Raport 1 an la Primăria Capitalei: Un an de petreceri și vorbe, în beznă, la Primăria Generală

Azi, 26.07.2017, asociațiile ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România OPTAR, au lansat raportul Un an de petreceri și vorbe, în beznă, la Primăria Generală.

Timp de un an de zile (iunie 2016 – iunie 2017), cele trei organizații au monitorizat agenda publică promovată de Primăria Capitalei, proiectele de Hotărâre de Consiliu General, transparența și participarea cetățenilor la procesul decizional, accesul cetățenilor la ședințele de Consiliu General și posibilitatea de a lua cuvântul în fața Consiliului. La finaluluiprimului sfert de mandat, constatăm că Primăria Capitalei și-a închis complet porțile, transparența decizională fiind mai degrabă o excepție. Agenda publică, din prisma hotărârilor de Consiliu General promovate, abundă în decizii administrative, în timp ce proiectele majore de investiții sau proiectele cu un efect real de îmbunătățire a calității vieții bucureștenilor lipsesc.

Aici găsiți raportul Un an de petreceri și vorbe, în beznă, la Primăria Generală, precum și un set de recomandări în atenția conducerii PMB. Pentru transparență, punem la dispoziție și baza de date, în format editabil, cu proiectele de Hotărâre de Consiliu General analizate.

Principalele concluzii ale raportului:

 -  din totalul de 569 de Hotărâri de Consiliu General emise în primul an,  210 dintre hotărârile CGMB din acest prim sfert de mandat sunt din domeniul Funcționare și Administrativ, 76 sunt proiecte care vizează înființarea de noi structuri, 77 dintre proiecte vizează administrarea patrimoniului construit, în timp ce numai 10 proiecte vizează domeniul social și 5 dintre ele vizează domeniul transportului public (acestea neproducând încă efecte sesizabile pentru cetățeni).

-        în domeniul social, considerat de Primarul General ca fiind de maximă importanţă, găsim proiecte prezentate ca fiind sociale, dar care, în fapt, nu se adresează unui public vulnerabil din punct de vedere economic (de ex. stimulentele financiare pentru tineri căsătoriţi şi pentru nou născuţi, fără a adăuga criterii sociale).

-        aceeaşi concluzie se desprinde şi din analiza activităţii în domeniul mobilităţii urbane: un Plan de Mobilitate Urbană a cărui elaborare nu respectă standardele europene, o bandă unică pentru transportul public al cărei eşec este explicat ca fiind o greşeală de comunicare, construcţia unui pasaj al cărui progres este raportat de comunicatele primăriei în procente contradictorii;

-        o mulţime de hotărâri, dintre cele mai promovate, care rămân neaplicate din lipsă de norme sau se află în stadiul din analiză sau studiu de fezabilitate: de exemplu înfiinţarea unei bănci de alimente, înființarea unui incubator de afaceri sau sistem wireless în autobuze;

-        în schimb, bucureştenii se pot bucura lună de lună de spectacole, artificii şi de concerte sau sunt atraşi în concursuri precum cel pentru cea mai frumoasă faţadă, pentru logo-ul capitalei sau competiţia tinerilor pescari.

La final de primul an de mandat, Primarul General și Consiliul General poate raporta: 0 km de infrastructură dedicată utilizării bicicletei în București, 0 km de benzi dedicate transportului public, 0 mijloace de transport public noi în trafic, 0 locuințe sociale construite/achiziționate de Primăria Generală, 0 măsuri pentru care să răspundă nevoii de reducere a poluării pentru e evita infringement-ul de mediu.