Parlamentarii se reîntorc la o infracțiune de sorginte comunistă: “Dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României“

Coaliția ONG-uri pentru Cetățean, din care face parte și ActiveWatch, a transmis o scrisoare publică cerând Parlamentului să nu reintroducă în codul penal infracțiunea de „Dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României”.

Scrisoare publică Luni, 27 mai 2024, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a scos din sertar un proiect de lege vechi de peste opt ani, privind incriminarea faptei de „Dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României”.

Așa cum Coaliția ONG-uri pentru Cetățean a semnalat și cu alte ocazii, subiectul „ofensă adusă unor însemne naționale” a fost clarificat în legislația României prin noul Cod Penal, adoptat în 2009. Anterior, Codul Penal incrimina astfel de fapte. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009, noul Cod Penal, legiuitorul, după o dezbatere națională largă, a renunțat la definirea unei astfel de infracțiuni. Expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 este elocventă cu privire la motivele din spatele acestei alegeri:

„[…] Renunţarea la infracţiunea de ofensă adusă unor însemne reprezintă concluzia la care s-a ajuns în urma analizării necesităţii acestei incriminări dar și a proporţionalităţii dintre natura şi severitatea mijloacelor, de constrângere pe de o parte, şi importanţa valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace pe de altă parte. În ceea ce priveşte necesitatea incriminării unei asemenea fapte nu există argumente care să susţină în mod rezonabil menţinerea acesteia în sfera de protecţie penală, în condiţiile în care practica judiciară este aproape inexistentă în această materie. Sub aspectul proporţionalităţii, în contextul reducerii semnificative a limitelor de pedeapsă pentru infracţiunile prevăzute în proiect, menţinerea sancţiunilor actuale (închisoare de la 6 luni la 3 ani, respectiv închisoare de la 3 luni la un an sau amendă) apărea ca excesivă, însă chiar în cazul reducerii proporţionale a acestora, consecinţele ce decurg din pronunţarea unei condamnări apar ca fiind disproporționate în raport de gravitatea unei asemenea fapte.”

Soluția aleasă de Parlament, în 2009, de dezincriminare a acestei infracțiuni de „ofensă adusă unor însemne naționale”, este în concordanță cu Constituția și tratatele internaționale, în acest domeniu de reglementare. Dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituția României și de Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se acceptă că presupuse „ofensa/defăimări” aduse drapelului național pot fi permise atunci când reprezintă exercitarea dreptului la liberă exprimare, de exemplu prin transmiterea unui mesaj politic sau exercitarea libertății de exprimare artistică. 

Legiuitorul român, la fel ca alte state europene, a ales să protejeze integritatea drapelului național prin sancțiuni contravenționale (Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare). Nu există nicio analiză a cazuisticii existente care să arate că aceste sancțiunile contravenționale nu sunt suficiente pentru a preveni un comportament abuziv, pentru a justifica potențiala incriminare a faptelor respective.  

Aceste argumente nu împiedică parlamentarii să propună, periodic, mai ales în ani electorali, reincriminarea presupusei ofense adusă simbolurilor naționale. În forma adoptată pe 27 mai de Comisia Juridică a Camerei Deputaților, și care merge (din nou) la votul final, noua (veche) infracțiune este descrisă astfel:

Dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României

Prin exprimarea de dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României se înțelege defăimarea acestora sau ofensa adusă acestora:

1. a) Defăimarea constă în acţiunea prin care se afirmă sau se impută anumite fapte, adevărate sau mincinoase, care aduc atingere reputaţiei simbolurilor naționale și însemnelor României;
2. b) Ofensa constă în comportamentul jignitor sau insultător la adresa acestora.

[…]

Fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal a fost inițiat de un grup de parlamentari PSD în decembrie 2015 și a ajuns la vot în mai 2024 (!). Proiectul a fost adoptat tacit de către Senat în aprilie 2016 și a fost apoi păstrat într-un sertar al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. În martie 2022, majoritatea PSD-PNL l-a reînviat, a primit raport favorabil de la aceeași Comisie și a ajuns la votul final din plenul Camerei, în ciuda opoziției vocale a USR și AUR. Totuși, proiectul a fost deturnat de Comitetul Liderilor Grupurilor Parlamentare, care, la cererea UDMR, l-a scos de pe ordinea de zi și l-a retrimis la Comisie, în vechiul său sertar. 

Doi ani mai târziu, în mai 2024, aceeași majoritate mai învie o dată proiectul, în exact aceeași formă ca în 2022. După votul favorabil din Comisie, urmează să fie votat în plenul Camerei Deputaților, și apoi să meargă la promulgare.

Solicităm, încă o dată, deputaților din toate partidele politice să evite tentația populismului și să abordeze acest proiect de lege, precum și alte inițiative similare, în spiritul principiilor democratice. Solicităm Camerei Deputaților să respingă proiectul de lege menționat, și să apere dreptul la liberă exprimare, garantat de Constituția României și de tratatele internaționale la care țara noastră este parte.

Coaliția ONGuri pentru cetățean

www.stareademocrației.ro