FreeEx

TAXA RADIO-TV: Răspuns pentru dl. Senator Liviu Dragnea

, 6 Noi 2016

În atenția dlui Liviu Dragnea, Președintele Partidului Social Democrat

Stimate dle Dragnea,

Vă mulțumim pentru răspunsul transmis.

Salutăm atitudinea deschisă și constructivă de care dați dovadă și ne bucură disponibilitatea dvs. la un dialog deschis pe o temă de interes public major, dar care a lipsit mulți ani din dezbaterea publică.

Dorim să facem câteva precizări pe marginea unor afirmații din scrisoarea dvs.

Spuneți că “eliminarea celor două taxe nu presupune în niciun caz că cele două posturi vor dispune de mai puține fonduri. Dimpotrivă, propunerea PSD le poate asigura o finanțare mai consistentă și mai predictibilă.

Prin măsura propusă de dvs., povara taxei nu este decât aparent luată de pe spinarea contribuabilului, căci tot el va plăti și de acum înainte funcționarea serviciilor publice, numai că nu o va mai face direct, ci printr-un intermediar – Guvernul României.

De asemenea, nu există nicio garanție că acele sume anuale de care vorbiți vor rămâne fixe.  Guvernul este supus unor constrângeri privind nivelul cheltuielilor publice, ceea ce expune inclusiv presupusul buget fix al TVR/SRR riscului unor fluctuații anuale. Avem deja experiența anului 2010, când Guvernul Boc a redus dramatic cheltuielile bugetare, modificând sau încălcând legi în vigoare. În plus, Parlamentul poate să aprobe sau nu bugetul și există un risc semnificativ ca direcția votului să fie influențată de performanța editorială a celor două instituții.

Dar cel mai periculos aspect al propunerii dvs. este legat de efectul pe care îl va genera atât la nivelul conducerilor TVR/SRR, cât și al salariaților celor două instituții, care se vor vedea puși într-o legătură de dependență financiară directă față de puterea politică.

Nu e mai puțin adevărat că și în momentul de față conducerile sunt politizate și există o dependență financiară de putere, având în vedere că nivelul taxei se stabilește tot prin lege. Dar instituțiile media publice și salariații acestora știu că veniturile le sunt asigurate de publicul plătitor, nu de Guvern, iar acest fapt asigură, din punct de vedere psihologic, o primă condiție a independenței instituționale și editoriale, precum și disponibilitatea de a se mobiliza pentru a le proteja.

De asemenea, această legătură directă cu plătitorii de taxă are rolul de a motiva cele două instituții să-și respecte misiunea și publicul. TVR/SRR lor trebuie sa se simtă legati de publicul plătitor și responsabile în fața acestuia pentru activitatea lor. Realitatea demonstrează că această condiție, deși necesară, nu este și suficientă, dar prin eliminarea taxei și finanțarea de la buget, radioul și televiziunea publice își vor ignora și mai mult publicul decât au făcut-o până acum și vor jura credință exclusiv mediului politic.

Și la nivel individual, relatia de dependență dintre salariat și puterea politică va crește exponențial, din moment ce salariile vor veni nu din fondurile alimentate direct de cetățeni, ci de la Guvern. Această dependență riscă să genereze sau să amplifice autocenzura în rândul angajaților, puțini fiind dispuși să riște o relație conflictuală cu entitatea care alimentează bugetul de salarii.

Sumele alocate actual de la buget nu reprezintă 70% din bugetul TVR așa cum susțineți dvs. În anul 2015, TVR a primit de la buget suma de 123.083.000 lei, din care aproximativ 84.000.000 lei au fost transferați la Societatea Națională de Radiocomunicații pentru servicii de transmisie. Dintr-un total al veniturilor instituționale de peste 501 milioane lei, încasările din taxă de peste 334 milioane lei reprezintă peste 66%, nicidecum 30%.

Suntem însă de acord că volumul și proporția veniturilor din taxa radio-tv sunt insuficiente și considerăm că se impune actualizarea acestor taxe în raport cu inflația pe ultimii 13 ani, de când au rămas la același nivel. Credem că e momentul ca întreaga clasă politică să dea dovadă de responsabilitate și curaj, să nu se ferească de o măsură ce poate fi impopulară. O indexare cu 50% a acestei taxe nu credem că ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor populației. Noi vă încurajăm să vă asumați inițiativa unei dezbateri publice care să aibă ca țintă o reformă profundă a sistemului de finanțare a serviciilor publice de media, ținând cont de apariția noilor tehnologii, care permit accesul la conținut și pe alte dispozitive decât un aparat de radio sau un televizor. 

Împărtășim în totalitate afirmația dvs. conform căreia “Societatea Română de Televiziune este în mare parte rezultatul unui management defectuos care a durat o lungă perioadă pentru că numirile s-au făcut mai degrabă după criterii politice, decât profesionale.” De aceea, considerăm că situația finanțării nu poate fi discutată decât în paralel cu modificarea legii de funcționare a serviciilor publice. Degeaba va crește bugetul celor două instituții, degeaba devine mai predictibilă finanțarea lor (fie din taxă, fie de la bugetul statului) dacă nu se instituie mecanisme de control eficient al funcționării acestora, pentru a preveni repetarea situației de la TVR. De aceea, considerăm că voința politică pe care o manifestați pentru identificarea unor soluții de finanțare a serviciilor publice de media trebuie consolidată cu identificarea unor intervenții sistemice pentru ca aceste două instituții să-și îndeplinească misiunea publică, să devină repere profesionale în piața de media și să gestioneze eficient și responsabil resursele publice.

Contăm pe intenția dvs. și a partidului pe care îl conduceți de a depolitiza și profesionaliza managementul TVR și SRR și ne arătăm în continuare disponibilitatea pentru un dialog deschis pe aceste teme. Considerăm că independența și buna funcționare a serviciilor publice de media reprezintă teme de interes public major, mai presus de conflictele politice cotidiene sau de disputele ideologice. De aceea, susținem în continuare necesitatea unei dezbateri publice inclusive, cu participarea principalelor părți interesate (clasa politică, jurnaliști, societatea civilă - asociații profesionale, organizații neguvernamentale, producători independenți etc) pentru a identifica atât nevoile și așteptările pe care actorii sociali și politici le au din partea serviciilor publice de media, cât și posibilele soluții pentru ca aceste instituții să își respecte misiunea și să își câștige prestigiul în spațiul public.

Vă invităm la un dialog pe această temă la o dată pe care o putem stabili împreună, înainte sau după alegerile parlamentare.

Cu respect,

Mircea Toma, președinte ActiveWatch

 

Scrisoare Liviu Dragnea, presedinte PSD - Argumente eliminare taxe Radio-TV - 26.10.2016

 ÎN ATENȚIA ORGANIZAȚIILOR PROFESIONALE DIN DOMENIUL MEDIA

 Stimată doamnă Director, Stimate domnule Director,

În calitate de președinte al Partidului Social Democrat (PSD) și de inițiator al legii prin care se elimină taxele pentru posturile publice de radio și televiziune, aș vrea să vă prezint rațiunile pentru care am propus această măsură, precum și alternativele de finanțare a celor două posturi publice, astfel încât buna lor funcționare și independența editorială nu fie afectate.

În primul rând aș dori să subliniez că eliminarea celor două taxe nu presupune în niciun caz că cele două posturi vor dispune de mai puține fonduri. Dimpotrivă, propunerea PSD le poate asigura o finanțare mai consistentă și mai predictibilă.

Astfel, în locul celor două taxe, care până acum erau plătite în mod direct de cetățeni, atât televiziunea publică, dar și radioul public vor primi anual, de la bugetul de stat o sumă fixă pentru fiecare cetățean al României. Aceste sume fixe vor fi aprobate în fiecare an, de către Parlament, prin Legea Bugetului de Stat, fără a mai implica alte negocieri ulterioare cu factorii de decizie de la nivel guvernamental. Prin urmare, cele două posturi publice vor căpăta mai multă independență față de decidenții politici, comparativ cu situația din prezent, în care Radioul și Televiziunea publice depind în mare măsură de negocierile purtate cu reprezentanții executivului pentru completarea sumelor insuficiente încasate din taxele radio-TV.

De exemplu, pentru anul 2017, propunerea PSD este ca pentru postul public de televiziune să fie alocată o sumă de 34 de lei pentru fiecare cetățean român, de unde rezultă un buget anual de aproximativ 680 milioane lei, respectiv 151 milioane euro (20 milioane cetățeni x 34 lei). Spre comparație, conform Raportului de activitate publicat de Societatea Română de Televiziune (SRTV) pentru anul 2015, această societate a încasat din taxa TV o sumă totală de 334,5 milioane lei, respectiv 74 milioane euro, adică jumătate din nivelul propus de PSD (Raportul de activitate al SRTV pe anul 2015).

În mod similar, pentru Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) ar urma ca pentru anul 2017 să se aloce prin Legea Bugetului de Stat o sumă de 21 lei pentru fiecare cetățean român, ceea ce ar reprezenta un total de 420 milioane lei, respectiv 93 milioane euro (20 milioane cetățeni x 21 lei). Adică mai bine decât dublul sumei colectate din taxa radio în 2015 de către SRR, care a raportat venituri din această sursă în cuantum total de 206,7 milioane lei, respectiv 46 milioane euro (Raportul de activitate al SRR pe anul 2015).

S-a înțeles greșit că în modelul actual posturile publice de radio și televiziune ar fi idependente pentru că, încasând taxe direct de la cetățeni nu ar depinde de decidenții politici pentru alocarea unor fonduri de la bugetul de stat. În realitate, taxele radio-TV nu asigură decât o parte din cheltuielile acestor două instituții. De pildă, în cazul Societății Române de Televiziune, veniturile din taxa TV nu asigură decât 30% din cheltuieli, fiind mereu necesară intervenția Guvernului pentru a transfera sume de la Bugetul de Stat.Iar aceste suplimentări de fonduri din Buget nu se fac pe baza unei reguli obiective, ci prin negocieri arbitrare între cele două părți, care pun cele două instituții media într-un raport de dependență față de decidenții din Executiv.

În propunerea PSD, procedura de alocare a fondurilor pentru cele două societăți va fi stabilită prin lege, ceea ce înseamnă că fondurile necesare pentru buna lor funcționare vor fi suficiente și predictibile, indiferent de conjucturile politice și fără a mai depinde de negocieri arbitrare cum s-a întâmplat până în prezent pentru obținerea alocărilor suplimentare de la bugetul de stat în vederea completării veniturilor insuficiente din taxele radio-TV.

În ceea ce privește independența editorială a celor două instituții, aspectele care țin de asigurarea finanțării corespunzătoare nu reprezintă decât un element secundar în raport cu modul în care sunt numite persoanele din conducerea celor două instituții media. Oricât de îndestulătoare ar fi sumele alocate acestor două posturi, independența lor nu va fi asigurată dacă numirile echipelor de management vor continua să se facă după un algoritm politic așa cum s-a întâmplat până în momentul de față.

Puntem afirma cu certitudine că situația economică dificilă în care se află în prezent Societatea Română de Televiziune este în mare parte rezultatul unui management defectuos care a durat o lungă perioadă pentru că numirile s-au făcut mai degrabă după criterii politice, decât profesionale.

De aceea, o discuție serioasă privind idependența editorială, dar și în ce privește calitatea managementului celor două posturi publice de radio și televiziune ar trebui să plece în primul rând de la stabilirea unei proceduri transparente și obiective pentru numirea în conducerea celor două posturi a unor persoane neutre din punct de vedere politic și cu o foarte bună pregătire în managementul media.

În opinia PSD, o astfel de procedură  va trebui stabilită la nivelul comisiilor de specialitate din Senat și din Camera Deputaților, printr-un consens cât mai larg din partea reprezentanților tuturor partidelor politice care vor accede în viitorul Parlament. PSD își manifestă deschiderea față de eventualele propunerile de specialitate venite din partea unor organisme reprezentative din domeniul media, cu o bună reputație pe plan intern și internațional.

Cu deosebită stimă,

Liviu Dragnea Președintele Partidului Social Democrat

 

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Ce face ANCOM-ul cu DSA-ul: Poliția Internetului sau un mediu online sigur și fiabil, prin respectarea drepturilor fundamentale? - Scrisoare deschisă

Scrisoare deschisă, 3 Apr 2024

Jurnaliști înjurați și amenințați la Primăria Ploiești sub ochii îngăduitori ai primarului Volosevici. Scrisoare deschisă către conducerile PSD și PNL

Scrisoare deschisă, 7 Mar 2024

Solicităm demiterea lui Adrian Cioroianu din funcția de director al Bibliotecii Naționale a României

Scrisoare deschisă, 1 Mar 2024