Jurnaliste din Moldova, combat dezinformarea rusă

Un articol de Gian Marco Moise

Foto: Natalia Zaharescu and Măriuța Nistor © Zaharescu

Toamna trecută, jurnalistele de investigație moldovene Natalia Zaharescu și Măriuța Nistor s-au infiltrat timp de trei luni în rețeaua oligarhului prorus Ilan Șor. Ele au documentat tehnicile ilegale folosite pentru mobilizarea populației și riscurile cu care se confruntă jurnaliștii care lucrează în acest context.

Este o dimineață caldă de august când Natalia Zaharescu mă conduce în biroul publicației Ziarul de Gardă, un ziar de investigație fondat în 2004. Alegerile parlamentare vor avea loc la sfârșitul lunii septembrie, iar grupurile finanțate de la Moscova continuă să amenințe libertatea votului. Poliția, serviciile de informații, mass-media și societatea civilă par pregătite să facă față acestor amenințări.

În linia întâi se află Natalia Zaharescu și Măriuța Nistor, jurnaliste de investigație și autoarele lucrării „În slujba Moscovei” (părțile 1 și 2), o investigație sub acoperire menită să dezvăluie metodele și amploarea rețelei de colaboratori ai oligarhului și fostului politician moldovean Ilan Șor.

În articolele lor, care le-au adus Premiul European pentru Presă 2025, jurnalistele au demonstrat modul în care rețeaua rusească a facilitat cumpărarea voturilor în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană, desfășurate în Moldova în octombrie și noiembrie 2024.

Credeți că riscul rămâne ridicat înaintea viitoarelor alegeri parlamentare?

M.N.: Prin intermediul Asociației Eurasia, anumite grupuri sociale continuă să fie manipulate și supuse propagandei fabricate de la Moscova. Șor infiltrează oameni în diverse partide, deoarece scopul său este să ofere Moscovei cât mai multe persoane în Parlament care să poată influența politica moldovenească. Monitorizăm situația, iar investigațiile vor urma cu siguranță, dacă vom avea dovezi pentru a demonstra identitatea exactă a oamenilor lui Șor infiltrați pe listele de candidați.

N.Z.: Ceea ce putem spune cu certitudine este ceea ce am aflat sub acoperire. Candidații prezidențiali cu legături cu Șor au fost Vasile Tarlev și Victoria Fortuna. În opinia mea, Kremlinul și Șor au legături diferite și au candidați diferiți pentru a satisface gusturi diferite.

Care sunt amenințările cu care se confruntă jurnaliștii în Moldova astăzi?

N.Z.: Cred că jurnaliștii din Moldova sunt în siguranță. Există unele dificultăți în ceea ce privește accesul la informații, mai ales atunci când instituțiile nu îl permit. În plus, politicienii preferă să atace jurnaliștii decât să răspundă la întrebări. În general, există o tendință de a denigra ziarul nostru, mai ales online. De asemenea, am experimentat presiuni și amenințări în spații publice în timpul protestelor organizate de Șor.

M.N.: Jurnaliștii din Moldova se confruntă cu diverse amenințări: de la hărțuire online și insulte din partea unor presupuşi politicieni, până la atacuri fizice. Recent, hărțuirea online a jurnaliștilor, menită să îi discrediteze, s-a intensificat. La fel și atacurile fizice asupra jurnaliștilor care relatează despre diverse proteste organizate de persoane apropiate de Șor, plătite pentru a protesta.

Ați fost vreodată dumneavoastră sau ziarul dumneavoastră supuși presiunilor din partea politicienilor sau oamenilor de afaceri (oligarhi)? Dacă da, în ce context?

N.Z.: Am avut ocazia să adresez întrebări unor politicieni de câteva ori, iar aceștia au preferat să atace ziarul meu în loc să răspundă. Acest lucru s-a întâmplat cu fostul guvernator al Găgăuziei și liderul partidului Inima Moldovei, Irina Vlah. În acel incident, persoane din partidul ei, despre care știam anterior că sunt afiliate lui Șor, m-au înconjurat și m-au filmat din toate unghiurile, susținând că Ziarul de Gardă este finanțat de USAID. Videoclipul a fost ulterior postat pe rețelele sociale. Mai recent, Victoria Furtună, lidera partidului naționalist Moldova Mare, a început, la fel ca Vlah, să susțină că reprezint PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu) și Soros și că Ziarul de Gardă face publicitate pentru USAID. Au existat și unele presiuni online asupra Ziarului de Gardă, în special în anumite grupuri de Telegram. Cu toate acestea, finanțarea ziarului este transparentă și accesibilă tuturor pe site-ul nostru.

M.N.: Da, redacția Ziarului de Gardă a fost o țintă constantă a politicienilor și oligarhilor pe care i-am investigat. Pot vorbi doar despre cazurile recente, deoarece fac parte din redacție de doi ani. După publicarea investigației „În slujba Moscovei”, redactoarea-șefă a fost ținta unei campanii de denigrare, la fel și familia ei. În același timp, mai mulți politicieni, despre care Ziarul de Gardă a scris, au făcut acuzații nefondate și au folosit etichete nejustificate pentru a ne descuraja să ne facem meseria.

„În slujba Moscovei” nu este singurul caz în care v-ați infiltrat într-un protest al lui Ilan Șor. Cum ați ajuns la ideea unei infiltrări mai lungi în 2024?

N.Z.: După 2022, am reușit să demonstrez că participanții la protestele lui Șor erau plătiți. Oamenii lui organizau aceste proteste în fața instanțelor de judecată, atunci când cineva se prezenta acolo, cum s-a întâmplat pe 4 august în cazul Marinei Tauber, deputat din partea partidului Șor. Am demonstrat că protestele sunt bine organizate și plătite, chiar și cu indemnizații lunare. Acest lucru se întâmpla deja înainte de alegerile prezidențiale, iar Măriuța a reușit să se infiltreze timp de câteva luni, dar am decis că ar trebui să o fac și eu. Am reușit să ne întâlnim cu candidații lor prezidențiali și să demonstrăm că doreau să asigure victoria votului „nu” la referendum. De asemenea, le-am urmărit activitatea în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor.

M.N.: Ipoteza noastră era că practica organizării protestelor plătite, pe care o observasem în 2022, nu s-a oprit niciodată, mai ales după ce președinta Sandu a anunțat în decembrie 2023 organizarea unui referendum privind integrarea europeană, iar protestele organizate de gruparea lui Șor s-au intensificat. Am decis să testăm această ipoteză, dar am descoperit ceva și mai grav: oamenii erau menținuți în rețea prin indemnizații lunare, nu doar plăți pentru proteste. Nu știu dacă este ușor sau nu să te infiltrezi într-un astfel de grup, pentru că nici anul trecut nu a fost ușor: a fost un amestec de noroc, intuiție și multă determinare.

Urmărind „În slujba Moscovei”, ai impresia că problema nu este atât de mult dezinformarea, cât motivația economică. Cât de conștienți sunt acești cetățeni?

M.N.: Problemele sunt diverse, nu doar dezinformarea sau dificultățile financiare. În primul rând, această „piramidă” are o structură foarte clară și ar putea constitui un studiu de caz despre loialitatea într-un grup. Gruparea lui Șor exploatează vulnerabilitățile oamenilor. Este formată în mare parte din persoane în vârstă, nostalgice după Uniunea Sovietică și lumea rusă, iar Șor alimentează această nostalgie prin propagandă. Acești oameni sunt vulnerabili financiar, iar Șor le oferă sprijin financiar. Au nevoie de atenție, iar Șor îi sună frecvent pentru a le mulțumi pentru participarea la activitățile echipei și îi invită la proteste și alte adunări.

„În slujba Moscovei” este despre infracțiuni, dar și despre inegalitate economică. Cei recrutați de Șor sunt printre cei mai vulnerabili. Credeți că guvernul a abordat / va aborda această problemă?

N.Z.: Cred că s-au concentrat mai mult pe sancționarea celor care au participat la proteste. Au aplicat amenzi de 37.000 de lei (aproximativ 1.890 de euro), ceea ce este mult pentru astfel de persoane vulnerabile. Probabil ar fi trebuit să îmbunătățească în timp condițiile de trai ale acestor oameni și să comunice mult mai bine. Au victimizat oamenii în loc să le îmbunătățească situația. Alți politicieni promit să anuleze aceste amenzi. Totuși, nu înțeleg de ce acești oameni nu își pun întrebarea: de ce te plătește o altă țară?

M.N.: Guvernele succesive sunt responsabile în proporție de 50% pentru ceea ce s-a întâmplat, mai ales în ceea ce privește alegerile din 2024. De ce? Pentru că au furat din țară – dacă vă amintiți celebrul furt al miliardului de dolari, pentru care cetățenii plătesc și astăzi, acesta fiind principalul motiv pentru care este dificil să crească pensiile și salariile. Pentru că au permis ascensiunea unor politicieni cu legături la Moscova, prin care Federația Rusă operează în Moldova. Da, Federația Rusă nu ar fi putut face același lucru dacă situația din Moldova, inclusiv economia, ar fi fost mai bună.

Ați reușit să urmăriți ce s-a întâmplat cu aceste grupuri de influență după noiembrie 2024?

V.Z.: Pentru a răspunde la întrebare, urmărim ce se întâmplă atât în spațiul public, cât și în afara lui. În general, Moscova a investit prea mult în crearea acestor grupuri pentru a le abandona acum.

M.N.: Nu știu ce se întâmplă exact cu grupul din care am făcut parte, dar știu ce face rețeaua lui Șor: continuă să organizeze proteste și acțiuni de destabilizare în țară.

Am auzit despre noi plăți printr-un link într-un chat de Telegram și prin înregistrarea pe o anumită platformă.

N.Z.: Da, așa cum am arătat. Poliția a anunțat acest lucru pe 4 august. Există o platformă numită TAITO, unde introduci datele personale și documentele și primești, cel mai probabil, plăți în criptomonede.

Ce nivel de organizare credeți că există în cadrul acestor grupuri? Se poate avansa în „carieră” și participa la planuri mai complexe, inclusiv la crearea de narațiuni false pentru a submina candidații pro-europeni?

M.N.: Narațiunile false nu sunt create de membrii obișnuiți; ele vin deja „ambalate” de la Moscova, unde strategia și planurile de viitor sunt discutate în detaliu. Totuși, mie mi s-a oferit rolul de președintă a unei organizații importante, ceea ce ar fi reprezentat o promovare.

Vezi articolul original pe site-ul OBCT aici.

Aceast articol este rezultatul activităților desfășurate în cadrul “MAAM - Media Advocacy Action for Moldova: Empowering Moldova's Public Watchdogs to Safeguard Media Freedom”, un proiect cofinanțat de CEI Fund al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu contribuția Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

Opiniile exprimate în aceste materiale aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și ale Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei.

MAAM este o inițiativă colaborativă coordonată de Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova și ActiveWatch din România.