Raport FreeEx 2009

Cele mai importante concluzii ale raportului, referitor la starea presei in 2009, sunt:

• Criza economică a dus la concedierea a 3.000 de angajati media, închiderea a zeci de publicații și prăbușirea veniturilor din publicitate, lucruri care au făcut mass-media vulnerabilă la presiuni politice și economice.
• Președintele Traian Băsescu a dus o campanie de discreditare a jurnaliștilor din marile grupuri de presă.
• Patroni ai grupurilor de presă s-au dovedit a fi angajați în susținerea unuia sau a altuia dintre candidații la președinție, și-au impus opțiunile în politica editorială și au așezat în prima linie de vizibilitate și decizie persoane obediente. Mulți dintre jurnaliști nu au rezistat presiunii, au oferit publicului relatări părtinitoare și au comis grave derapaje etice.
• Derapajele și lipsa imparțialității au scăzut încrederea în presă și, în unele, cazuri au contribuit la prăbușirea tirajului unor publicații sau chiar la închiderea acestora.
• A revenit în forță controlul politicienilor asupra instituțiilor mass-media prin contracte de publicitate. Au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident în presa locală, unde multe dintre publicațiile care nu s-au închis din cauza crizei sunt dependente de banii din astfel de contracte.
• Continuă agresiunile și amenințările la adresa jurnaliștilor, fără ca responsabilii să fie pedepsiți sau sancționați public.
• Autoritățile locale au îngrădit dreptul la adunări publice și au blocat evenimente ca expoziții, concerte și conferințe, invocând judecăți de valoare.
• Autoritățile centrale au promovat mai multe inițiative legislative cu impact negativ asupra libertății de exprimare: noile coduri civil și penal, amendamente la legea criminalității informatice, legea stocării datelor de trafic, legea achizițiilor publice ș.a.
• Televiziunea publică este în continuare vulnerabilă la presiunile politice. În 2009 au existat, mai mult ca niciodată, semnale publice de alarmă trase de jurnaliștii din SRTv.
• Pedepsele penale pentru defăimare se aplică încă jurnaliștilor. Statul român a pierdut mai multe procese la CEDO în cazuri care au implicat libertatea de exprimare a jurnaliștilor.
• Unui jurnalist acuzat de șantaj i s-a interzis temporar dreptul de a mai practica profesia.
• Au fost făcuți pași spre autoreglementarea breslei prin adoptarea Codului Deontologic Unic inițiat de Convenția Organizațiilor de Media și a Comisiei Media inițiate de Clubul Român de Presă.