defaultCover_governing.png

Bună guvernare

Scrisoare deschisă către susținătorii propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022)

Scrisoare deschisă, 29 Noi 2022

În atenția Doamnelor și domnilor senatori Roberta Anastase, Viorel-Riceard Badea, Claudia-Mihaela Banu, Dănuţ Bica, Iulian-Mihail Bîca, Florian-Dorel Bodog, Septimiu-Sebastian Bourceanu, Liviu Brătescu, Sorin-Ioan Bumb, Robert-Marius Cazanciuc, Ioan-Cristian Chirteş, Titus Corlăţean, Ioan Cristina, Alexandru-Răzvan Cuc, Vasile Dîncu, Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher, Virgil Guran, Matei Constantin-Bogdan, Patricia Simina Arina Moș, Nicolae Neagu, Ştefan-Radu Oprea, Ciprian Pandea, Eugen Pîrvulescu, Vlad-Mircea Pufu, George Scarlat, Eugen Nazare Ţapu, Marius-Gheorghe Toanchină, Marcel Vela, Mihail Veştea, Sorin Vlaşin, Daniel Fenechiu, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş

Stimate doamne, stimați domni,

Vă solicităm să vă retrageți susținerea pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022).

Modificarea legislativă pe care o susțineți pornește de la o premisă care este, pe cât de eronată, pe atât de revoltătoare, cu privire la activitatea ONG-urilor. Aflăm, astfel, din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, că România nu are autostrăzi ori hidrocentrale pentru că ONG-urile atacă acte administrative. Așa încât, bine ar fi ca ele să nu se amestece în mecanismele de verificare a legalității construcției de autostrăzi sau hidrocentrale sau a altor proiecte de construcții, cum ar fi cele imobiliare, iar, dacă totuși îndrăznesc să o facă, să plătească garanții de până la 50.000 de lei. Expunerea de motive pornește de la teza că ONG-urile acționează cu rea-credință, o inovație juridică care arată felul în care, după 30 de ani, parlamentarii inițiatori înțeleg rolul și rostul ONG-urilor în apărarea interesului public.

Concret, propunerea căreia v-ați asociat include măsuri care încalcă grav accesul la justiție, dreptul la asociere și limitează serios misiunea organizațiilor neguvernamentale de a proteja interesul public. Menționăm în acest sens:

  • Introducerea răspunderii patrimoniale a membrilor consiliului director pentru orice prejudiciu cauzat terților, în cazul în care acțiunea a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă, (în timp ce, pe de altă parte, nu există răspundere individuală a unui reprezentant al administrației publice, de exemplu, în cazul unei decizii definitive care constată nelegalitatea unui act administrativ);
  • Sunt stipulate noi condiții pentru ca o organizație să fie „îndreptățită” să atace în instanță un act administrativ: vechimea organizației (minim doi ani), dovedirea că ”asociaţia a urmărit în mod activ scopurile menţionate în statut care au legătură cu actul administrativ atacat” (criteriu foarte subiectiv) și depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (maximum 50.000 lei), de către o organizație, atunci când este atacat un act administrativ (care presupune realizarea unei investiții);
  • Este propusă interdicția ca o persoană să facă parte din consiliul director al unei organizații, dacă în ultimii 5 ani a fost membru în consiliul director al unei asociații care a fost dizolvată prin hotărâre judecătorească;
  • Proiectul de lege propune ca aceste măsuri să aibă efect retroactiv, în sensul că se aplică și proceselor aflate pe rol.
  • Modificările propuse vizează orice demers în instanță pe care îl pot face organizațiile, inclusiv acționarea în instanță a autorităților pentru încălcări ale legii, cum ar fi nerespectarea reglementărilor cu privire la transparență și participare publică.

Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual.

În ansamblul ei, propunerea legislativă pe care ați legitimat-o prin semnătura dumneavoastră duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale și contravine principiilor de funcționare ale unui stat democratic. Faptul că organizațiile neguvernamentale pot apela la instanțe pentru a împiedica eventuale încălcări ale legii face parte din dinamica sănătoasă a unei societăți în care mecanismele de control ale puterii funcționează. Or, propunerea legislativă încearcă tocmai să dezechilibreze și mai tare raportul de putere între instituțiile publice și spațiul civic, lucru de neconceput într-un stat democratic.

Vă aducem în atenție că accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul la asociere sunt garantate de Constituția României, precum și de convențiile internaționale de drepturile omului la care România este parte.

De asemenea, aceste măsuri contravin legislației Uniunii Europene și convențiilor internaționale care prevăd un rol activ al organizațiilor neguvernamentale în ce privește acționarea în instanță  în cazuri de încălcare flagrantă a drepturilor cetățenilor. Iată câteva exemple:

  • Art. 80 Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor GDPR);
  • Art. 22, 53 și 86 Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale;
  • Art. 3 Directiva 2009/22/EC privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor;
  • Întreaga Directivă 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor;
  • Art. 11 din Directiva 2011/92/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
  • Art. 3 și 9 din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată și ratificată atât de UE cât și de România.

Deloc întâmplător, pe 21.11.2022, au fost adoptate modificări la Legea 50/1991, la Legea 350/2001 și la Legea 554/2004 care conduc la restrângerea posibilității organizațiilor de a apela la justiție pentru a contesta în instanță documentațiile de urbanism (din motive ce țin, de exemplu, de potențialul impact negativ asupra mediului). Proiectul de lege pentru modificarea OG 26/2000 merge mai departe, restricționând accesul la justiție în toate domeniile, inclusiv în zona transparenței decizionale, accesului la informații de interes public, drepturilor sociale și altora asemenea.

Punând alături cele două demersuri ale parlamentarilor, pentru noi este evident că există un efort concertat pentru a descuraja și îngreuna exercitarea dreptului la justiție. Mai mult, expunerea de motive a propunerii legislative justifică eșecul sistemic al statului de a implementa proiecte de investiții majore, prin nominalizarea ONG-urilor ca fiind cele care ”aduc grave prejudicii interesului public prin privarea de servicii esenţiale unei societăţi moderne şi dezvoltate, prejudicii produse bugetului de stat, precum şi celorlalte ramuri ale economiei pe orizontală”. Atragem atenția asupra faptului că atunci când un proiect este oprit, acest lucru se întâmplă în urma unor decizii ale instanțelor de judecată, care constată nelegalitatea desfășurării acestor proiecte.

Având în vedere cele prezentate mai sus, avem încredere că veți înțelege că semnătura dumneavoastră susține un proiect iliberal, cu un efect profund nociv asupra drepturilor omului, a statului de drept și chiar a conformării acquis-ului comunitar.

Semnatari:

  1. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
  2. Centrul pentru Inovare Publică
  3. ActiveWatch
  4. Centrul FILIA
  5. Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației
  6. Asociația Bud’s Flowers
  7. Asociația Pe Stop
  8. Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
  9. Fundația TERRA Mileniul III
  10. Asociația pentru Dezvoltare GHEPart
  11. Asociația Bankwatch Romania
  12. Asociația Parcul Natural Văcărești
  13. Asociația 2Celsius
  14. Comunitatea Declic
  15. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)
  16. Asociația Code for Romania
  17. Fundatia PARADA
  18. Fundația PACT
  19. Asociația Átlátszó Erdély Egyesület (Transilvania Transparentă)
  20. Fundația Eco-Civica
  21. Asociația ACCEPT
  22. Asociatia NEOS
  23. Asociația Colors
  24. Asociația Mai Mult Verde
  25. Asociația Visum pentru Educație și Cultură
  26. Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
  27. Asociația Miliția Spirituală
  28. Asociația Respiro
  29. Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
  30. Funky Citizens
  31. Fundația Comunitară București
  32. Asociația MozaiQ LGBT
  33. Expert Forum
  34. Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
  35. Centrul Roman de Politici Europene (CRPE)
  36. Fundatia Terre des hommes Romania
  37. Romanian Quantitative Studies Association
  38. Fundatia ICAR
  39. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
  40. Centrul de Resurse Juridice
  41. Asociația Quantic
  42. Grupul Civic Pentru Locuri de joacă și Spații verzi în Grozăvești
  43. Asociația CIVICA (Iași)
  44. Asociatia Mediawise Society
  45. Centrul pentru Studiul Democrației
  46. Asociația Sens Pozitiv
  47. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
  48. Asociația Eu, tu și ei Focșani
  49. Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
  50. Asociația dexonline
  51. Grupul Civic „Horpaz Asociația Civică”
  52. Centrul pentru Jurnalism Independent
  53. Fundația Agenția Împreună
  54. Centrul pentru Legislație Nonprofit
  55. Consiliul Național al Elevilor
  56. Societatea Academică din România
  57. Asociația Front
  58. Asociația pentru Tranziție Urbană
  59. CS Aktiv Rm Vâlcea (Clubul Copiilor Aktivi )
  60. Asociația Inițiativa Civică Bucureștii Noi
  61. Asociația Institutul de Cercetare Făgăraș
  62. Fundația Mihai și Maria Frățilă
  63. Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare
  64. Asociația Societatea Română de Sălbăticie
  65. Asociația YouHub Association
  66. Asociația Love and Give
  67. Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
  68. Asociația Romanian Women’s Lobby
  69. Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor
  70. Fundația Comunitară Timișoara
  71. Societatea de Analize Feministe AnA
  72. Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)
  73. Asociația pentru Dezvoltare Activă – ADA
  74. Federația Fundațiile Comunitare din România
  75. Fundația Comunitară Iași
  76. Fundația Comunitară Cluj
  77. Fundația Comunitară Vâlcea
  78. Asociația HaicuBicla
  79. Fundația Inima de copil
  80. Asociația AIDE
  81. Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS
  82. Consiliul Tineretului din România (CTR)
  83. Fundația Pro Patrimonio
  84. Asociația Pro Xpert Râmnicu Vâlcea
  85. Asociatia Simbio
  86. Fundația Comunitară Dâmbovița
  87. Asociația Partener pentru Tine
  88. Asociația A DOUA ȘANSĂ – VÂLCEA
  89. Federația Bicicliștilor din România (FBR)
  90. Asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)
  91. Asociatia Centrul Gifted Education
  92. Asociația Zâmbete Colorate
  93. Fundația Comunitară Țara Făgărașului
  94. Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică
  95. Asociația Clujul Sustenabil
  96. Grupul Iniţiativa Favorit
  97. Asociația Rise OUT
  98. Fundația Greenpeace România
  99. Asociația Creionam Viitorul
  100. Fundația Agapedia România
  101. Centrul pentru Resurse Civice
  102. Institutul Român pentru Pace – PATRIR
  103. Fundația Comunitară Oradea
  104. Fundația Comunitară Mureș
  105. Asociația Rădăuțiul Civic
  106. Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff
  107. Asociația Dream Project
  108. Asociația Părinți de Cireșari
  109. Asociația ARDT ORADEA
  110. Asociația Cătunul Verde Oradea
  111. Floreasca Civică
  112. Asociația Ecoteca
  113. Fundația Comunitară din Odorheiu Secuiesc
  114. Asociația pentru Relații Comunitare
  115. Asociația Agent Green
  116. Asociația Suflețel Târgoviște
  117. Asociația A Doua Șansă Vâlcea
  118. Asociația Toto&Pufi
  119. Asociația NUCA Animal Welfare
  120. Asociația „Și ei au dreptul la viață” Fălticeni
  121. Asociația Youth For Neamț
  122. Fundația Corona
  123. Asociația Ecovas
  124. Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Vaslui
  125. Asociația Unic Iași
  126. Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei
  127. Asociația euRespect
  128. Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ – APTA Iași
  129. Asociatia A.R.T. Fusion
  130. Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
  131. Asociația Divers
  132. Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea
  133. Asociatia People for Sport Romania
  134. Fundația Comunitară Galați
  135. Asociatia Orientat
  136. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
  137. Asociația Techsoup
  138. Asociația Semper Musica
  139. Asociația Iele-Sânziene
  140. Asociația Stea
  141. Fundația Romanian Angel Appeal
  142. Fundația FARA
  143. Asociația Fragile Society
  144. Fundația Regală Margareta a României
  145. Confederatia Caritas Romania
  146. Federatia SenioriNet
  147. Asociatia Narada
  148. Asociația Dăruiește Aripi
  149. Asociația Academia de Advocacy
  150. Asociația Four Change
  151. Asociatia Opportunity Associates Romania
  152. Fundația Friends for Friends
  153. Asociația de Ajutor Mutual Slatina Timiș – ADAMS
  154. Asociația Help Autism
  155. Asociația Cristi Vasiliu/ACV
  156. Asociația Samaritenii Orăștieni
  157. Dăruiește Viață
  158. ARCADIA – Asociația Română pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională
  159. Grupul Parcul Herăstrău
  160. Asociația OneKind

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Șase întrebări pentru ministrul Predoiu și pentru șeful CSM

Scrisoare deschisă, 20 Ian 2023

Cerem autorităților să ratifice Convenția OIM pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii

Scrisoare deschisă, 17 Ian 2023

Politici sociale asezonate cu amenzi

Știre, 16 Ian 2023