Cazul Emilia Șercan - Justiţia română legalizează kompromatul. România este un stat clasat

ActiveWatch îşi exprimă consternarea faţă de decizia Parchetului Curţii de Apel Bucureşti de a clasa dosarul privind faptele ce au constituit operaţiunea de kompromat la adresa jurnalistei Emilia Şercan și în care existau suspiciuni rezonabile că persoane din Poliția Română ar fi scurs probe din dosar și, de asemenea, ar fi fabricat probe pentru a ascunde aceste ilegalități. Procurorii au eșuat și în investigarea unui alt dosar, de amenințare la adresa Emiliei Șercan, dosar care, de asemenea, a fost recent clasat.

ActiveWatch consideră că, prin eșecul investigării acestor fapte, justiţia română îşi sacrifică credibilitatea şi independenţa pentru a servi interesele unor actori politici şi ale unor instituţii de forţă ale statului. Nesancţionarea acestor fapte înseamnă încurajarea lor.

Clasarea bruscă a dosarului, deși investigațiile erau încă în desfășurare, iar unul dintre martori părea a fi în punctul de a dezvălui informații cheie, vine la două săptămâni după intervenția Parchetului General, care, în loc să se asigure că are loc o investigare temeinică a faptelor, a dispus “măsuri de impulsionare a soluționării cauzei până la sfârșitul lunii octombrie 2023”.

În ianuarie 2022, Șercan a publicat informații potrivit cărora prim-ministrul de atunci, Nicolae Ciucă, și-ar fi plagiat teza de doctorat. Ştirea a fost preluată de mass-media şi a intrat pe agenda publică.

La scurt timp, autoarea acestor dezvăluiri a fost amenințată și supusă unei clasice operaţiuni de kompromat, cu scopul de a o decredibiliza şi a de a o intimida.

Operaţiunea a fost pusă la cale şi înfăptuită cu complicitatea tacită sau activă a unor instituţii şi a unor persoane al căror rol este cel de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi de a apăra legea. Astfel, statul român, prin instituţiile sale şi prin funcţionarii săi, devine părtaş al unei operaţiuni cu iz penal de compromitere a persoanei “vinovată” că dezvăluie existenţa unui furt intelectual comis de fostul premier, Nicolae Ciucă, sau a altor plagiatori cu rang înalt, inclusiv din Poliția Română.

Mai grav, statul român transmite mesajul că tolerează, protejează şi încurajează astfel de comportamente, fiind oricând dispus să sacrifice drepturile cetăţenilor, libertatea presei şi principiile democratice pentru a proteja persoane importante din aparatul de putere. Instituţiile de forţă şi cele menite a aplica legea şi a împărţi dreptatea devin simple instrumente ale celor puternici, folosite discreţionar împotriva celor care îndrăznesc să expună neregulile comise de aceștia.

Modul în care statul român a tratat cazul de kompromat la adresa Emiliei Șercan a fost sancționat în mod repetat de cele mai importante organizații europene și internaționale care apără libertatea presei (Reporteri fără Frontiere - RSF, Centrul European pentru Presă și Libertatea Media - ECPMF, ARTICLE 19, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor - CPJ, Institutul Internațional de Presă - IPI, Free Press Unlimited, Coalition For Women In Journalism, Federația Europeană a Jurnaliștilor - EFJ, și alții), iar aceste organizații vor continua să apere drepturile jurnaliștilor români și să sprijine lupta Emiliei Șercan pentru justiție. Cazul se află și în atenția Comisiei Europene, precum și în atenția Consiliului Europei.

Pentru a vedea poziția organizațiilor europene și internaționale pentru libertatea presei cu privire la decizia Parchetului Curții de Apel București de a clasa dosarul de kompromat, urmăriți site-ul ActiveWatch sau paginile noastre de Facebook sau LinkedIn.