Cenzura guvernamentală - site-uri blocate arbitrar

Acest articol face parte din seria de articole “FreeEx 2022 - 2023 // Controlul și cenzura comunicațiilor digitale”.

Invazia militară rusă din Ucraina a reprezentat pentru autoritățile din domeniile siguranței Internetului un nou pretext pentru a lua decizii arbitrare de blocare a unor site-uri, în baza unui cadru legal inexistent. Mai mult, autoritățile nu par să fi învățat lecțiile din pandemie, când, în numele combaterii dezinformării, au luat decizii controversate care au alimentat și mai mult neîncrederea la nivelul opiniei publice și au legitimat tocmai acele voci care aderă la teorii ale conspirației, în detrimentul unor dezbateri transparente și deschise.

Blocarea unui site, care este un mijloc de comunicare publică, reprezintă o decizie sensibilă pentru că echivalează cu suprimarea unei publicații de la apariție, deci cu încălcarea unui drept fundamental și constituțional. Într-un stat democratic, o acțiune de acest fel poate fi acceptabilă doar ca o soluție extremă. O asemenea decizie trebuie să fie luată cu transparență, cu informarea celor vizați și pe o bază legală clară, care să permită accesul la foruri independente de revizuire a acesteia. În orice situație, trebuie urmate cerințele CEDO pe acest subiect, care are o largă jurisprudență în acest sens.

Pe 28 februarie 2022, mai multe surse acuzate de propagandă rusă au fost blocate, printre care și Sputnik și Russia Today. Decizia de a stopa cele două canale media a fost luată la nivel european (printr-o decizie a Consiliului European) și ulterior lărgită la alte patru site-uri din Rusia.

În aceeași zi, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat o listă cu site-uri de „fake-news” și cu adrese IP folosite la atacuri cibernetice. Într-un comunicat de presă din aceeași zi, instituția a admis că „problematica <<fake news>> nu se află în atribuțiile Directoratului”. În fapt, legal vorbind, DNSC nu poate decide asupra blocării unui site. Pe teritoriul României, blocarea site-urilor s-a făcut prin furnizorii de internet, care sunt reglementați de ANCOM.

În 3 martie 2022, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), alături de alte câteva organizații, trimis o scrisoare nepublică către DNSC și ANCOM, prin care au cerut aplicarea mai multor măsuri care să prevină abuzul. Scrisoarea a rămas fără răspuns. Mai grav, tot pe 3 martie, lista menționată mai sus a fost extinsă cu două domenii, unul dintre acestea era aktual24.ro, o publicație online lansată în 2015 de către jurnalistul Ovidiu Albu. Blocarea site-ului a avut loc fără ca ziaristul să fie avertizat în vreun fel de către autorități de această decizie. Albu a negat pe pagina personală de Facebook acuzațiile de propagandă pro-rusă și a subliniat că, dimpotrivă, poziția aktual24.ro fusese critică față de invazia Rusiei în Ucraina.

Abia după o zi, pe 4 martie, în contextul scandalului public iscat de blocarea site-ului, aktual24.ro a început să funcționeze din nou. Totuși, nicio instituție nu a explicat decizia de a include site-ul în lista celor blocate. Mai mult, DNSC a afirmat într-un comunicat de presă că decizia de blocare nu îi aparține, listele publicate zilnic și transmise către autoritățile statului fiind un efort colaborativ coordonat între mai multe instituții ale statului, cu competențe în domeniu.

În 15 martie 2022 în spațiul public a apărut informația că blocările ilegale de site-uri au continuat. Printre zecile de domenii afectate s-au numărat: bookblog.ro, un blog de recenzii de carte; doilupi.ro, un magazin din Beiuș; enterieur.ro, un site de mobilă; două subdomenii firebaseio.com, deținute de Google. La presiunea societății civile, DNSC și-a motivat acțiunile, invocând o alertă internațională conform căreia aceste site-uri ar fi fost implicate în atacuri DDoS asupra unor instituții UE.

Ultima lista actualizată de DNSC în septembrie 2022 conținea peste 36.000 de IP-uri, din care majoritatea erau din SUA. O parte semnificativă dintre acestea sunt TOR exit nodes, folosite inclusiv de jurnaliști și activiști din țări unde Internetul este cenzurat (de ex. Belarus, Rusia, China) pentru a putea accesa conținut blocat în țara lor.