Institutul Internațional de Presă (IPI) și Centrul pentru Cercetare în Mass-Media și Jurnalism (MJRC) lansează azi a doua ediție anuală a cercetării Media Capture Monitoring Report: Romania (Raportului de Monitorizare a Capturării Media: România), parte a unei serii mai ample, dedicate monitorizării fenomenului de capturare a mass-media în statele membre ale Uniunii Europene. Pe lângă România, alte șapte țări UE sunt incluse: Bulgaria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Spania.
Cercetarea Media Capture Monitoring Report se concentrează pe elementele Regulamentului european privind libertatea mass-mediei (EMFA), și anume independența serviciilor publice de media și a autorităților de reglementare, folosirea abuzivă a fondurilor publice pentru a influența media, precum și asigurarea transparenței proprietății și a pluralismului media. Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA) a intrat în vigoare în 8 august 2025, iar statele membre sunt obligate să adopte reforme pentru a se alinia la noile reglementări.
Ediția din acest an a seriei de rapoarte Media Capture Monitoring concluzionează că deși EMFA a intrat în vigoare în august 2025, este probabil ca, în absența unor prevederi clare și detaliate, multe țări să caute să ocolească spiritul reglementării, limitându-se la respectarea cerințelor formale fără a introduce mecanisme eficiente de implementare. În acest context, o mai mare transparență și monitorizare independentă, cu implicarea societății civile și a reprezentanților părților interesate din domeniul mass-media, ar putea contribui la reducerea incidenței interferențelor politice. Prin urmare, toate recomandările formulate în evaluarea de anul trecut rămân pe deplin relevante, deoarece riscurile structurale identificate nu au fost abordate și continuă să influențeze mediul de implementare.
Raportul notează că România nu a implementat încă Regulamentul EMFA. Deși Ministerul Culturii a inițiat unele consultări cu alte părți interesate, la nivel instituțional, și cu unele organizații neguvernamentale, până în prezent nu a fost înaintat niciun proiect oficial de lege.
Principalele concluzii ale Raportului de Monitorizare a Capturării Media: România (Media Capture Monitoring Report: Romania):
- Independența autorităților de reglementare în domeniul mass-media
În ciuda garanțiilor de independență prevăzute de legislație, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a demonstrat în mod constant de-a lungul anilor un nivel ridicat de influență politică. Mulți membri au fost anterior afiliați partidelor politice sau au avut alte conexiuni politice.
În peisajul media media românesc, caracterizat printr-o relație omniprezentă și de tip clică, între politicieni, proprietarii de media și jurnaliști, astfel de conexiuni personale apropiate reprezintă un risc semnificativ pentru independența autorității de reglementare.
Acest lucru este evidențiat de tendința de a acționa lent și reticent în aplicarea sancțiunilor adecvate. În consecință, autoritatea este percepută ca un organism politizat care protejează interesele unor moguli media corupți, având un impact negativ semnificativ asupra credibilității și autorității sale. În timpul alegerilor din 2024–2025, CNA a adoptat reglementări specifice pentru reflectarea campaniilor candidaților în media audiovizuală. Unele au fost controversate, în special cele care permiteau radiodifuzorilor să accepte plăți de la partidele politice pentru conținut editorial, cum ar fi interviurile cu candidații. În urma alegerilor prezidențiale anulate, CNA și-a depășit și mai mult autoritatea, ordonând eliminarea unor materialele online protejate de libertatea de exprimare sau care nu se încadrau în jurisdicția sa, inclusiv dezinformări diseminate de conturi de socializare neînregistrate. - Independența serviciilor publice de media
Serviciile publice de media au fost supuse constant unor acuzații de politizare, cenzură, practici manageriale discutabile, corupție internă și administrare financiară defectuoasă de-a lungul celor trei decenii de istorie democratică. Aceste acuzații au avut un impact deosebit de negativ asupra percepției publice și credibilității celor două instituții, în special asupra TVR.
În ambele instituții se remarcă absența jurnalismului curajos și critic îndreptat către puterile politice și economice, din cauza obedienței istorice înrădăcinate. - Utilizarea abuzivă a fondurilor publice pentru influențarea conținutului media
Cadrul legal actual nu oferă garanțiile necesare privind transparența și corectitudinea alocării fondurilor de publicitate ale statului către instituțiile media.
Autoritățile publice, în special la nivel local sau regional, tind să acorde publicitate plătită în mod discriminatoriu, netransparent și preferențial instituțiilor media care se aliniază intereselor lor politice sau financiare.
Pe lângă această formă de finanțare, fonduri publice ajung în instituțiile media și din bugetele partidelor politice. Aceasta este o formă legală de subvenție publică utilizată de partide pentru promovarea activităților lor în mass-media, printre altele.
Sistemul actual de alocare a fondurilor publice către instituțiile media contribuie la politizarea excesivă a peisajului mediatic din România, generând o serie de dependențe și distorsionând piața. - Pluralismul mediatic și influența politică/de stat asupra presei
Piața media din România se caracterizează printr-o diversitate ridicată, totuși există preocupări privind nivelul de polarizare politică, lipsa de transparență a proprietății și concentrarea proprietății, toate acestea putând avea efecte negative asupra pieței. În paralel, s-a constatat o proliferare a unor noi instituții media independente, în special în mediul online.
Cu toate acestea, fundamentele pieței nu sunt solide. Un număr semnificativ de instituții media depind de veniturile generate de proprietarii lor, care folosesc mass-media ca instrument pentru promovarea intereselor politice sau de afaceri. În alte cazuri, instituțiile media sunt folosite direct de partidele politice sau de entități ale statului, după cum a fost menționat anterior.
Cadrul de reglementare privind transparența proprietății media este în prezent limitat la piața audiovizualului. Nu există reglementări privind transparența veniturilor media. Companiile media nu au obligația legală de a dezvălui informații referitoare la veniturile generate din fonduri publice sau din publicitatea de stat.
Cele mai recente îngrijorări legate de concentrarea pieței vizează posibila convergență și fuziune între instituții media și mari companii de telecomunicații. Acest lucru se datorează faptului că aceste companii puternice pot utiliza poziția lor pentru a proteja instituțiile media pe care le controlează.
Rapoartele Media Capture Monitoring Report reprezintă un instrument important pentru organizațiile care promovează libertatea media și pentru factorii de decizie naționali, ajutând la ghidarea reformelor și monitorizarea modului în care statele membre își îndeplinesc obligațiile derivate din EMFA și alte reglementări.
Cercetarea a fost realizată în cadrul Media Freedom Rapid Response, un mecanism la nivel european care urmărește, monitorizează și răspunde la încălcările libertății media în statele membre ale UE și în țările candidate. Mecanismul este cofinanțat de Comisia Europeană.
Liana Ganea și Răzvan Martin, membri ai echipei ActiveWatch, sunt co-autori ai raportului privitor la România.
Contact:
Textul complet al cercetării privitoare la România, inclusiv recomandările formulate, pot fi găsite aici.
