Legile Securității

Acest articol face parte din seria de articole “FreeEx 2022 - 2023 // Controlul și cenzura comunicațiilor digitale”.

Începând cu finalul lunii mai 2022, G4Media a făcut public faptul că pe masa coaliției de guvernare se afla un set de zece proiecte de legi ale securității. Nevoia de modernizare a legislației din domeniu este indiscutabilă, însă pachetul de legi prezentat de G4Media a scos la iveală girul coaliției de guvernare pentru reducerea semnificativă a controlului civil asupra serviciilor de informații. Acestea (în special SRI și SIE), conform proiectelor de lege, ar urma să primească drepturi lărgite. Publicarea proiectelor a declanșat un scandal public, deși multe redacții l-au ignorat complet sau chiar au ridicat suspiciuni că cenzurează subiectul.

Astfel, conform proiectelor de lege scurse către presă:

• SRI poate cere sprijinul cetățenilor oricând ar considera că are nevoie, iar aceștia ar fi obligați să îl ajute. Fără excepții. Inclusiv, deci, jurnaliștii.
• Procurorii ar putea desfășura percheziții în sediile SRI și SIE doar cu aprobarea președintelui CSAT (care este Președintele României) și doar dacă directorul serviciului a fost anunțat înainte. Mai mult, doar anumiți procurori desemnați ar putea ancheta ofițerii serviciilor de informații.
• Lista domeniilor care constituie amenințări la securitatea națională s-ar mări, incluzând crima organizată, infrastructuri critice de comunicații și tehnologia informațiilor, interesele științifice și de cercetare ale României, sistemul de administrație publică, sănătate, educație și patrimoniul cultural. Practic, prin extinderea listei domeniilor care vizează siguranța națională într-un mod atât de larg, SRI ar putea solicita mandate de siguranță națională pentru orice motiv. Aceste mandate ar putea fi solicitate direct de la ICCJ, fără să mai fie nevoie să treacă prin Parchetul General.
• Controlul Parlamentului asupra serviciilor ar scădea. Directorul SRI ar mai putea fi demis doar de Președintele României, pe motiv de implicare în politică. Parlamentul nu ar mai putea cere demiterea directorului, ci doar ar vota numirea în funcție. Serviciul s-ar bucura și de mai multă libertate în ceea ce privește activitățile sub acoperire. În prezent companiile deschise de SRI sunt sub control parlamentar, control de care ar scăpa prin acest proiect. De asemenea, directorul instituției nu ar mai fi obligat să prezinte un raport anual Parlamentului.

Acestea nu sunt singurele probleme pe care le ridică pachetul de legi dezvăluit de presă. În cele zece proiecte de legi cuprinse în pachetul neasumat oficial de Guvern există nenumărate articole care încalcă în mod direct drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare sau dreptul la viață privată. Mai mult, proiectele încearcă să recupereze din atribuțiile SRI pierdute sau puse sub semnul întrebării prin decizii ale CCR.

Nicio persoană și nicio instituție nu și-a asumat scrierea acestor proiecte de lege. Premierul Ciucă a afirmat vag că „legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte”. Marcel Ciolacu a spus și el că știa de existența legilor. Președintele Klaus Iohannis a negat faptul că el a văzut proiectele, în ciuda faptului că SIE a declarat că „variantele de lucru ale legilor securității naționale sunt rezultatul consultărilor cu Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului”. Mai mulți parlamentari au acuzat serviciile că au scris pachetul de legi.

În prima sa reacție, Președintele Klaus Iohannis a fost mai îngrijorat de modul în care proiectele au devenit publice decât de conținutul acestora. Mai mult, el l-a amenințat voalat pe avertizorul de integritate care a dat presei documentele.

45 de ONG-uri, printre care Asociația pentru Tehnologie și Internet și ActiveWatch, au criticat atât declarația Președintelui, cât și pachetul de legi. Și organizația Reporteri fără Frontiere a condamnat reacția șefului statului, care i-a amenințat pe jurnaliștii de la G4Media și sursa lor.

Deși pachetul de legi ar fi trebuit să intre pe agenda guvernului în vara anului 2022, scandalul public din jurul acestora a dus la amânarea adoptării lor. Parlamentul a adoptat până la finalul anului 2022 un proiect dintre cele zece, respectiv legea securității și apărării cibernetice.