Scrisoare deschisă către susținătorii propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022)

În atenția Doamnelor și domnilor senatori Roberta Anastase, Viorel-Riceard Badea, Claudia-Mihaela Banu, Dănuţ Bica, Iulian-Mihail Bîca, Florian-Dorel Bodog, Septimiu-Sebastian Bourceanu, Liviu Brătescu, Sorin-Ioan Bumb, Robert-Marius Cazanciuc, Ioan-Cristian Chirteş, Titus Corlăţean, Ioan Cristina, Alexandru-Răzvan Cuc, Vasile Dîncu, Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher, Virgil Guran, Matei Constantin-Bogdan, Patricia Simina Arina Moș, Nicolae Neagu, Ştefan-Radu Oprea, Ciprian Pandea, Eugen Pîrvulescu, Vlad-Mircea Pufu, George Scarlat, Eugen Nazare Ţapu, Marius-Gheorghe Toanchină, Marcel Vela, Mihail Veştea, Sorin Vlaşin, Daniel Fenechiu, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş

Stimate doamne, stimați domni,

Vă solicităm să vă retrageți susținerea pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022).

Modificarea legislativă pe care o susțineți pornește de la o premisă care este, pe cât de eronată, pe atât de revoltătoare, cu privire la activitatea ONG-urilor. Aflăm, astfel, din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, că România nu are autostrăzi ori hidrocentrale pentru că ONG-urile atacă acte administrative. Așa încât, bine ar fi ca ele să nu se amestece în mecanismele de verificare a legalității construcției de autostrăzi sau hidrocentrale sau a altor proiecte de construcții, cum ar fi cele imobiliare, iar, dacă totuși îndrăznesc să o facă, să plătească garanții de până la 50.000 de lei. Expunerea de motive pornește de la teza că ONG-urile acționează cu rea-credință, o inovație juridică care arată felul în care, după 30 de ani, parlamentarii inițiatori înțeleg rolul și rostul ONG-urilor în apărarea interesului public.

Concret, propunerea căreia v-ați asociat include măsuri care încalcă grav accesul la justiție, dreptul la asociere și limitează serios misiunea organizațiilor neguvernamentale de a proteja interesul public. Menționăm în acest sens:

• Introducerea răspunderii patrimoniale a membrilor consiliului director pentru orice prejudiciu cauzat terților, în cazul în care acțiunea a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă, (în timp ce, pe de altă parte, nu există răspundere individuală a unui reprezentant al administrației publice, de exemplu, în cazul unei decizii definitive care constată nelegalitatea unui act administrativ);
• Sunt stipulate noi condiții pentru ca o organizație să fie „îndreptățită” să atace în instanță un act administrativ: vechimea organizației (minim doi ani), dovedirea că ”asociaţia a urmărit în mod activ scopurile menţionate în statut care au legătură cu actul administrativ atacat” (criteriu foarte subiectiv) și depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (maximum 50.000 lei), de către o organizație, atunci când este atacat un act administrativ (care presupune realizarea unei investiții);
• Este propusă interdicția ca o persoană să facă parte din consiliul director al unei organizații, dacă în ultimii 5 ani a fost membru în consiliul director al unei asociații care a fost dizolvată prin hotărâre judecătorească;
• Proiectul de lege propune ca aceste măsuri să aibă efect retroactiv, în sensul că se aplică și proceselor aflate pe rol.
• Modificările propuse vizează orice demers în instanță pe care îl pot face organizațiile, inclusiv acționarea în instanță a autorităților pentru încălcări ale legii, cum ar fi nerespectarea reglementărilor cu privire la transparență și participare publică.

Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual.

În ansamblul ei, propunerea legislativă pe care ați legitimat-o prin semnătura dumneavoastră duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale și contravine principiilor de funcționare ale unui stat democratic. Faptul că organizațiile neguvernamentale pot apela la instanțe pentru a împiedica eventuale încălcări ale legii face parte din dinamica sănătoasă a unei societăți în care mecanismele de control ale puterii funcționează. Or, propunerea legislativă încearcă tocmai să dezechilibreze și mai tare raportul de putere între instituțiile publice și spațiul civic, lucru de neconceput într-un stat democratic.

Vă aducem în atenție că accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul la asociere sunt garantate de Constituția României, precum și de convențiile internaționale de drepturile omului la care România este parte.

De asemenea, aceste măsuri contravin legislației Uniunii Europene și convențiilor internaționale care prevăd un rol activ al organizațiilor neguvernamentale în ce privește acționarea în instanță  în cazuri de încălcare flagrantă a drepturilor cetățenilor. Iată câteva exemple:

• Art. 80 Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor GDPR);
• Art. 22, 53 și 86 Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale;
• Art. 3 Directiva 2009/22/EC privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor;
• Întreaga Directivă 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor;
• Art. 11 din Directiva 2011/92/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
• Art. 3 și 9 din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată și ratificată atât de UE cât și de România.

Deloc întâmplător, pe 21.11.2022, au fost adoptate modificări la Legea 50/1991, la Legea 350/2001 și la Legea 554/2004 care conduc la restrângerea posibilității organizațiilor de a apela la justiție pentru a contesta în instanță documentațiile de urbanism (din motive ce țin, de exemplu, de potențialul impact negativ asupra mediului). Proiectul de lege pentru modificarea OG 26/2000 merge mai departe, restricționând accesul la justiție în toate domeniile, inclusiv în zona transparenței decizionale, accesului la informații de interes public, drepturilor sociale și altora asemenea.

Punând alături cele două demersuri ale parlamentarilor, pentru noi este evident că există un efort concertat pentru a descuraja și îngreuna exercitarea dreptului la justiție. Mai mult, expunerea de motive a propunerii legislative justifică eșecul sistemic al statului de a implementa proiecte de investiții majore, prin nominalizarea ONG-urilor ca fiind cele care ”aduc grave prejudicii interesului public prin privarea de servicii esenţiale unei societăţi moderne şi dezvoltate, prejudicii produse bugetului de stat, precum şi celorlalte ramuri ale economiei pe orizontală”. Atragem atenția asupra faptului că atunci când un proiect este oprit, acest lucru se întâmplă în urma unor decizii ale instanțelor de judecată, care constată nelegalitatea desfășurării acestor proiecte.

Având în vedere cele prezentate mai sus, avem încredere că veți înțelege că semnătura dumneavoastră susține un proiect iliberal, cu un efect profund nociv asupra drepturilor omului, a statului de drept și chiar a conformării acquis-ului comunitar.

Semnatari:

1. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
2. Centrul pentru Inovare Publică
3. ActiveWatch
4. Centrul FILIA
5. Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației
6. Asociația Bud’s Flowers
7. Asociația Pe Stop
8. Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
9. Fundația TERRA Mileniul III
10. Asociația pentru Dezvoltare GHEPart
11. Asociația Bankwatch Romania
12. Asociația Parcul Natural Văcărești
13. Asociația 2Celsius
14. Comunitatea Declic
15. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)
16. Asociația Code for Romania
17. Fundatia PARADA
18. Fundația PACT
19. Asociația Átlátszó Erdély Egyesület (Transilvania Transparentă)
20. Fundația Eco-Civica
21. Asociația ACCEPT
22. Asociatia NEOS
23. Asociația Colors
24. Asociația Mai Mult Verde
25. Asociația Visum pentru Educație și Cultură
26. Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
27. Asociația Miliția Spirituală
28. Asociația Respiro
29. Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
30. Funky Citizens
31. Fundația Comunitară București
32. Asociația MozaiQ LGBT
33. Expert Forum
34. Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
35. Centrul Roman de Politici Europene (CRPE)
36. Fundatia Terre des hommes Romania
37. Romanian Quantitative Studies Association
38. Fundatia ICAR
39. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
40. Centrul de Resurse Juridice
41. Asociația Quantic
42. Grupul Civic Pentru Locuri de joacă și Spații verzi în Grozăvești
43. Asociația CIVICA (Iași)
44. Asociatia Mediawise Society
45. Centrul pentru Studiul Democrației
46. Asociația Sens Pozitiv
47. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
48. Asociația Eu, tu și ei Focșani
49. Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
50. Asociația dexonline
51. Grupul Civic „Horpaz Asociația Civică”
52. Centrul pentru Jurnalism Independent
53. Fundația Agenția Împreună
54. Centrul pentru Legislație Nonprofit
55. Consiliul Național al Elevilor
56. Societatea Academică din România
57. Asociația Front
58. Asociația pentru Tranziție Urbană
59. CS Aktiv Rm Vâlcea (Clubul Copiilor Aktivi )
60. Asociația Inițiativa Civică Bucureștii Noi
61. Asociația Institutul de Cercetare Făgăraș
62. Fundația Mihai și Maria Frățilă
63. Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare
64. Asociația Societatea Română de Sălbăticie
65. Asociația YouHub Association
66. Asociația Love and Give
67. Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
68. Asociația Romanian Women’s Lobby
69. Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor
70. Fundația Comunitară Timișoara
71. Societatea de Analize Feministe AnA
72. Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)
73. Asociația pentru Dezvoltare Activă – ADA
74. Federația Fundațiile Comunitare din România
75. Fundația Comunitară Iași
76. Fundația Comunitară Cluj
77. Fundația Comunitară Vâlcea
78. Asociația HaicuBicla
79. Fundația Inima de copil
80. Asociația AIDE
81. Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS
82. Consiliul Tineretului din România (CTR)
83. Fundația Pro Patrimonio
84. Asociația Pro Xpert Râmnicu Vâlcea
85. Asociatia Simbio
86. Fundația Comunitară Dâmbovița
87. Asociația Partener pentru Tine
88. Asociația A DOUA ȘANSĂ – VÂLCEA
89. Federația Bicicliștilor din România (FBR)
90. Asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)
91. Asociatia Centrul Gifted Education
92. Asociația Zâmbete Colorate
93. Fundația Comunitară Țara Făgărașului
94. Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică
95. Asociația Clujul Sustenabil
96. Grupul Iniţiativa Favorit
97. Asociația Rise OUT
98. Fundația Greenpeace România
99. Asociația Creionam Viitorul
100. Fundația Agapedia România
101. Centrul pentru Resurse Civice
102. Institutul Român pentru Pace – PATRIR
103. Fundația Comunitară Oradea
104. Fundația Comunitară Mureș
105. Asociația Rădăuțiul Civic
106. Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff
107. Asociația Dream Project
108. Asociația Părinți de Cireșari
109. Asociația ARDT ORADEA
110. Asociația Cătunul Verde Oradea
111. Floreasca Civică
112. Asociația Ecoteca
113. Fundația Comunitară din Odorheiu Secuiesc
114. Asociația pentru Relații Comunitare
115. Asociația Agent Green
116. Asociația Suflețel Târgoviște
117. Asociația A Doua Șansă Vâlcea
118. Asociația Toto&Pufi
119. Asociația NUCA Animal Welfare
120. Asociația „Și ei au dreptul la viață” Fălticeni
121. Asociația Youth For Neamț
122. Fundația Corona
123. Asociația Ecovas
124. Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Vaslui
125. Asociația Unic Iași
126. Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei
127. Asociația euRespect
128. Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ – APTA Iași
129. Asociatia A.R.T. Fusion
130. Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
131. Asociația Divers
132. Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea
133. Asociatia People for Sport Romania
134. Fundația Comunitară Galați
135. Asociatia Orientat
136. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
137. Asociația Techsoup
138. Asociația Semper Musica
139. Asociația Iele-Sânziene
140. Asociația Stea
141. Fundația Romanian Angel Appeal
142. Fundația FARA
143. Asociația Fragile Society
144. Fundația Regală Margareta a României
145. Confederatia Caritas Romania
146. Federatia SenioriNet
147. Asociatia Narada
148. Asociația Dăruiește Aripi
149. Asociația Academia de Advocacy
150. Asociația Four Change
151. Asociatia Opportunity Associates Romania
152. Fundația Friends for Friends
153. Asociația de Ajutor Mutual Slatina Timiș – ADAMS
154. Asociația Help Autism
155. Asociația Cristi Vasiliu/ACV
156. Asociația Samaritenii Orăștieni
157. Dăruiește Viață
158. ARCADIA – Asociația Română pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională
159. Grupul Parcul Herăstrău
160. Asociația OneKind