Consiliul Local Brașov discută jumătate de oră despre mirosul urât al sărăciei extreme

În data de 23 martie 2023, Poliția Locală a Municipiului Brașov a solicitat oficial, de la microfonul ședinței de Consiliu Local, modificarea legislației astfel încât persoanele fără adăpost să poată fi ridicate de pe spațiul public, împotriva voinței lor, pentru că ar aduce prejudicii esteticii orașului și ar crea disconfort cetățenilor ceva mai norocoși. Mai mult, în cadrul discuțiilor, șeful Poliției Locale și-a manifestat frustrările că nu poate curăța spațiul public de sărăcie utilizând termeni profund jignitori precum dormomani.

Timp de aproximativ jumătate de oră, acesta a pledat pentru incriminarea sărăciei fără ca niciun consilier local sau primarul Brașovului să intervină și să pondereze discursul. Mai grav, a părut că există un consens general cu privire la faptul că persoanele fără adăpost trebuie înlăturate de pe domeniul public cu orice cost, chiar și acela al limitării dreptului fundamental la liberă circulație.

În discuția pe care v-o redăm mai jos integral șeful Poliției Locale susține că este necesară ridicarea cu forța a persoanelor fără adăpost din spațiul public și conduse spre centrele de zi unde vor fi ținute, se subînțelege, împotriva voinței lor. Din declarațiile unui consilier local rezultă că aceste centre, de fapt, nu există acum în Municipiul Brașov, aspect ce întărește superficialitatea discuțiilor și strategiilor de remediere a serviciilor sociale din oraș.

De-a lungul activității noastre, printre persoanele aflate în situația de sărăcie locativă am găsit nenumărate exemple de familii amenințate cu preluarea copiilor de către serviciile sociale, ca instrument de șantaj pentru împingerea lor din spațiile în care locuiau sau unde protestau în urma unor evaacuări. Dar este pentru prima dată când pare că o autoritate publică menționează existența acestui fenomen:

Șeful Poliției Locale Brașov: Inclusiv cu DGASPC colaborăm și sunt destul de dese cazurile în care am predat minorii către aceștia. Din păcate, din păcate, deși o perioadă de câteva luni de zile, în urma anchetelor sociale care s-au desfășurat și a măsurilor dispuse de către colegii de la DGASPC, au dispărut din peisaj, dar după 3, 4, 5 luni de dispărut din peisaj, aceștia revin și din nou trebuie sa reluam această activitate.

Argumentele pentru modificarea Legii 61/1991, în sensul cuprinderii unei definiții a „vagabondajului”, abundă de cinism și lipsă de respect pentru condiția umană. Spre exemplu, pare că Poliția Locală a Municipiului Brașov este încurcată de faptul că în acest moment „o persoană urât îmbrăcată, urât mirositoare și care se așează pe o bancă, nu reprezintă niciun fel de contravenție acest lucru. Iar îndepărtarea acesteia doar pentru că ar crea un disconfort cetățenilor nu reprezintă o soluție în sine”. Niciun consilier local ori primarul nu au sancționat faptul că o persoană din directa lor subordine vrea să incrimineze sărăcia până în acel punct în care simpla ocupare a spațiului public să devină infracțiune. Mai mult, vehemența șefului Poliției Locale îl face să facă o mărturisire cel puțin gravă – mărturisește că polițiștii locali folosesc orice prilej pentru a ridica de pe stradă persoane fără adăpost, chiar dacă acestea nu au comis nicio faptă care să justifice ducerea la secție. Practic discutăm despre o formă de reținere și conducere preventivă, care deservește strict intereselor de sanitație și civilizație ale orașului:

Șeful Poliției Locale Brașov: Pentru că în acest moment ai câteva soluții – poți să-i duci ca să îi identifici la sediul poliției, poți să-i duci în situația în care se pregătesc sau au săvârșit deja o contravenție sau o infracțiune în flagrant pe care a depistat-o polițistul local, poți să-i duci pentru luare în evidență. Însă observăm că odată ce e luat în evidență, nu poți să îi duci de fiecare dată, să îi tot iei în evidentă. Se subînțelege că deja îi cunoști. Or, atunci pârghiile legale sunt deja un pic..adică lipsesc practic în anumite situații.

Paradoxal, chiar reprezentantul Poliției Locale identifică una dintre cauzele pentru care persoanele vulnerabile din Brașov sunt atât de vulnerabile. Menționează că patrulele mixte pe care le au acum au în componență mai degrabă reprezentanți ai Poliției Locale și Poliției Naționale, și doar rar reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială, pentru că există probleme de resurse umane: „De-a lungul timpului am mai lucrat cu DASul, relativ rar pe teren, dar asta ne dorim, să facem aceste patrule mixte ori de cate ori se poate din partea DAS-ului, pentru ca noi suntem 24 de ore pe teren, dar numărul angajaților de la DAS este cum este, posibilitățile sunt cele care sunt, dar încercăm să identificăm cele mai bune soluții”. Și pe lângă acest subiect aleșii locali au trecut cu maximă lejeritate, preocuparea lor fiind exclusiv pe modalitățile în care persoanele fără adăpost pot fi pedepsite.

La pachet cu propunerea de modificare legislativă inumană, de a prelua persoanele fără adăpost împotriva voinței lor, fără a fi făcut vreo faptă ilegală, a venit o altă frustrare a Poliției Locale – porțile Brașovului pot fi trecute chiar de oricine! Cu o completă lipsă de respect pentru principiile constituționale cu privire la libertatea de mișcare, Poliția Locală și-ar dori ca persoanele fără adăpost să fie oprite la intrarea în oraș.

Șeful Poliției Locale: Brașovul prezintă mare interes pentru aceste categorii de persoane având în vedere nivelul la care orașul nostru se află, motiv pentru care reprezintă o țintă pentru aceste, în mare măsură voiajori, care pătrund practic prin porțile orașului și unde și celelalte forțe de ordine ar trebui să ne ajute un pic să creeze un filtru și când zic asta mă gândesc în special la poliția TF (...).

Din nefericire, eșecul serviciilor sociale nu a fost niciun moment subiect de discuție în cadrul acestei conversatii, iar subiectul drepturilor omului, dreptului la demnitate și la liberă circulație au fost complet ignorat. Acest eșec poate fi tradus chiar de informația că “95%” dintre persoanele fără adăpost refuză serviciile sociale. Or, în spiritul bunei guvernări și al solidarității, Consiliul Local ar trebui să fie cel puțin curios cu privire la motivele pentru care oamenii refuză să apeleze la serviciile sociale.

În opinia noastră, este evident unul dintre răspunsuri: atunci când interfața principala de comunicare cu autoritățile publice este o instituție care caută chichițe legale pentru conducere la secție, instinctul este să te ferești de orice autoritate publică. O altă posibilă pistă de analizat ar fi modul în care aceste servicii sunt efectiv furnizate.

Casa Jurnalistului, spre exemplu, a documentat în 2017 de ce persoanele fără adăpost din București refuză să meargă la Adăpostul Sf. Ioan, al Municipiului București. Acest material jurnalistic ar trebui să fie fundamental pentru orice autoritate publică cu o minimă capacitate de reflecție sau un minim interes pentru grupurile vulnerabile.

În urmă cu doi ani, România a semnat Declarația de la Lisabona cu privire la combaterea fenomenului de locuire în stradă, cu accent pe dezvoltarea de servicii sociale și de locuire socială. Este revoltător că, în 2023, într-un oraș emblematic pentru istoria și prosperitatea sa, aleșii locali discută despre amendarea, reținerea cu forța, împiedicarea liberei circulații a persoanelor fără adăpost. Brașovul pare că a înțeles că fenomenul ar putea fi combătut prin împiedicarea fizică a persoanelor fără adăpost de a ocupa băncile frumos parfumate ale orașului.

Întreaga ședință a Consiliului Local este disponibilă aici: https://www.youtube.com/watch?v=gEy_ukOwlKo&list=PLpXcZWqPjVQQF-DHXAwMASRzpz59a8epu . Discuția care face subiectul acestui articol începe de la minutul 22.00. Vă redăm mai jos transcriptul acestei secțiuni:

Șef Poliție Locală: O problemă mai delicată pe care o are Municipiul Brașov, de precizat că această problemă a persoanelor fără adăpost, a dromomanilor, a homelessilor cum mai sunt ei numiți și a persoanelor care consumă aurolac este o problemă care există la nivel național.

O soluție pentru această categorie de persoane o poate reprezenta așa numitul centru de zi. Centrul de zi este acel centru care ar putea să găzduiască în special în intervalul orar 10.00-22.00. Interval orar care este de maximă interes pentru această categorie de persoane atât în ceea ce privește cerșetoria, precum și alte activități pe care le desfășoară ei pe domeniul public. Ca o părere personală, nu poate fi eficient acest centru decât dacă se armoniezază cu legislația care acum este un precară. Când zic precară mă refer la faptul că aceste persoane nu pot fi conduse cu forța într-un astfel de centru întrucât polițistul ar săvârși o infracțiune. Cea mai mare problemă vis a vis de persoanele respective este aceea că în proporție de 95% ele refuză să se deplaseze și să primească serviciile și ajutorul pe care il primesc la un astfel de centru. Ca o soluție pe care personal o văd este aceea de a se modifica legislația la nivel național, pentru că problema nu trebuie rezolvată doar la nivelul Municipiului Brașov și m-aș avânta aici să zic că dacă nu găsim o soluție practică care să ne poată și oferi rezultate, probabil că în următorii 5-10 ani ne putem lovi cu situații pe care le observăm azi în leagănul civilizației, ca in Detroit, NewYork, unde patrularea oricât de eficientă ar fi din partea poliției, vom ajunge să patrulăm printre ei. Din acest punct de vedere, ca o soluție pe care personal o văd este de modificare a legii 61/91, în primul rând, astfel încât să se dea o definiție vagabondajului. Și toate aceste aspecte care se pot îngloba în această definiție să permită elementului de menținere a liniștii și ordinii publice să conducă la aceste centre care nu trebuie privite ca niște centre privative de libertate. Pentru că asta e și motivul principal pentru care azi nu pot fi conduși cu forța. Însă trebuie privite ca niște centre in privința reinsertie în societate a acestei categorii de persoane.

Ca să nu lungesc foarte mult pentru ca cred ca am fost destul de explicit în privința a ceea ce ar putea fi acest centru și cum s-ar putea pune el în practică, doresc sa va aduc la cunoștință că așa cum am colaborat și acum cu direcția de asistență socială, am avut discuții cu conducerea DAS-ului, iar în perioada următoare se vor forma patrule mixte la nivelul muncipiului Brașov și împreună vom încerca să identificăm cele mai bune soluții și să oferim sprijinul profesionist persoanelor aflate în dificultate. În aceeași măsură, pentru aceia care se află într-o vădită stare de dificultate sau întâmpină tot felul de greutăți, poate chiar de ordin fizic, noi apelăm de fiecare dată la serviciile ambulanței. Și de această dată, din păcate, peste 90% din cazuri refuză în scris să se deplaseze și să primească îngrijiri medicale, iar toată activitate practic se rezumă la această situație, la i se lua o tensiune arterială după care persoana revine.

Ce vreau să mai precizez este faptul că o persoană urât îmbrăcată, urât mirositoare și care se așează pe o bancă, nu reprezintă niciun fel de contravenție acest lucru. Iar îndepărtarea acesteia doar pentru că ar crea un disconfort cetățenilor nu reprezintă o soluție în sine. Pot să continui dacă considerați că e necesar.

Alexndra Crivineanu (consilier local): tragem următoarele concluzii – se vor crea patrule mixte, cu direcția de asistență socială. Poate ar fi bine sa demaram procedura de reconversie a zonei de acolo de la fântâna de pe Bulevardul Gării, colț cu Victoriei, acolo unde oameni ai străzii se aciuiază și știm foarte bine că acolo este o zonă în care oamenii nu se simt în siguranță. Pe de altă parte poate ar fi bine sa ținem cont de propunerea dvs de înființare a acestor centre de zi. Pate ne-ar ajuta în demersul nostru de a pune în siguranța brașovenii și copiii și oamenii vârstnici. Am încredere că veți intensifica patrulele în zona aceea și în zonele mai puțin sigure ale Brașovului.

Șef Poliție Locală: Aceste persoane sunt în proporție de peste 70% din afara localității. Brașovul prezintă mare interes pentru aceste categorii de persoane având în vedere nivelul la care orașul nostru se află, motiv pentru care reprezintă o țintă pentru aceste persoane, în mare măsură voiajori, care pătrund practic prin porțile orașului și unde și celelalte forțe de ordine ar trebui să ne ajute un pic să creeze un filtru și când zic asta mă gândesc în special la poliția TF și bineînțeles în colaborare cu organele din localitățile de domiciliu chiar sa se încheie protocoale și aceștia sa fie trimiși la localitățile de unde ei practic provin și unde au ajuns sa fie persoane fără adăpost pentru ca serviciile de asistență socială din aceste localități sa fie cele care se preocupa de probleme lor. Și nu Brașovul să rezolve probleme altora.

Pamela Diaconu (consilier local) – vorbeați de echipele mixte. În cadrul acestor echipe mixte – exista acum si care este componenta lor. Întrebarea mea viza dacă în aceste echipe mixte intră și poliția națională, sau doar poliția națională.

Șef Poliție Locală – acum la nivelul orașului sunt cel puțin cinci patrule mixte zilnic, polițist de la Politia Romana și polițist de la Politia Locală, în fiecare cartier exista un astfel de echipaj. Mai mult decât atât și se întâmpla, dar nu atât de des din păcate, și asta din cauza lipsei de personal, facem acest gen de patrulă inclusiv cu poliția rutieră. De-a lungul timpului am mai lucrat cu DASul, relativ rar pe teren, dar asta ne dorim, să facem aceste patrule mixte ori de cate ori se poate din partea dasului, pentru ca noi suntem 24 de ore pe teren, dar numărul angajaților de la DAS este cum este, posibilitățile sunt cele care sunt, dar încercăm să identificăm cele mai bune soluții.

Beatrice Moraru (consilier local) – mă interesa să știu cât de bine reușiți să gestionați sesizările privind persoanele care consumă băuturi alcoolice și substanțe precum aurolac, prenadez în spațiile publice. Știm că consumul asta reprezintă contravenție pe legea 61. Personal eu am făcut mai multe sesizări și chiar am așteptat să vin echipajul de poliție locală, dar nu am văzut să văd aceste măsuri.

Șef Poliție Locală - O să încep cu o rugăminte – atunci când sesizați un echipaj de poliție locală și acesta nu vine, vă rog să mă atenționați cat de repede se poate (...). Perioada care urmează este o perioadă care va ridica astfel de probleme. Situațiile acestea pe perioada anotimpului cald sunt ciclice, se întâmplă, încercăm să le prevenim, știm care sunt zonele cu potențial criminogen, să-l numesc așa, din acest punct de vedere, unde e un caracter repetitiv. Itinerariile de patrulare se modifică de așa natură în funcție chiar și de anotimp, și având în vedere că ne așteptăm pe viitor la acest gen de fapte, itinerariile de patrulare vor suferi modificări. Aceste sesizări vor fi tratate inclusiv prin patrulele mixte – poliție națională, poliție locală, și acolo unde nu vom putea sa ajungem vom colabora prin dispecerat inclusiv cu celelalte elemente de menținere a ordinii și liniștii publice de la nivelul municipiului Brașov. Când zic asta mă gândesc la gruparea mobilă de jandarmi. Reprezintă un disconfort major acești tineri care consumă băuturi alcoolice în parcuri.

Beatrice Moraru (consilier local): Da, locurile de joacă se transformă seara în discoteci și loc de consumat alcool. De asemenea, zona Gării iar este frecventată de astfel de persoane, zona Zizinului, în preajma localurilor cu jocuri de noroc, și chiar și în centru am observat cerșetorie minorilă. Deci ne încadrăm oarecum și în prevederile legii, pentru că oricum părinții acestor copii ar trebui să fie sancționați.

Polițist: Inclusiv cu DGAPC colaborăm și sunt destul de dese cazurile în care am predat minorii către aceștia. Din păcate, din păcate, deși o perioadă de câteva luni de zile, în urma anchetelor sociale care s-au desfășurat și a măsurilor dispuse de către colegii de la DGASPC, au dispărut din peisaj, dar după 3, 4, 5 luni de dispărut din peisaj, aceștia revin și din nou trebuie sa reluam această activitate. Avem nevoie de modificarea cadrului legal pentru a ne fi mai ușor să preluăm aceste persoane din stradă. Pentru că în acest moment ai câteva soluții – poți să-i duci ca să îi identifici la sediul poliției, poți să-i duci în situația în care se pregătesc sau au săvârșit deja o contravenție sau o infracțiune în flagrant pe care a depistat-o polițistul local, poți să-i duci pentru luare în evidență. Însă observăm că odată ce e luat în evidență, nu poți să îi duci de fiecare dată, să îi tot iei în evidentă. Se subînțelege că deja îi cunoști. Or, atunci pârghiile legale sunt deja un pic..adică lipsesc practic în anumite situații. Ceea ce îngreunează activitatea. Aici am spus că am putea completa legislația cu acest articol care ar putea sa ne dea forțe mai mari pe linie de vagabondaj. Adică să dăm o definiție acestui vagabondaj care să înglobeze mai multe elemente care țin de el. De această situație.