Organizațiile semnatare ale acestei scrisori s-au adresat în decembrie 2015 membrilor juriului internațional pentru acordarea titlului de “Capitală Europeană a Culturii - 2021” pentru a semnala că patru dintre orașele candidate la acea dată erau, în opinia lor, incompatibile cu acordarea unui titlu european; motivul invocat a fost faptul că municipiile respective încălcaseră drepturi fundamentale ale omului. 

Acum, înaintea ultimei faze de jurizare, organizațiile revin cu informații actualizate privind poziții ale municipalităților relevante pentru obiecțiile semnalate anterior.

București. Municipiul a apărut pe lista noastră cu două subiecte:

1.      exproprierea și evacuarea abuzivă a unui mare număr de persoane (353)  pentru a face posibilă implementarea unui proieect de urbanism al primăriei capitalei

și, respectiv,

2.      pasivitatea municipalității în fața amenințării unui cutremur de proporții catastrofale.

În raport cu cele două cauze, am notat următoarele evoluții: Practica evacuărilor fără preocupare ulterioară a primăriilor municipale și de sector a făcut sute de victime în ultimii 10 ani; grupuri de zeci de persoane – între care numeroși copii și persoane cu dizabilități au fost obligate să-și improvizeze locuințe pe trotuare, deși aveau depuse solicitări pentru locuințe sociale la primării; solicitările au fost ignorate de adminsitrațiile publice locale, Bucureștiul fiind lipsit de o strategie pe termen mediu pentru soluționarea problemei locuirii. La nivelul guvernului a fost elaborată, recent, cu concursul Bancii Mondiale o strategie cu acest subiect. Strategia Națională a Locuiriipropune soluții cu potențail favorabil ambelor probleme semnalate de noi cu privire la soarta Bucureștiului. Am notat, de asemenea, apariția unor modificări de atitudine față de cele două subiecte la nivelul primarilor: primăria sectorului 5 a evacuat o comunitate de aproximativ 60 de persoane din locuințe improvizate și a relocat-o într-o clădire a cărei reamenajare pentru a o face locuibilă a subvenționat-o. De asemenea este de menționat poziția publică a primarului capitaleicare a anunțat că activitatea primăriei va acorda prioritate problemei clădirilor aflate în risc seismic major, prin înființarea unei structuri dedicate urmăririi acestei probleme

În aceste condiții, apreciem că măcar la nivel de intenție, există modificări semnificative de atitudine ale municipalității față de  dreptul la viață și dreptul la locuire , consolidate de strategia propusă de guvernul României deci nu ne împotrivim candidaturii municipiului București

Cluj Napoca. Spre deosebire de situația candidatului București, municipiul Cluj Napoca nu a întreprins nici un gest pentru reintrarea în legalitate în cazul evacuării a 76 de familii în majoritate de etnie romă din localitate și reașezarea lor pe marginea gropii de gunoi Pata Rât. Reamintim, municipalitatea a fost amendată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru fapta de discriminare, iar Înalta Curte de Casație și Justițiea validat, ulterior, decizia CNCD. Mai mult decat atât, deși primarul Emil Boc pretinde că Clujul este un “oraș modern, multicultural, cu o mentalitate europeană și cu un cadru democratic, în care mai multe grupuri diferite trăiesc împreună în armonie”, autoritățile publice refuză în continuare să includă limba maghiară în spațiul public prin amplasarea de plăcuțe indicatoare bilingve. De asemenea, în anul 2015, într-un gest sfidător la adresa comunității maghiare (comunitate care numără peste 55 000 de oameni), autoritățile locale au amplasat la una dintre intrările în localitate o plăcuță cu mesajul “Bine ați venit în municipiul nostru” în șapte limbi (română, coreeană, engleză, franceză, germană și rusă), dar nu și în maghiară (detalii aici: http://citynews.ro/din-oras/foto-un-nou-scandal-etnic-izbucnit-la-cluj-cum-arata-o-placuta-de-la-intrarea-oras-care-i

Proiectul de candidatura depus de echipa din Cluj-Napoca face referiri la problema incluziunii, în particular a încurajării incluziunii etniilor maghiară și romă. Nivelul de intervenție este, din punctul nostru de vedere minimal – vizează facilitarea “dialogului ”, “programe educaționale pentru adulți și copii” etc. Apreciem ca fiind cel puțin indecente aceste propuneri atâta timp cât familiile expulzate continuă să trăiască în condiții inacceptabile pentru secolul 21, într-o țară membră a UE.

Din aceste motive, organizațiile semnatare consideră că municipiul Cluj-Napoca este incompatibil cu titlul de Capitală Europeană a Culturii

Baia Mare: municipalitatea nu a întreprins nici un gest pentru a pune în aplicare decizia CNCD validată de Înalta Curte de Casație și Justiție: zidul segregaționist construit de primărie pentru a izola o comunitate – în majoritate de etnie romă - care trăiește în condiții de sărăcie majoră de restul orașului nu a fost demolat. Este adevărat că proiectul de candidatură al echipei municipiului Baia Mare se adresează explicit temei incluziunii grupurilor vulnerabile, inclusiv a populației roma, propunând intervenții sistemice de o certă valoare. Credibilitatea acestor propuneri este subminată, din păcate, de absența oricărui mesaj angajant de la nivelul autorității publice locale cu privire la respectarea unei decizii judecătorești și la repararea unui act segregaționist cu valoare de simbol național.

Din acest motiv, organizațiile semnatare consideră că municipiul Baia Mare este incompatibil cu titlul de Capitală Europeană a Culturii

Notă: cunoaștem opinia unor membri ai juriului internațional conform căreia respectarea drepturilor fundamentale ale omului nu figurează în lista de criterii de jurizare, deci nu este ignorată. În opinia noastră respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europenese referă la valori fundamentale care nu pot fi ignorate în virtutea faptului că nu sunt menționate ca atare în proceduri care angajează instituții ale Uniunii. Iar când sunt încălcate explicit – așa cum Cluj-Napoca și Baia Mare încalcă articolul 21 privind non-discriminarea iar Cluj-Napoca încalcă suplimentar și articolul 22 privind “diversitatea culturală, religioasă și lingvistică” – este imperios necesar ca valorile Uniunii Europene privind respectul drepturilor fundamentale ale omului să fie activate. Validarea candidaturii unuia dintre cele două municipii va însemna implicit că Uniunea Europeană se împacă cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

 Semnatari:

ActiveWatch

Militia Spirituala

Romani CRISS

Pro Patrimonio

ActiveWatch / CC BY 3.0