Proiectul de transpunere a Directivei Anti-SLAPP - Amendamente ale societății civile

ActiveWatch publică azi Raportul "SLAPPs și LIBERTATEA DE EXPRIMARE ÎN ROMÂNIA. FreeEx Digest nr. 11".

La nivel național și european, jurnaliștii și instituțiile media reprezintă ținte recurente ale unor procese cu caracter intimidant, inițiate în principal de actori din mediul de afaceri și de politicieni, după cum relevă Raportul CASE 2024 - publicat de Coaliția împotriva SLAPPs în Europa. Potrivit aceluiași document, România se numără printre statele în care fenomenul SLAPP este deosebit de extins, alături de Italia, Serbia și Turcia.

În ultimii ani, societatea civilă din România s-a mobilizat pentru a contracara acest fenomen, în contextul în care organizații neguvernamentale, activiști civici și cetățeni (de cele mai multe ori implicați în domeniul protecției mediului) au devenit ținte ale unor astfel de acțiuni.

Totodată, s-a înregistrat o creștere a gradului de conștientizare în rândul factorilor de decizie cu privire la riscurile pe care aceste practici le prezintă pentru democrație. La nivel european, problematica a devenit o prioritate, concretizată prin adoptarea, în aprilie 2024, a Directivei privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, alături de o Recomandare UE și o Recomandare a Consiliului Europei.

Directiva Anti-SLAPP reglementează cauzele transfrontaliere, dar prevede că la nivel național garanțiile prevăzute de Directivă pot fi însoțite de dispoziții naționale prin care sunt stabilite garanții procesuale mai eficace privind dreptul la libertatea de exprimare și de informare.

România trebuie să transpună Directiva UE Anti-SLAPP în următoarele luni (termenul limită pentru transpunere este 7 mai 2026). Ministerul Justiției a finalizat un proiect de lege de transpunere în iunie 2025, dar abia în februarie 2026 acest proiect a fost înaintat Parlamentului, după parcurgerea procedurilor de avizare interministerială. Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției reprezintă un pas înainte în garantarea drepturilor persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, deoarece extinde protecțiile oferite de Directivă și la cauzele naționale.

Proiectul prevede garanții procedurale împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, între care posibilitatea celor vizați de astfel de acțiuni de tip SLAPP de a:

• solicita depunerea, de către reclamant, a unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate și asigurarea plății de despăgubiri pentru repararea prejudiciului potențial cauzat prin introducerea cererii de chemare în judecată;
• solicita respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate;
• solicita acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit;
• solicita aplicarea de sancțiuni (aplicarea unei amenzi judiciare între 10.000 și 100.000 de lei, publicarea hotărârii judecătorești) în cazul în care se constată că acțiunea a fost introdusă în mod abuziv.

Pe parcursul elaborării proiectului de lege, mai multe organizații ale societății civile au propus amendamente pentru îmbunătățirea proiectului, dar acestea au fost în majoritatea lor respinse de Ministerul Justiției. Ulterior, propunerile ONG-urilor au găsit susținere din partea instituției Avocatul Poporului, care va prelua și rolul de autoritate responsabilă de monitorizarea aplicării legii, cu atribuții de informare și dezvoltarea de resurse pentru potențialele ținte ale acțiunilor de tip SLAPP, așa cum este prevăzut în Directivă. Propunerea ca acest rol să fie preluat de Avocatul Poporului fusese susținută și de către ONG-uri, în faza de elaborare a proiectului.

Mai multe organizații neguvernamentale au transmis la finalul lunii februarie 2026 către Parlamentul României o serie de amendamente pe marginea proiectului de lege de transpunere a Directivei. Scrisoarea celor 37 de organizații a fost coordonată de Asociația LiderJust și Fundația Konrad Adenauer - Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est și a inclus propuneri formulate de juriștii și avocații celor două asociații, alături de cei ai Context.ro, APADOR-CH, Greenpeace România și Bankwatch România.

În scrisoarea înaintată Parlamentului, organizațiile salută soluțiile legislative asumate de proiectul de lege al Guvernului: extinderea sferei de aplicare a proiectului de lege și la cauzele civile naționale, includerea garanțiilor procesuale stabilite de directivă, precum mecanismul de respingere rapidă sau obligația de publicare a hotărârii judecătorești; instituirea unei obligații de colectare și raportare a datelor relevante privind SLAPP-urile.

În același timp, organizațiile propun, din nou, o serie de amendamente, printre care:

• aplicarea din oficiu, și nu doar la solicitarea pârâților, a unor garanții (procedura de respingere rapidă, obligarea la depunerea unei cauțiuni, punerea în discuție a eventualelor despăgubiri solicitate de către pârât), pentru a sprijini pârâții vulnerabili și a degreva instanțele;
• aplicarea obligatorie a unei amenzi reclamantului, drept instrument disuasiv, într-un cuantum stabilit de instanță, în funcție de gravitatea situației, în situațiile în care instanța constată existența unei cauze de tip SLAPP;
• reglementarea situației în care litigiul dobândește caracteristicile unui SLAPP pe parcurs (de exemplu, prin modificarea cererii de chemare în judecată) și aplicarea garanțiilor procesuale prevăzute de Directivă;
• aplicarea garanțiilor stabilite de Directivă și de lege și efectelor încă neproduse ale litigiilor aflate în derulare, cu respectarea principiului neretroactivității legii.

Este de menționat că proiectul prevede aplicarea mecanismelor specifice doar în cadrul cauzelor civile, minimul cerut de Directivă, pe când cele din domeniul penal sau al contenciosului administrativ, cu efecte similare acțiunilor civile de tip SLAPP, nu sunt pe agenda legislativă, în cazul acestora fiind necesare modificări ale normelor procesual penale sau ale regulilor privind cheltuielile de judecată în litigii care vizează chestiuni de interes public.

Vezi în Raportul "SLAPPs și LIBERTATEA DE EXPRIMARE ÎN ROMÂNIA. FreeEx Digest nr. 11" publicat de ActiveWatch:

^{Acest dosar tematic este realizat cu sprijinul Friedrich Naumann Foundation for Freedom Romania and Moldova.}

^{Opiniile și informațiile prezentate în cadrul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Friedrich Naumann Foundation for Freedom Romania and Moldova.}