Locuințe sociale - Cerere de audiență către Primarul General al Capitalei

Stimate domnule primar general Ciprian CIUCU,

Stimate doamne și domni membri ai Consiliului General al Municipiului București,

Înainte de orice, domnule primar general, vă mulțumim că ați retras de pe ordinea de zi proiectul de hotarare privind aprobarea Regulamentului privind repartizarea locuințelor sociale, locuințelor convenabile și locuințelor de necesitate, reglementarea acestora, precum și stabilirea modului de organizare și funcționare al comisiilor de analiza și repartizare. Propunerea de a avea discuții aprofundate pe o temă atât de importantă cum este locuirea, cum ați propus, în cadrul ședinței, este de bun augur în opinia noastră.

Prin prezenta solicitare, vă rugăm să ne acordați o audiență, cu scopul de a ne prezenta, pe larg, opinia cu privire la poziția noastră vis a vis de mandatul Primăriei Municipiului București în domeniul locuirii.

Așa cum a fost menționat în ședință de către mai mulți dintre dumneavoastră, ambele aspecte, cel de legalitate și cel de oportunitate, trebuie să fie discutate înainte de a avansa cu documente atât de importante. Subliniem o dată în plus urgența unui studiu de impact social înainte de orice document care prevede gestionarea fondului locativ în București.

Dacă documentul retras săptămâna trecută de pe ordinea de zi nu va fi modificat radical, urmează un val de evacuări a sute de familii din Municipiul București. Din munca noastră, a organizațiilor semnatare, estimăm că peste 1.000 de persoane (printre care mulți copii, precum și persoane vârstnice și cu dizabilități sau boli cronice) vor ajunge în stradă. În acest moment, nu există nicio soluție de locuire pentru acești oameni și ei vor fi nevoiți să locuiască direct în stradă. Or, considerăm că este inacceptabil și de neconceput să existe un astfel de fenomen în București. De aceea, credem, documentul propus nu poate fi pur și simplu amendat. Mai mult, având în vedere Hotărârea de Consiliu General din data 13 martie 2026: Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului raporturilor contractuale pentru locuințele convenabile aflate în administrarea entităților juridice ce funcționează în baza Hotărârilor Consiliului General al Municipiului București, a contractului-cadru de închiriere a locuințelor convenabile și a tarifelor în lei/m.p., prin amendamentul propus chiar de dvs., domnule primar general, se prevede realizarea unui raport până la 31.12.2027 cu privire la impactul aplicării tarifelor mai sus menționate pentru persoanele vulnerabile din locuințele convenabile. Or, noi credem că regulamentele propuse săptămâna trecut nu pot fi definitivate în lipsa acestui raport (asumând că aceasta hotărâre de Consiliu General mai rămâne valabilă, în condițiile în care în proiectul de săptămâna trecută e menționat că sunt abrogate hotărâri anterioare, lucru foarte neclar și care, credem, trebuie lămurit printr-o analiză cu privire la ce alte HCGMB sunt anulate prin acest proiect și care sunt consecințele).

În scrisoarea transmisă anterior (pe care o reatașăm acestui document) am exprimat deja punctul nostru de vedere cu privire la ambele aspecte (legalitate și oportunitate). Însă credem că este momentul pentru o discuție așezată și cu scopul unei politici publice sustenabilă cu privire la locuire în București. În opinia noastră, PMB ar trebui să alcătuiască un document de Strategie Locală pentru Locuire a Municipiului București, așa cum multe orașe europene au deja.

Patrimoniul construit pe care PMB îl deține și gestionează este una dintre resursele cele mai importante. Și spunem asta în contextul în care există o criză a locuirii la nivel european menționată explicit de Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen (în State of the Union Speech, Septembrie 2025). România este statul european cu cel mai mic număr de unități locative în circuitul social din întreaga Uniune Europeană. Deci, în mod evident, criza locuirii afectează puternic Bucureștiul, orașul cu una dintre cele mai scumpe piețe a locuirii.

În aceste condiții, credem, Bucureștiul trebuie să respecte mandatul de protector al interesului public și al demnității și dreptului la o viață minim decentă și să gestioneze responsabil stocul de locuințe pe care îl deține în acest moment.

Astfel că noi considerăm că demersul PMB nu poate fi unul de îmbunătățire a proiectului mai sus menționat. Și asta pentru că el este unul care, per total, incriminează sărăcia și care, mai degrabă, se concentrează pe rezolvarea crizei sociale prin reducerea numărului de persoane eligibile, nu prin lărgirea stocului de locuinței sociale. Or, acest demers contravine reglementărilor cu privire la drepturile omului, obligativității statului de a oferi sprijin persoanelor aflate în situații de profundă vulnerabilitate, deciziei Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite de a monitoriza autoritățile publice din România cu privire la rezolvarea situațiilor de locuire precară, începând cu anul 2022, discuțiilor de la nivel European, strategiilor naționale în domeniul locuirii și protecției sociale - inclusiv propriile strategii precum Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în Municipiul București 2023-2030 și Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în Municipiul București pentru perioada 2023 - 2030 (după cum am arătat în Anexa 1 transmisă alături de petiția noastră).

Pe scurt, noi credem că:

1. Așa cum a fost menționat și în ședința de Consiliu General, e nevoie de transparență cu privire la stocul de unități locative/imobile (patrimoniu) pe care PMB îl are în acest moment și am militat pentru asta de mai bine de zece ani (câte și care sunt destinațiile lor juridice; câte dintre locuințe sunt închiriate acum de familii/persoane vulnerabile/care este încadrarea având în vedere categoriile de locuințe ale PMB/câte dintre ele au nevoie de intervenții urgente pentru a deveni locuibile etc).
2. E nevoie de o analiză socială cu privire la nevoia de locuire la nivelul Municipiului București (simpla contabilitate dosare depuse versus locuințe disponibile nu este, pur și simplu, suficientă) și a riscurilor existente la nivelul orașului în raport cu locuirea pentru grupurile vulnerabile.
3. E nevoie de stabilit o metodologie cu privire la modul în care autoritatea publică decide logica din spatele împărțirii unităților locative disponibile între categoriile pe care PMB le are în prezent (inclusiv de rediscutat aceste categorii și definițiile lor în sensul întoarcerii la definițiile din Legea Locuinței);
4. E necesar de stabilit obiective cu privire la creșterea accesului persoanelor și familiilor vulnerabile la locuire adecvată și de identificat posibile surse de finanțare pentru lărgirea stocului de locuințe sociale.
5. E necesară o analiză a clădirilor cu altă destinație decât cea de locuire care acum sunt goale, pe care PMB le gestionează acum, și de identificat dacă, cu costuri rezonabile, acestea pot fi convertite în unități locative (este una dintre soluțiile de lărgire a stocului de locuințe sociale).
6. E necesar de stabilit un plan de servicii sociale pentru aceia care se află în situații de urgență locativă și/sau pentru persoanele care așteaptă pe listele de priorități/persoanele fără adăpost astfel încât fiecărei persoane să i se asigure, în unele situații, chiar dreptul la viață (există acum persoane pensionare cu sănătate extrem de precară care sunt persoane fără adăpost).
7. Sunt necesare identificarea de alternative de locuire pentru persoanele care se află în risc iminent de a-și pierde locul în care trăiesc acum (fie că locuiesc cu forme legale, fie că nu, fie că locuiesc în clădiri cu destinația de locuință sau cu altă destinație), astfel încât practici violente precum evacuarea să nu mai fie făcute de PMB, instituție care are mandat în protejarea vieții oamenilor (evacuarea afectând grav viețile persoanelor care se află în centrul acestui fenomen).

8.Discuții cu privire la debirocratizarea procesului de aplicare pentru o locuință socială.

Toate aceste lucruri trebuie, în opinia noastră, să fie prinse într-o strategie locală pentru locuire, un document care necesită viziune și o fundamentare socială în acord cu valorile pe care ni le-am asumat în calitate de stat membru ONU și UE. Elementele menționate mai sus nu reprezintă structura integrală a documentului, ci doar parte dintre lucrurile pe care un astfel de document le poate clarifica și de care administrația oricărui oraș trebuie să le utilizeze pentru a se asigura că respectă principiile drepturilor omului.

Vă rugăm, deci, să ne permiteți să vă prezentăm pe larg argumentele noastre pentru care proiectul pe care vreți să-l îmbunătățiți, per ansamblu, este unul care contravine strategiilor locale, naționale și europene, precum și prevederilor internaționale cu privire la demnitatea umană și drepturile omului și să discutăm despre alternativa sustenabilă a acestui document.

ActiveWatch

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire

Asociația Quantic

Consiliul Național al Dizabilității din România

Asociația Acting Works

Fundatia Parada-Samusocial

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

Asociația Feminism Romania

ARAS - Asociația Română Anti-SIDA

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul de Resurse Juridice

Vezi și Scrisoarea deschisă transmisă de mai multe organizații neguvernamentale pe 18 august 2026: Răspunsul la lipsa de locuințe sociale nu poate fi restrângerea dreptului de a accesa o locuință socială – apel către Consiliul General al Municipiului București