defaultCover_governing.png

FreeEx Libertatea de exprimare Bună guvernare Participare publică

Libertatea de exprimare și dreptul la protest trebuie, din nou, apărate – senatorii vor discuta propunerea de înăsprire a pedepselor pentru tulburarea ordinii și liniștii publice

Scrisoare deschisă, 27 Mar 2023

50 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis o scrisoare deschisă în atenția senatorilor cu privire la creșterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii și liniștii publice, în special în contextul unor adunări publice. Instituind circumstanțe agravante pentru „atingeri grave aduse demnității persoanelor” dacă „fapta este săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună”, eliminând posibilitatea sancționării cu amendă și crescând pedepsele, inițiatorii doresc o limitare gravă a spațiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic.

Propunerea legislativă (L139/2023), inițiată de Lucian Bode și Nicolae Ciucă, prevede, printre altele, modificarea Art. 371 din Codul Penal  astfel: „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.” În forma în vigoare pedeapsa este amenda sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. Mai mult, inițiatorii  propun circumstanțe agravante: (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către a) două sau mai multe persoane împreună; b) (…), pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Fără a comenta oportunitatea creșterii pedepselor pentru violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, pentru amenințări, ori pentru deținerea de arme, considerăm că eliminarea sancțiunii cu amendă și creșterea pedepselor pentru tulburarea liniștii publice prin atingere adusă demnității persoanelor la 5, respectiv 7 ani, este complet disproporționată și inacceptabilă într-un stat democratic.

Pe scurt, dacă în cadrul unei adunări publice sunt scandate lozinci ce sunt considerate ofensatoare, persoanele care au scandat lozincile sunt pasibile de închisoare între doi și șapte ani. Așa cum se arată și în avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social pedeapsa devine echivalentă cu cea pentru ucidere din culpă.

Inițiatorii nu demonstrează necesitatea modificărilor cu o analiză bazată pe cazuistică. Nu există în expunerea de motive nicio statistică cu privire la numărul de situații de tulburare a ordinii publice, în care actuala legislație să nu fie suficientă pentru a pedepsi corespunzător făptașii. Modificarea Codului Penal are un puternic efect asupra exercitării drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, propunerea de modificare nu conține o analiză cu privire la impactul asupra drepturilor omului, așa cum prevede Legea 24/2000. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător pentru noi, cu cât, o dată în plus, vedem că legislația națională care vizează exercitarea dreptului de organizare și participare la adunări publice este fundamentată strict din perspectiva polițienească, fără nicio considerație pentru drepturile constituționale.

Amintim senatorilor că anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauza Bumbeș contra României în favoarea activistului care a fost amendat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Motivarea CEDO subliniază importanța libertății de exprimare în societățile democratice și menționează explicit că sancționarea unei exprimări politice „poate avea efect nedorit de intimidare asupra discursului public”. România, în loc să se angajeze într-un exercițiu de reflecție cu privire la această sancțiune, fundamentală pentru spațiul democratic din România, a decis, prin premierul Nicolae Ciucă și ministrul de interne Lucian Bode, lideri ai PNL, să legifereze complet contrar deciziei CEDO.

Propunerea nu este nouă, o modificare, însă mai puțin gravă, a fost încercată și de Carmen Dan și Liviu Dragnea în 2017.

Reamintim parlamentarilor că legiferarea, în Parlamentul României, trebuie să fie, înainte de toate, în interes public și cu scopul de protecție a libertăților fundamentale. Acest tip de legiferare care pare mai degrabă izvorât din biroului Ministerului de Interne nu are cum să deservească democrației din România.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii transmise:

Stimate doamne, Stimați domni,

Vă scriem în legătură cu propunerea de modificare a Codului Penal (L139/2023) ajunsă pe agenda Comisiei din care faceți parte, cu solicitarea de amendare. Specific, considerăm modificarea Art. 371 privind pedepsele pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, propusă de inițiatori, ca fiind în complet dezacord cu libertatea de exprimare și dreptul de a participa la adunări publice, drepturi fundamentale ale omului,  garantate de Constituția României. Ne opunem ferm acestei modificări, considerând că pedepsele propuse sunt potențial neconstituționale și grav disproporționate.

Articolul menționat propune: „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.” În forma în vigoare pedeapsa este amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Mai mult, inițiatorii propun circumstanțe agravante: (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către a) două sau mai multe persoane împreună; b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Cu alte cuvinte, dacă un cetățean sau mai mulți sunt găsiți vinovați pentru că au tulburat liniștea publică scandând expresii care au atins demnitatea unui alt cetățean (care poate să fie, de exemplu, un demnitar), aceștia sunt pedepsiți cu închisoare până la 7 ani.

În susținerea solicitării noastre, vă aducem în atenție una dintre recentele decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Bumbeș contra României. Curtea a decis în favoarea activistului care a fost amendat pentru tulburarea liniștii și ordinii publice.

Printre altele, CEDO motivează:

“62. (…) libertatea de exprimare constituie unul dintre temeiurile esențiale ale societății democratice și una dintre condițiile de bază pentru progresul său și pentru autorealizarea fiecărei persoane. Sub rezerva art. 10 § 2, aceasta se aplică nu doar „informațiilor” sau „ideilor” care sunt primite favorabil ori sunt considerate inofensive sau tratate cu indiferență, ci și celor care ofensează, șochează sau deranjează. (…)”

“64. De asemenea, dreptul la libertatea de întrunire constituie un drept fundamental într-o societate democratică și, la fel ca dreptul la libertatea de exprimare, reprezintă unul dintre temeiurile unei astfel de societăți. Prin urmare, nu este necesar să fie interpretat în mod restrictiv (…). Trebuie să se păstreze întotdeauna un echilibru între scopurile legitime enumerate la art. 11 § 2 și dreptul la libertatea de exprimare a opiniilor, prin cuvinte, gesturi sau (…).”

„101. (…) aplicarea unei sancțiuni, administrative sau de altă natură, oricât de blândă ar fi, autorului unei exprimări care era considerată politică (supra, pct. 92) poate avea un efect nedorit de intimidare asupra discursului public (…).”

În plus, atragem atenția asupra următoarelor consecințe care vin din corelarea modificării propuse cu alte prevederi ale Codului Penal:

  • Conform articolului 91, alin (1), lit (a) executarea pedepsei nu poate fi suspendată dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 3 ani.
  • Conform articolului 139, alin (2), creșterea pedepsei până la 5 ani de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice face ca investigatorii să poată folosi supravegherea tehnică (interceptarea comunicațiilor, accesul la sistemele informatice, localizarea etc). Conform articolului 148, prin creștere pedepsei până la 7 ani de închisoare, face posibilă urmărirea cu investigatori sub acoperire. Ambele situații sunt evident disproporționate pentru un caz de tulburare a ordinii și liniștii publice.
  • Conform articolului 223 alin (2), creșterea pedepselor până la 5 ani face posibilă măsura arestului preventiv.
  • Așa cum Consiliul Economic și Social menționează în avizul său, “prin introducerea unor circumstanțe agravante în cazul mai multor infracțiuni, și în special, prin majorarea pedepselor, propunerea legislativă este de natură să destabilizeze echilibrul în care legiuitorul Codului Penal a sistematizat gravitatea faptelor în raport cu pedepsele aferente. Spre exemplu, majorarea limitei pedepsei pentru tulburarea liniștii publice aduce noile limite la egalitate cu cele pentru ucidere din culpă, ceea ce este vădit disproporționat.”

În consecință, considerăm că modificarea Art. 371 în maniera propusă de inițiatori este profund nedemocratică, de natură să descurajeze semnificativ activismul civic și libertatea de exprimare și creează spațiu de abuz din partea instituțiilor.

Această propunere legislativă, ca de altfel orice modificare a legilor penale, este de natură a afecta libertățile fundamentale. Cu toate acestea, expunerea de motive nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000 privind analiza impactului asupra drepturilor fundamentale. Art. 7 alin. (31) din lege prevede că „propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative” și că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării Art. 1 alin. (5) din Constituție” (a se vedea în acest sens paragraful 35 din Decizia Curții Constituționale nr. 22/2016 care trimite la Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, și Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 și 96).

Având în vedere impactul asupra drepturilor fundamentale, vă solicităm să susțineți demersurile necesare ca propunerea legislativă să fie analizată pentru raport comun și de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României.

În final, vă rugăm să facilitați participarea unei delegații a organizațiilor semnatare la Ședința Comisiei în cadrul căreia urmează a fi discutată propunerea legislativă.

Semnatari:

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Inovare Publică
ActiveWatch
Centrul FILIA
Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
Asociația Front
Asociația Bankwatch România
Mai Mult Verde
Sindicatul Roman al Jurnaliștilor MediaSind
Fundația Eco-Civica
Asociația Rise OUT
Fundația PACT – Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare
Corupția Ucide
Mediawise Society
Asociația Partener pentru Tine
Asociația Sens Pozitiv
Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
Asociația Părinți de Cireșari
FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Fundația TERRA Mileniul III
Centrul pentru Legislație Nonprofit
Asociația Code for Romania
Asociația Pe Stop
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Asociația CIVICA
Centrul pentru Studiul Democrației
Asociația A.R.T. Fusion
Expert Forum
Centrul Român de Politici Europene
Asociația GHEPart
Asociația MozaiQ LGBT
Comunitatea Declic
Centrul de Resurse Juridice
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Reset Iași
Asociația Parcul Natural Văcărești
Grupul Lacul Tei
Floreasca Civică
Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă
Inițiativa Civică Bucureștii Noi
Grupul Inițiativa Favorit
APADOR-CH
Asociația Help Autism
Consiliul Tineretului din România
Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS
Fundația Greenpeace România
Miliția Spirituală
Asociația Respiro
Asociația SEXUL vs BARZA
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – ANOSR

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Mai multe ONG-uri solicită o întâlnire cu Premierul pe tema ruletei rusești din justiție

Scrisoare deschisă, 23 Feb 2024

Mai multe ONG-uri solicită o întâlnire cu Premierul pe tema ruletei rusești din justiție

Scrisoare deschisă, 23 Feb 2024

Mai multe ONG-uri solicită o întâlnire cu Premierul pe tema ruletei rusești din justiție

Scrisoare deschisă, 23 Feb 2024