PROTEST „Rom” vs. „tigan” - Constituția ignorată de avizul celor două comisii permanente ale Senatului

ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei își exprimă profundă indignare față de avizul favorabil dat astăzi de comisiile permanente din Senat - Comisia pentru Drepturilor omului, culte și minorități și Comisia pentru Egalitate de șanse -, proiectului de lege potrivit căruia denumirea de „rom” se va putea modifica cu aceea de „țigan” în tot ceea ce înseamnă documentele oficiale ale statului român.

Considerăm că acest aviz, ca și proiectul în sine, încalcă drepturile constituționale ale minorității rome din România. Constituția României stabilește, prin articolul 6, alin.1, dreptul minorităților de pe teritoriul României de a-și exprima liber identitatea etnică, în toate formele ei: „Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”.

Atât pe teritoriul altor state, cât și pe teritoriul României, această etnie se autodenumește ca fiind „roma”. „Rrom” este un cuvant vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenentei etnice a romilor, deci termenul corect știintific. Termenul provine din cuvântul prakrit „dom” (cu d celebralizat), care însemnă „om”. Evoluția fonetică a condus la transformarea cuvântului „dom”, cu „d” celebralizat, în cuvântul „rrom”, cu „r” nazalizat, motiv pentru care, în limba romani, scrierea se face cu dublu „r” (sursa - Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, București: Editura Alternative, 1997, p. 27). De altfel, această denumire a devenit oficială la nivel internațional în 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite și simbolul internațional (roata cu spițe) și imnul Djelem Djelem.

Termenul „țigan” nu există în limba romani și nu are nicio legătura cu autoidentificarea, ci este un cuvant peiorativ folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe aceștia (sursa - Romanothan - "Rom sau tigan?", Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atât de etimologia acestui termen, cât și de modul lui de utilizare, așa cum este descris și în Dicționarul explicativ al Limbii Române (DEX). Termenul de „țigan” provine din limba greacă medie, din „athinganos/ athinganoy”, semnificațiile cuvântului fiind urmatoarele: „păgân”, „eretic”, „de neatins” sau „impur”. Cuvântul este atestat pentru prima dată în anul 1068, în scrierea unui călugăr care îi definea pe „athinganos” ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori în stele și vrăjitori și îi sfătuia pe creștini să se ferească de aceștia (sursa: Delia Grigore, lingvist). De altfel, DEX menționeaza ca semnificație a cuvântului țigan „Epitet dat unei persoane cu apucături rele”.

În ceea ce privește istoria termenului de țigan pe teritorul tării noastre, Ministerul Culturii, în opinia formulată pe marginea acestui proiect de lege, transmite că „În Țările Române, înca de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalata tot în documentele unei mănăstiri, Vodița, termenul "ațigan", care a devenit mai târziu țigan, desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”.

Totodata, ne exprimam dezamagirea si ingrijorarea fata de lipsa de acuratete si de ignoranta profunda a senatorilor care si-au motivat votul folosind argumente de tip „limbaj comun” in favoarea unui demers legislativ care impune un limbaj oficial sau care pur si simplu au dezinformat cu buna stiinta si au ignorat realitati, practici oficiale si recomandari la nivel international.

Astfel, liderul Senatorilor PNL, Puiu Hasotti a spus ca: „Nu se poate sustine ideea ca vrea Consiliul Europei sau ca vrea altcineva, devereme ce tari ale Consiliului Europei ii denumesc pe tigani tigani, si nu romi si nu cred ca au de gand sa dea o lege prin care sa-i numeasca altfel decat ii numesc acum” - sursa: Gandul. Senatorul nu a citit, desigur, niciun act oficial al tarilor la care se referea, de vreme ca sustine acest lucru. In ceea ce-l priveste pe senatorul PNL Emilian Francu, acesta pare hotarat sa le incalce oricand romilor drepturile: „un popor nu trebuie denumit asa cum vrea el, ci conform unei traditii istorice [...] În Vâlcea, de unde sunt eu, când le-am spus unora romi s-au supărat”. (sursa: Financiarul.ro). Uluitor este argumentul senatorul independent Sever Cibu, care a afirmat că „sensul peiorativ al termenului de ţigan este dat de comportamentul acestei etnii” (sursa: Financiarul.ro) pentru a impune prin lege, in actele oficiale ale statului, termenul de tigan.

Totodata, nu intelegem avizul favorabil, bazat pe aceste argumente nefericite, al celor doua comisii sus-mentionate, din moment ce Consiliul Legislativ al Parlamentului a relevat deja, in avizul sau din 11 octombrie 2010, ca acest proiect incalca principiile de egalitate consacrate de dreptul international si de dreptul Uniunii Europene: „Punerea in aplicare a propunerii legislative analizate va conduce de o maniera subtila la ideea existentei unei populatii speciale, diferite de celelalte populatii conlocuitoare majoritare, populatie care prezinta trasaturi proprii ce-i confera un statut social / moral diferit si care trebuie sa aiba un tratament juridic / moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul international si dreptul Uniunii Europene” (Aviz nr. 1209 al Consiliului Legislativ).

In concluzie, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei solicita Presedintelui Romaniei, Presedintelui Senatului, Presedintelui Camerei Deputatilor, precum si Avocatului Poporului ca, in cazul adoptarii acestui proiect de lege, sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii lui, in temeiul Art. 146, alin. a)* din Constitutia Romaniei, precum si Art. 15, alin.1 din Legea 47/1992** privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Invitam si alte organizatii si persoane sa ne sustina demersul si sa trimita solicitari scrise catre institutiile mentionate pentru a sesiza Curtea Constitutionala.

*ART. 146 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

"a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei"

**ART. 15 Alin. 1 din Legea 47/1992

"Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei".