Știre, 27 Iun 2023
Share:
Detaliem, în cele ce urmează, principalele prevederi introduse de proiectul de lege asumat de parlamentarii PSD, precum și amendamentele foarte importante propuse de două organizații ale societății civile: Centrul pentru Inovare Publicăși Expert Forum. Susținem amendamentele colegilor nostri. Reiterăm poziția ActiveWatch – bazată pe documentarea noastră și pe opiniile unora dintre jurnaliștii care au urmărit subiectul finanțării presei de către partide – că banii publici nu trebuie să fie folosiți pentru cheltuielile legate de presă și propagandă în afara campaniilor electorale și, chiar și atunci, în condiții stricte, inclusiv de transparență, pentru a se evita cumpărarea de spațiu editorial de către partide și candidați.
Proiectul AEP asumat de PSD menține nivelul actual al sumei alocate anual partidelor politice de la bugetul de stat la cel puțin 0,01% și cel mult 0,04% din produsul intern brut. Atât Expert Forum, cât și Centrul pentru Inovare Publică solicită reducerea acestui plafon. Centrul pentru Inovare Publică arată că suma ar trebui să fie de cel puțin 0,01% și cel mult 0,04% din bugetul de stat. “În condițiile creșterii produsului intern brut, valoarea absolută a subvențiilor pentru partide a crescut foarte mult, mult peste posibilitățile partidelor de a cheltui relevant banii respectivi. Pentru că gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat nu a crescut corespunzător, ponderea subvențiilor pentru partide, care are ca referință PIB, a crescut masiv. Această situație ridică serioase probleme etice și subminează încrederea cetățenilor în partide și democrație. Recomandăm revenirea la referința «bugetul de stat» și scăderea pragurilor minim și maxim pentru subvențiile acordate partidelor”, afirmă Centrul pentru Inovare Publică (art. 18).
La rândul său, Expert Forum solicită ca AEP să nu poată iniția propuneri de rectificări bugetare fără a exista cereri prealabile și fără ca partidele politice să fi cheltuit sumele primite deja și să aibă obligația de a publica, în procedura de elaborare a bugetului anual, justificarea calculului privind stabilirea sumei anuale pentru subvenții. În 2022, Expert Forum a înaintat spre partidele parlamentare și AEP o scrisoare susținută de 15.000 de persoane prin care a solicitat creșterea transparenței și a responsabilității în aprobarea, alocarea și cheltuirea fondurilor.
Atât Expert Forum, cât și Centrul pentru Inovare Publică critică excluderea de la subvențiile publice a partidelor care au obținut doar mandate de consilier local sau primar.
De asemenea, Centrul pentru Inovare Publică solicită creșterea ponderii bugetului alocat partidelor politice cu rezultate la alegerile de la nivel local (creștere de la 25% la 40% - art. 20). Prin corelare, subvențiile alocate partidelor parlamentare ar trebui să scadă de la 75% la 60% (art. 19).
Proiectul PSD prevede o formulă de distribuție a cheltuielilor efectuate din subvenții, formulă care nu există în legea în vigoare. Astfel, doar 30% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul de stat din anul fiscal respectiv ar putea fi folosită pentru cheltuieli cu publicitatea politică, maximum 40% urmând a merge către finanțarea campaniilor electorale. Centrul pentru Inovare Publică solicită reducerea la 20% a cheltuielilor pentru campanie cu scopul de a crește echitatea competiției electorale. Atât Centrul pentru Inovare Publică, cât și Expert Forum cer ca subvențiile necheltuite în termen de 3 ani de la recepționare să fie returnate la bugetul de stat (art. 25).
Proiectul asumat de PSD comasează cheltuielile de presă și propagandă și cheltuielile privind organizarea de activități cu caracter politic într-o singură categorie: cheltuieli de publicitate politică.
Art. 25, alin. 1 (legea în vigoare):
(1) Veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat pot avea următoarele destinații:
(...)
c) cheltuieli pentru presă și propagandă;
d) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic;
(...)
Art. 25. alin. 1 (proiect PSD):
(1) Veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat au următoarele destinații:
a) cheltuieli necesare funcționării partidelor politice;
b) cheltuieli de personal ale partidelor politice și cheltuieli aferente plății drepturilor de proprietate intelectuală;
c) cheltuieli pentru publicitate politică;
d) cheltuielile partidelor politice pentru finanțarea campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum, în condițiile prezentei legi.
Art. 25. alin. 4 (proiect PSD):
Cheltuielile de publicitate politică includ:
“a) cheltuieli de presă și propagandă;
b) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic”.
Proiectul introduce și o definiție a cheltuielilor pentru publicitate politică, inexistentă în legea în vigoare (art. 45 indice 2, alin. 4). Conform unei noi prevederi propuse de proiectul AEP asumat de PSD, publicitatea politică trebuie marcată distinct în condițiile stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente (art. 45 indice 2, alin. 5).
Art. 45 indice 2, alin 4 (proiect PSD):
“(...) prin cheltuieli pentru publicitate politică se înțelege cheltuieli de orice natură pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea, prin orice mijloace a mesajelor partidelor politice sau ale oricăror altor persoane fizice sau juridice care le reprezintă, acționează în numele acestora sau promovează obiectivele politice ale acestora, indiferent de mediul de difuzare utilizat.”
Definirea propagandei electorale este, de asemenea, o noutate introdusă de proiectul asumat de PSD.
Art. 36, alin. 7 (proiect PSD):
“Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, online, audio sau video utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii, în mod direct sau indirect, să voteze sau să nu voteze, în cadrul unor alegeri, pentru un candidat sau partid politic, clar identificat.”
Expert Forum critică această formulare afirmând că “nu ține cont de acele campanii în care se promovează subiectele susținute unui partid, dar în care nu figurează o persoană anume sau numele unui partid. Lipsa de reglementare a acestei situații ar putea conduce la elaborarea de materiale de propaganda generale, care să nu fie contabilizate ca materiale de propagandă electorală, deși ele contribuie la campanie. De asemenea, această definiție nu ia în considerare terții (third parties) care pot contribui la campanie”.
Dacă legea în vigoare prevede că cheltuielile pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune și în presa scrisă se pot face în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală, proiectul asumat de PSD modifică aceste procente după cum urmează: la radio - 10%, la televiziune - 25%, în presa scrisă - 20%, online - 25% (art. 38, alin 4).
Centrul de Inovare Publică consideră că procentele propuse sunt restrictive, limitând din libertatea partidelor de a-și alege metodele de promovare, și propune ca, pentru fiecare categorie, marja să fie de 30%, permițându-le partidelor să își definească cel mai bun mix de comunicare și, în același timp, evitându-se folosirea unui singur canal.
Proiectul asumat de PSD prevede ca partidele să comunice AEP, lunar, situația defalcată a cheltuielilor efectuate din subvenții de la bugetul de stat, dar raportarea nu este prevăzută a se face în detaliu, ci pe categorii mari de cheltuieli (art. 271), prevedere criticată de Centrul pentru Inovare Publică.
Centrul pentru Inovare Publică solicită, de asemenea, ca partidele politice să publice pe paginile proprii de internet, lunar, centralizatorul contractelor de achiziții de bunuri și servicii cu valoare mai mare de 5.000 euro, care vizează cheltuielile necesare funcționării partidelor politice și cheltuielile pentru publicitatea politică (obiectul contractului; furnizor/prestator/executant - numele complet pentru persoanele juridice sau precizarea „persoană fizică” pentru persoanele fizice; valoarea contractului și modificările ulterioare; perioada; situația contractului - finalizat sau în execuție).
Centrul pentru Inovare Publică arată că lipsa transparenței cheltuirii banilor publici de către partidele politice este una dintre problemele semnalate repetat atât de societatea civilă, cât și de instituțiile internaționale – printre care și Comisia Europeană (Raportul privind Statul de Drept), GRECO sau Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Prevederile propuse mai sus ar fi similare cu regulile de transparență pentru instituțiile publice și alți beneficiari ai fondurilor publice.
De asemenea, Centrul pentru Inovare Publică solicită ca partidele politice să publice pe paginile proprii de internet, lunar, centralizatorul plăților de servicii de publicitate către organisme mass-media, presă tipărită, audiovizual sau online. Centralizatorul ar trebui să includă: numele canalului mass-media (ziar, post de radio, post de televiziune, site etc.), beneficiarul final al plății; numele persoanei juridice către care s-a făcut plata; dacă plata a fost făcută direct sau printr-o terță parte, spre exemplu o agenție de publicitate; suma plătită; data plății; informații despre plățile directe, cât și cele efectuate prin terțe părți.
Centrul pentru Inovare Publică subliniază că transparența relației dintre partidele politice și mass-media este una dintre îngrijorările majore ale jurnaliștilor, ale societății civile și ale organismelor internaționale. Și Expert Forum susține principiul publicării listei beneficiarilor finali care prestează servicii și nu doar a companiilor intermediare care primesc banii.
Proiectul asumat de PSD introduce o prevedere nouă referitoare la transparentizarea cheltuielilor privind publicitatea politică. Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă publică pe pagina de internet proprie, în termen de 45 de zile de la efectuarea controalelor anuale (pentru partidele politice beneficiare de subvenții) și bienale (în cazul partidelor care nu sunt beneficiare de subvenții), rapoarte sumare care cuprind cel puțin următoarele informații:
“a) principalele constatări cu privire la veniturile și cheltuielile realizate în perioada controlată;
b) lista furnizorilor de servicii de publicitate politică utilizați, serviciile prestate, valoarea plăților efectuate, precum și mențiuni cu privire la sursele publice sau private de finanțare utilizate;
c) abaterile cu caracter contravențional constatate, precum și sancțiunile aplicate;
d) măsurile dispuse și termenele de punere în aplicare;
e) recomandări.” (art. 44, alin. 5)
De asemenea, conform proiectului, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți au obligația de a depune la Autoritatea Electorală Permanentă rapoarte trimestriale privind finanțarea publicității politice, potrivit modelului aprobat prin hotărâre de această instituție. Rapoartele cuprind “toate informațiile privind cheltuielile efectuate pentru publicitate politică, precum și persoanele fizice și juridice implicate în finanțarea, pregătirea, amplasarea și distribuția de publicitate politică”. Prevederile se aplică, în mod corespunzător, alianțelor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți (alianțele electorale și candidații independenți depun raportul în termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale aferentă scrutinului la care au participat). Rapoartele sunt publicate de către AEP în termen de 30 de zile de la primirea lor (art. 45 indice 2).
Nu reiese din aceste două noi prevederi în ce măsură accesul la informațiile despre destinatarul final al plăților efectuate pentru servicii de publicitate politică va fi dezvăluit, atât timp cât textul de lege nu specifică clar această obligație (vezi mai sus propunerile Centrului pentru Inovare Publică de introducere a unor prevederi clare în sensul transparentizării beneficiarului final al plății - art. 27 indice 2 și 3). Expert Forum solicită ca în cazul contractelor de servicii de publicitate politică unde există terți care execută serviciile, să fie publicate și informațiile despre aceștia: “De exemplu, dacă un portal online primește bani printr-un intermediar, ar trebui ca numele beneficiarului final (portalul online) să fie publicat, alături de detalii legate de sumele primite, data plăților și lista serviciilor prestate”.
Conform legii în vigoare, în termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, competitorii electorali au obligația de a transmite Autorității Electorale Permanente o declarație cuprinzând informații privind descrierea materialelor de propagandă electorală online, producția, perioada și spațiul de difuzare a acestora (art. 36, alin. 3 indice 2). Proiectul asumat de PSD introduce obligația ca AEP să publice aceste rapoarte în termen de 30 de zile de la primirea lor. Centrul pentru Inovare Publică solicită ca termenul să fie redus la 5 zile.
Nivelul cotizațiilor pe care le poate face anual un membru al unui partid politic este menținut la 48 de salarii minime de economie, dar potrivit proiectului asumat de PSD, cotizațiile a căror valoare individuală depășește 3 salarii de bază minime brute pe țară se vor încasa numai prin conturi bancare. De asemenea, cotizațiile membrilor pot proveni doar din venituri proprii ale acestora (art. 5).
Donațiile maxime care pot fi primite de la o persoană fizică într-un an scad de la 200 de salarii de bază minime brute pe țară la 100. Donațiile primite de la o persoană juridică într-un an scad de la 500 de salarii de bază minime brute pe țară la 300. Donațiile pot proveni doar din veniturile proprii ale donatorului (art. 6, alin. 2,3).
Donațiile a căror valoare individuală depășește 3 salarii de bază minime brute pe țară se vor încasa numai prin conturi bancare (art. 9). De asemenea, posibilitatea de a păstra confidențialitatea numelui unor donatori dispare, teoretic, dar Expert Forum și Centrul pentru Inovare Publică solicită să se clarifice acest aspect în proiectul de lege (art. 11, 12, 13).
Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și de a comunica Autorității Electorale Permanente, lista persoanelor fizice și juridice care au făcut în anul fiscal precedent:
- donații a căror valoare cumulată depășește 3 salarii de bază minime brute pe țară (art. 13)
- lista persoanelor fizice și juridice care au acordat împrumuturi a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute pe țară (art. 13)
- suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 de salarii de bază minime pe țară primite (art. 13)
- venituri realizate din activități proprii (art. 16)
Aceste informații sunt publicate pe site-ul AEP. Pentru informarea corectă a cetățenilor, Centrul pentru Inovare Publică solicită ca partidele să publice aceste informații și pe site-urile proprii.
Nivelul actual al împrumuturilor permise este menținut, pe perioada unui an fiscal, la maximum 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv, dar termenul de restituire prevăzut crește de la 3 la 5 ani. Centrul pentru Inovare Publică și Expert Forum consideră că nu este justificată extinderea termenului de restituire a împrumutului, existând un risc ca împrumuturile să se transforme în donații mascate (art. 7, alin. 3).
Centrul pentru Inovare Publică cere ca nivelul admis al împrumuturilor sa nu depășească plafonul de 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat, la orice moment, nu doar pe parcursul unui an fiscal. Centrul pentru Inovare Publică arată că plafonul de împrumut pentru anul 2023, de exemplu, ar fi de 690 de milioane de lei (140 de milioane de euro). Conform textului propus, un partid s-ar putea împrumuta anual în limita acestui plafon, ceea ce înseamnă că, la un ciclu electoral de 4 ani, plafonul cumulat ar ajunge la peste 500 de milioane de euro (art. 7, alin. 6).
Împrumuturile primite de la o persoană fizică într-un an scad de la 200 de salarii de bază minime brute pe țară la 100. Împrumuturile primite de la o persoană juridică într-un an scad de la 500 de salarii de bază minime brute pe țară la 300 (art. 7, alin. 7,8).
Pentru a preveni potențialele conflicte de interese, prin asigurarea unei transparențe corespunzătoare a datoriilor înregistrate de partidele politice, Centrul pentru Inovare Publică solicită în amendamentele depuse ca partidele politice să transmită anual către AEP și să publice pe pagina proprie de internet situația împrumuturilor contractate în anul precedent și a împrumuturilor aflate în derulare, incluzând următoarele informații despre persoana fizică sau juridică de la care a fost contractat împrumutul: suma totală împrumutată, suma ce mai trebuie restituită (art. 7, alin. 14).
Centrul pentru Inovare Publică propune ca legea să prevadă că aceste contracte reprezintă informații de interes public, care trebuie să fie publicate pe pagina proprie de internet a partidului politic și care nu pot conține clauze confidențiale (art. 7, alin. 5, 15).
Proiectul PSD nu mai prevede că reducerile de preț care depășesc 20% din valoarea bunurilor sau a serviciilor oferite partidelor politice și candidaților independenți sunt considerate donații (art. 10).
În proiectul PSD, cuantumul admis al contribuțiilor candidaților pentru campania electorală (provenit din donații și împrumuturi) este parțial modificat față de legea în vigoare. Plafonul este menținut pentru majoritatea funcțiilor sau redus, în general, într-un mic cuantum. Doar pentru câteva funcții, contribuțiile sunt reduse semnificativ. Astfel, pentru candidatul la funcția de Președinte al României, contribuția maximă admisă este de 10.000 de salarii de bază minime brute pe țară, față de 20.000 cum prevede legea în vigoare (art. 28).
În schimb, proiectul prevede dublarea acestor sume de către partidele care susțin candidații (art. 30 și art. 30, indice 1). Expert Forum și Centrul pentru Inovare Publică critică prevederea – deoarece se dublează plafonul de finanțare, însumând contribuțiile candidaților cu cele ale partidelor – și cer eliminarea acesteia.
În plus, AEP nu publică informații despre contribuțiile electorale decât în termen de 30 de zile de la încheierea campaniei, prevedere criticată atât de Expert Forum, cât și Centrul pentru Inovare Publică (art. 28, alin. 17). Expert Forum explică în observațiile formulate că prevederea propusă încalcă dreptul la informare și nu respectă recomandări ale Comisiei de la Veneția și ODIHR.
Proiectul PSD prevede că Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică partidelor politice sau alianțelor politice, pentru achiziționarea de bunuri, servicii sau lucrări necesare activității acestora (art. 25, alin. 18).
Proiectul depus de PSD vizează și modificări ale procesului de numire a directorului general al Departamentului de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale al AEP (art. 42, alin. 6). Sunt eliminate dintre criterii de numire obligativitatea de a nu fi fost membru al unui partid politic în ultimii 5 ani și obligativitatea de a respecta câteva condiții menționate în Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (persoana nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni, care o face nedemnă pentru exercitarea unei funcţii publice, nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită de lege, și nu a fost destituită dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani).
De asemenea, proiectul PSD introduce prevederea ca directorul general al departamentului să aibă o vechime în funcția publică cu atribuții de control din cadrul Autorității Electorale Permanente de cel puțin 10 ani. Centrul pentru Inovare Publică consideră că propunerea limitează în mod nejustificat selecția directorului general la un număr restrâns de angajați ai AEP, anume cei cu o astfel de vechime. În această privință, CIP avertizează că reglementarea respectivă poate crea abuzuri: de pildă, pentru a manipula concursul de selecție, directorul în funcție al departamentului poate înlătura eventuala concurență prin eliminarea subordonaților care se apropie de pragul de 10 ani de experiență. Mai mult, criticând modificările legii, CIP subliniază că “nu există nicio justificare pentru eliminarea condiției de neutralitate politică” a directorului general al departamentului.
Proiectul FreeEx Digest este finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.
Share această pagină:
