șevciuc.

Povestește-ne despre munca ta „Parteneriatul intereselor private” și despre cazul SLAPP care a urmat.

În septembrie 2021 am publicat ancheta „Parteneriatul intereselor private”, despre scheme de acaparare a proprietăților publice prin intermediul parteneriatelor public-private. Una dintre situațiile problematice era despre un liceu privat din capitala Chișinău. Fondatorii școlii primeau o școală veche pe care să o renoveze, să o transforme într-o școală privată. Totuși, fondatorii școlii private au ridicat clădiri proprii pe un teren din proprietatea publică pe care l-au primit în gestiune.

La scurt timp, redacția Cu Sens a primit cereri prealabile de chemare în judecată din partea a 4 entități separate, dar conectate cu liceul privat: instituția de învățământ, entitatea juridică, sau compania, care a fondat instituția de învățământ, fondatorul companiei care a semnat acordul cu autoritățile și părinții fondatorului. Solicitările lor erau să facem redactări, dezmințiri și să eliminăm anumite secvențe din material. În judecată nu era chemat doar reporterul care a realizat subiectul, dar și cei trei co-fondatori ai redacției și separat redacția în calitate de entitate juridică.

În total 4 dosare paralele, fiecare împotriva a 5 pârâți. Solicitările de prejudicii financiare pe care voiau să le primească din partea redacției însumau 1 milion de lei moldovenești, echivalentul a 50 de mii de euro, o sumă enormă pentru o redacție mică, finanțață doar din granturi oferite de parteneri externi. Am înțeles imediat că scopul este să ne intimideze și să ne determine să nu ripostăm la solicitările de a modifica conținutul anchetei în favoarea lor. După ce am refuzat să facem corecțiile cerute, a început procesul în instanță, în cadrul căruia pretențiile financiare au fost reduse la 1,5 mii de euro (25 000 MDL).

Cererile de chemare în judecată au apărut neașteptat, era prima dată când redacția era dată în judecată în cei doi ani de când activa până la acel moment. Impactul a fost cu atât mai mare, cu cât redacția Cu Sens nu avea la acel moment buget alocat pentru un avocat și nici economii proprii sau bani disponibili.

Primul pas a fost ca managementul redacției să apeleze la ajutorul donatorilor internaționali și primii care au răspuns apelului de ajutor au fost Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova, care au oferit resursele pentru angajarea unui avocat pentru unul dintre cele 4 procese în instanță și au recomandat un avocat specializat în a reprezenta mass-media în procese de defăimare. Apoi, am primit 3000 USD de la „Lifeline Embattled CSO Assistance Fund”. Ajutorul a acoperit asistența juridică pentru celelalte procese. De asemenea, ERIM a oferit redacției un buget de 4000 EUR pentru a angaja un avocat care să reprezinte organizația în procesele viitoare.

Care a fost impactul personal al acestor procese?

Un principiu important al redacției Cu Sens este că reporterii sunt protejați în caz de repercusiuni legale. Prin urmare, membrii echipei vizați au avut sprijinul redacției, iar managementul redacției, la rândul ei, a găsit sprijin în partenerii externi. Alternativ, redacția s-ar fi îndreptat după ajutor din partea comunității și ar fi pornit o campanie publică de crowdfunding pentru a finanța asistența juridică necesară.

Din păcate, acesta nu este singurul tău caz SLAPP. Ce s-a întâmplat cu „Digital, ne merge prost”?

Ancheta a pornit de la achizițiile de laptopuri pentru școli în timpul pandemiei. Am urmărit traseul a aproximativ 70 de milioane de lei (circa 4 milioane de dolari, inclusiv un împrumut de 3 milioane de dolari de la Banca Mondială) cheltuiți pe laptopuri pentru școli în perioada pandemiei și am constatat că banii adesea nu au ajuns la cei care aveau nevoie de ei: mii de dispozitive au stat nefolosite prin depozite, unele școli au primit laptopuri fără acces la internet, iar licitația finanțată de Banca Mondială a fost câștigată de o companie legată de oameni de afaceri apropiați de oligarhul, acum în închisoare, Vladimir Plahotniuc.

Am mai constatat că procesul de achiziții s-a tergiversat atât de mult, încât multe laptopuri au ajuns abia după ce școlile reveniseră deja la cursurile față în față, ceea ce a făcut ca întregul exercițiu să fie aproape inutil pentru scopul declarat.

După publicare, ați primit solicitări de retragere a articolului, corecții și cereri foarte mari de despăgubire. Care a fost reacția dumneavoastră inițială?

O cerere de chemare în judecată a fost depusă de compania vizată în ancheta „Digital ne merge prost”, care este unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente IT din țară, iar altă cerere a venit din partea fondatorului acesteia, un personaj influent, conectat la unul dintre cei mai puternici oligarhi ai țării. De data aceasta, am avut o plasă de siguranță financiară: o rezervă rămasă din fondul strâns pentru apărarea juridică în timpul primului proces SLAPP, ceea ce a atenuat considerabil impactul.

Pedeapsa nu este atât de financiară, cât mai degrabă lunile de pregătire juridică și apariții în instanță care epuizează energia unei mici echipe editoriale, indiferent de verdictul final. Și tocmai de aceea procesele SLAPP rămân eficiente chiar și atunci când sunt destinate eșecului în instanță.

În timpul workshopui de la Chișinău, am discutat despre faptul că în Moldova, acțiunile de tip SLAPP nu exercită doar presiune economică sau politică, ci pot folosi și influența socială a reclamanților.

În ambele cazuri, reclamanții sunt persoane influente, cu conexiuni în lumea politică, cu imagine publică, cu resurse financiare mari. Fondatorii liceului privat, pe lângă tirul de procese cu care au lovit redacția CU SENS, au dat în judecată și experții pe care i-am consultat în timpul realizării investigației. Scopul urmărit era să-i facă pe oamenii din jurul nostru să devină reticenți să mai vorbească cu noi, de teamă să nu fie dați și ei în judecată la un moment dat.

Legislația moldovenească impune celor care solicită despăgubiri să plătească o taxă proporțională cu suma solicitată. Funcționează această regulă cu adevărat ca factor de descurajare împotriva acțiunilor de tip SLAPP sau cei mai puternici din punct de vedere economic continuă să le utilizeze?

În teorie, această prevedere ar trebui să descurajeze pretențiile de despăgubire exagerate, întrucât o sumă mai mare cerută înseamnă taxe mai mari de plătit de la bun început. În practică, am văzut că această regulă este folosită mai degrabă ca o tactică de presiune decât ca factor descurajator: într-unul din cazurile noastre, reclamantul ne-a amenințat inițial cu o pretenție de despăgubire de 1 milion MDL (echivalentul a 50 000 EUR), dar odată ce cazul a ajuns în instanță, suma a scăzut la 25 000 MDL (echivalentul a 1250 EUR). Acest lucru sugerează că această sumă mare nu a fost niciodată scopul final pe care l-au urmărit reclamanții, ci a fost o modalitate de presiune, folosită pentru a ne intimida în faza preliminară ajungerii în fața instanței de judecată. Odată ce au intrat în joc costurile formale, solicitările de despăgubiri au fost calibrate la un nivel mai modest.

Dacă nu ați fi avut acest sprijin juridic și profesional, credeți că rezultatul ar fi fost diferit?

Eram convinși că informațiile publicate erau corecte, dar faptul că avem dreptate nu face ca un proces SLAPP să fie ieftin sau rapid de încheiat. Fără sprijin juridic, am fi lansat un apel public pentru ajutor, am fi căutat un avocat pro bono, sau ne-am fi reprezentat singuri în instanță, ceea ce, pentru niște jurnaliști fără pregătire juridică, ar fi fost un dezavantaj serios în fața unei părți adverse cu mult mai multe resurse.

În opinia dumneavoastră, numărul acțiunilor de tip SLAPP din Moldova este în creștere sau există o capacitate mai mare de a le recunoaște și combate?

Din perspectiva noastră și în ceea ce ne privește, fenomenul nu a dispărut; pur și simplu am devenit mai bine pregătiți să-i facem față datorită lecțiilor învățate din 2021. Presiunea juridică rămâne unul dintre principalele instrumente folosite pentru a împiedica jurnalismul de investigație. E atractiv, pentru că oferă o cale legală celor nemulțumiți de anchetele în care sunt vizați pentru a-și atinge scopul de intimidare, care altfel ar fi pedepsit de lege. Totuși, se fac pași pentru o protecție mai bună a jurnaliștilor și activiștilor. Săptămâna trecută (24 iulie, 2026) deputații au adoptat în prima lectură un proiect de lege anti-SLAPPs, care transpune normele europene. Proiectul de lege transpune în legislația națională normele europene în domeniu (Directiva (UE) 2024/1069) și prevede o serie de indicii care vor permite instanțelor să identifice caracterul SLAPP al unei acțiuni. De asemenea, sunt introduse instrumente noi procesuale de protecție a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor civici, avertizorilor de integritate, membrilor organizațiilor neguvernamentale împotriva SLAPPs. Câteva dintre ele sunt: instituirea cauțiunii; mecanismul de respingere rapidă a acțiunilor abuzive; amenzi pentru proceduri abuzive; remedii specifice pentru victime.

O altă modificare este eliminarea răspunderii contravenționale pentru defăimare, conform recomandărilor Consiliului Europei. Totuși, proiectul de lege a fost votat abia în prima lectură. Acesta urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua (nu e clar când). După adoptare, noile prevederi legislative vor intra în vigoare după șase luni.

Ce sfat i-ați da unui tânăr jurnalist de investigație care primește primul avertisment sau proces?

Atât timp cât și-a documentat riguros investigația și a trecut un proces de fact-checking, nu are niciun motiv să-i fie teamă și să se simtă descurajat. Este un semn că și-a făcut bine munca și a atins un punct dureros.

Vezi articolul original pe site OBCT aici.

Aceast articol este rezultatul activităților desfășurate în cadrul “MAAM - Media Advocacy Action for Moldova: Empowering Moldova's Public Watchdogs to Safeguard Media Freedom”, un proiect cofinanțat de CEI Fund al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu contribuția Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

Opiniile exprimate în aceste materiale aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și ale Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

MAAM este o inițiativă colaborativă coordonată de Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova și ActiveWatch din România.