Strategia pentru combaterea sărăciei a Primăriei Capitalei- lacune majore

Primăria Municipiului București a pus în dezbatere publică Strategia pentru combaterea sărăciei 2017-2020 și planul de acțiuni pentru implementarea acesteia. ActiveWatch și CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică au făcut o solicitare pentru organizarea unei dezbateri publice pe marginea acestui proiect de hotărâre de Consiliu General și au trimis o serie de recomandări. 

Principalele aspecte sesizate de cele două organizații non-guvernamentale:

1. Planul de acțiuni nu are termene intermediare, ceea ce face imposibilă monitorizarea implementării strategiei;

2. Planul de acțiuni nu are buget, lucru care denotă lipsă de voință politică de a implementa planul;

3. Lipsește total sintagma "locuire socială" din planul de măsuri, deși în strategie este formulat ca fiind o urgență și o prioritate. Mai mult, în zona locuirii pentru persoanele defavorizate (adăpost de noapte, centre rezidențiale etc), Primăria Capitalei nu figurează ca având nicio responsabilitate, în ciuda faptului că este instituția cu care are cel mai mare stoc de locuințe în gestiune și instituția publică cu cel mai mare centru rezidențial pentru persoane fără adăpost (Complexul Sf. Ioan). 

Mai jos, scrisoarea completă transmisă azi în atenția Primarului General și al Directorului Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. Strategia și planul de acțiune pus în dezbatere publică poate fi consultat aici. 

Sursă foto: Michele Lancione

Data: 15.08.2017

Ref: Recomandări la proiect act normativ „Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în Municipiul București 2017-2021” și „Planul de implementare al strategiei 2017-2021

Stimată doamnă Primar Gabriela Firea,

Stimată doamnă Director Cosmina Ioana Simiean Nicolescu,  

Având în vedere prevederile Legii 52/2003, asociațiile ActiveWatch și CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică formulează prin prezenta o serie de recomandări cu privire la cele două documente puse în dezbatere publică pe site-ul www.pmb.ro, respectiv „Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în Municipiul București 2017-2021” și „Planul de implementare al strategiei 2017-2021”.

Considerații generale:

1.    Considerăm că informațiile în baza cărora a fost realizată strategia sunt incomplete și, astfel, există posibilitatea ca strategia să nu fie adaptată nevoilor sociale reale existente la nivelul Municipiului București. Facem referire aici punctual la numărul copiilor care locuiesc în stradă: conform strategiei, doar 53 de copii locuiesc în momentul de față în stradă – Sectoarele 2, 3 și 6 neraportând niciun copil în stradă. Pe de altă parte, cifra persoanelor care locuiesc în stradă este estimată la 5000, în baza unor referiri la informații vehiculate de „instituții publice și private, de profil”. Considerăm această informație ca fiind crucială pentru a putea determina o strategie coerentă în domeniul reducerii sărăciei, această categorie de persoane fiind cele mai vulnerabile. Sursele sunt unele abstracte, deci informația, așa cum este prezentată, este strict o presupoziție.

2.    Planul de acțiune, așa cum este formulat acum, prezintă o serie de lacune vitale, care fac imposibil de urmărit implementarea strategiei. Astfel că există secțiuni unde au fost preconizate sursele de finanțare (foarte rar), însă majoritatea măsurilor nu au specificate aceste sume, lucru care poate indica lipsa de asumare politică a acestui plan și, deci, a strategiei. Pe de altă parte, nu există un calendar concret, cu rezultate intermediare: ce anume se va face în fiecare dintre cei cinci ani de valabilitate a Planului de acțiuni. Astfel că va fi imposibil de urmărit progresul implementării măsurilor. 

Având în vedere că documentul disponibil online nu este în format deschis pentru a putea elabora un document comparativ, vom reda mai secțiunile și paginile la care vom avea sugestii. Ne cerem scuze pentru modalitatea greoaie de urmărire a documentului.

Recomandări:

1.    Documentul nu cuprinde nicio referire la locuințele sociale. Strategia formulată de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București menționează în chiar corpul strategiei supuse dezbaterii publice, la pagina 16, ca probleme: „locuințe insuficiente și degradate”, „spațiul de locuit este în general supraaglomerat și insalubru, impropriu locuirii”, precum și la pagina 37: „pentru a integra aceste persoane (persoane adulte fără adăpost) în societate, este nevoie de mai mult iar primul pas ar fi accesul la o locuință socială decentă”. Cu toate acestea, nicăieri în planul de acțiune nu este menționată nicio măsură care să prevadă optimizarea procesului de acordare a locuințelor sociale și mărirea stocului de locuințe sociale. Mai mult, în secțiunea Persoane adulte fără adăpost (pagina 60), Primăria Capitalei se sustrage de la orice responsabilitate cu privire la găzduirea în regim rezidențial a persoanelor fără adăpost, fiind menționate strict primăriile de Sector. Considerăm că Primăria Capitalei este singura instituție locală care dispune de fondurile necesare pentru a rezolva una dintre cele mai acute probleme a persoanelor defavorizate sociale – locuirea. Având în vedere că respectarea dreptului la o locuință decentă este recunoscut ca fiind una dintre primele măsuri sociale care duc la integrarea socio-economică a persoanelor vulnerabile (a se vedea programe precum Housing First, programe de succes în statele europene), cele două organizații propun:

a. Corecta identificare a numărului de persoane aflate în stradă sau în risc de a rămâne fără adăpost.

b. Transparentizarea stocului de locuințe publice și sociale aflate în administrarea Primăriei Capitalei și în administrarea Primăriilor de Sector(unde este cazul) prin publicarea pe pagina Primăriei Generale a locuințelor disponibile (zonă, suprafața, număr camere): în momentul de față, Administrația Fondului Imobiliar nu publică și nu eliberează la cerere informații cu privire la numărul total de imobile/ locuințe aflate în proprietatea PMB;

c. Publicarea lunară a situației unităților locative aflate în proprietatea (publică sau privată) a Municipalității: în momentul de față nu este public gradul de ocupare al imobilelor/ locuințelor aflate în proprietatea PMB;

d. Evidență lunară publică a evacuărilor care sunt anticipate în Municipiul București: în momentul de față nu există nicio evidență a persoanelor evacuate din locuințele retrocedate sau din locuințele aflate în proprietatea municipalității (deși există o preocupare evidentă a municipalității pentru dosarele aflate pe rol pentru retrocedare, deci are evidența imobilelor ce urmează a fi retrocedate). La aceasta adăugam și subliniem nevoia de asigurare a unei locuințe pentru persoanele evacuate anterior evacuării, cu sprijinul DGASMB (nu a Poliției Locale a Muncipiului București, cum este practica acum);

e.     Transformarea locuințelor libere de certificat de moștenitor, intrate în proprietatea PMB, în locuințe sociale, prin asimilarea lor în stocul de proprietate publică a PMB. În acest fel s-ar asigura și criteriul de mixitate socială și s-ar evita ghetoizarea unor locuințe sociale construite la periferiile orașului;

f. Menținerea Complexului Integrat de Servicii Sociale pentru Adulți „Sf. Ioan” în regim rezidențial parțial: în momentul de față, acest Complex are cea mai mare capacitate la nivelul Municipiului București. Transformarea lui strict în adăpost de noapte, în condițiile lipsei acute de soluții locative tip rezidențial în Municipiul București (la nivelul sectoarelor discutam de centre cu o capacitate mai mică de 50 de camere) constituie, în opinia noastră, o risipă de resurse publice.  

g. Analiza și remedierea sistemului de depunere a dosarelor de locuință socială: având în vedere activitatea noastră, am constatat că există familii care au renunțat sau care au depus cu mari eforturi dosare pentru locuințe sociale. Pe de o parte aceștia reclamă birocrația excesivă, comportamente abuzive ale angajaților care ar trebui să îi sprijine în definitivarea dosarelor sau costuri notariale prohibitive raportate la veniturile reduse ale familiei.

h. Acordarea de sprijin financiar la plata utilităților pentru familiile fără venitși sprijin în integrare pe piața muncii: în momentul de față, familiile fără venit nu sunt eligibile pentru o locuință socială din cauza imposibilității de plată a utilităților. În acest fel, familiile cele mai expuse sărăciei nu au nicio șansă reală de integrare.

i. Ștergerea datoriilor pentru apartamentele sociale:în momentul în care o familie preia o locuință socială, este nevoită să achite datoriile făcute de chiriașii de dinainte. Această este o clauză abuzivă și care, uneori, duce la refuzul familiilor de a se muta în apartamentele oferite de spațiul locativ.

j. Concentrarea resurselor financiare ale PMB înspre construcția de locuințe sociale: considerăm că urgența imediată a municipalității este asigurarea unor locuințe pentru persoanele care nu pot accesa locuințe altfel decât prin programe sociale.

k. Includerea, la pagina 40, în mod explicit, la surse de finanțare a extinderii stocului de locuințe sociale. 

2. Completarea, la pagina 23, a capacității pentru toate centrele de servicii sociale ale instituțiilor publice.  De-asemenea, completarea cu capacitatea centrelor ce oferă servicii sociale din subordinea DGASMB, respectiv DGASPC de Sector, la paginile 27-30 (capacitatea este completată doar la centrele aflate în coordonarea asociațiilor non-guvernamentale). 

3. Detalierea cu privire la rolul și modul de funcționare al Consiliului Consultativ în domeniul serviciilor sociale, precum și menționarea modalității în care ONG-urile pot fi reprezentate la nivelul Consiliului (pagina 39).

4.    Pagina 43: 2.2: Obiectiv operațional - „Programe cu finanțare europeană în parteneriat cu ONG”– acesta nu poate fi un obiectiv în sine, ci o măsură.

5.    Pagina 43, pentru obiectivul operațional 3.2.4: propunem, alături de consolidarea competențelor de comunicare în relația cu beneficiarii, și instruire în domeniul discriminării (pe orice criteriu). Indicatorul ales pentru acest obiectiv – nr. comunicări, considerăm că este nepotrivit.

6.    Pagina 47, obiectiv operațional 1.4. Copiii străzii, măsuri propuse 1.4.3, indicatorul nr. beneficiari nu poate fi un indicator al creșterii calității serviciilor sociale. Recomandăm reformularea.

7.    Pagina 46, obiectivul operațional 1.7: copiii imigranților, măsura 1.7.1: „Adoptarea de către familii cu domiciliul în România a cel puțin 7 copii de vârste mai mari de 5-6 ani adoptabili” – recomandăm clarificarea acestei măsuri (este formulat ambiguu, neprecizând dacă în momentul de față există o problemă reală cu abandonul copiilor din familiile de imigranți cu domiciliul în România).

8.    Pagina 49, obiectivul operațional 1.9, măsura 1.9.3: recomandăm ca în planul de acțiuni să fie menționat explicit că familiile vor primi ajutoare de urgență indiferent de situația plăților taxelor, impozitelor sau a amenzilor, sub eventuala condiționare a plății eșalonate.

9.    Pagina 49, obiectivul operațional 1.9, măsura 1.9.4 – măsura este extrem de ambiguă, imposibil de urmărit implementarea acesteia.

10.Pagina 49, obiectivul operațional 2.1, măsura 2.1.2: printre instituțiile responsabile nu sunt enumerate DGASPC 4 și 5, respectiv CL 4, 5. Considerăm necesară și includerea acestor instituții aici, având în vedere modul în care este formulat obiectivul specific 2.

11.Pagina 50, obiectiv specific 1 (tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului) obiectivul operațional 1.1., măsura propusă 1.2: Invocarea programului pact între generații  aici nu considerăm să răspundă grupului țintă – tineri care părăsesc sistemul de protecție. Mai mult, deși programul a fost votat în Consiliul General acum mai bine de jumătate de an, acesta încă nu produce efecte, astfel că nu este testată eficiența programului.

12.Pagina 52, pentru secțiunea a. Persoane cu dizabilități, lipsește planul de accesibilizare local. În lipsa acestuia, măsurile de ocupare și de integrare socio-economică a persoanelor cu dizabilități sunt irelevante (lipsa accesului la spațiul public transformă persoanele cu dizabilități în persoane captive sau persoane dependente de un însoțitor, deci nu este respectat dezideratul vieții independente pentru persoanele cu dizabilități). Măsurile obiectivului operațional 3.1 din cadrul aceleiași secțiuni sunt simple deziderate, prevederi legale obligatorii încă din anul 2000, fără a avea o analiză concretă a situației actuale și a unei ținte pentru anul 2021, așa cum presupune un plan de acțiune.

13.Pagina 60 – Persoane adulte fără adăpost – vă reamintim de recomandarea făcută la punctul 1 – includerea unei secțiuni dedicate locuirii sociale. Pentru obiectivul specific 1, obiectivul operațional 1.1, măsura 1.1.2: alături de servicii de „găzduire”, recomandăm includerea explicită a asigurării unor centre rezidențiale pentru familiile aflate în imposibilitatea de a-și asigura o locuință pe piața liberă (fie chirie, fie achiziție) și includerea la instituție responsabilă a Consiliului General al Municipiului București, singura instituție publică locală capabilă să finanțeze un astfel de centru. Măsura 1.1.5 aferentă obiectivului 1.1 – se menționează „crearea/amenajarea a 1 la 6 băi publice”, pentru ca la indicatori să fie menționat „1, 2 băi publice” - recomandăm clarificarea numărului de băi publice ce urmează a fi construite. Pentru obiectivul specific 2, măsura 2.1.1 – la indicatori este menționat „x unități înființate/sector” – recomandăm înlocuirea lui x cu o valoare propusă de instituțiile publice responsabile.