freeex_digest_cover

FreeEx

Linșaj public și kompromat

Știre, 15 Feb 2023

Acest articol face parte din seria de articole “FreeEx 2022 - 2023 // Siguranța jurnaliștilor. Linșaj public și kompromat”.

Anul trecut, mai multe platforme independente sau jurnaliști care colaborează cu filialele locale ale unor redacții internaționale au fost țintele unor campanii directe, de discreditare și de amenințare. Acești jurnaliști fie au fost menționați pe liste negre de jurnaliști așa-zis „toxici”, fie au fost înfierați drept „dușmani ai României” sau au fost discreditați, prin atacuri la persoană și violarea vieții private. Atacurile au fost promovate și întreținute, în principal, de Alianța pentru Unirea Românilor, de posturile România TV și Realitatea Plus, dar și de site-urile afiliate acestor entități de presă. Din nefericire pentru libertatea presei, aceste incidente nu sunt doar discursive, ci banalizează violența împotriva jurnaliștilor și distrag atenția publicului de la subiecte de interes public real.

Alianța pentru Unirea Românilor vs presa incomodă

Anul 2022 a consemnat o premieră în materie de comunicare politică, ducând relația dintre mediul politic și presă într-o zonă cel puțin alarmantă.

În 26 ianuarie 2022, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își îndemna susținătorii și urmăritorii de pe pagina oficială de Facebook să desemneze „cele mai toxice și false <<organe de presă>>”, deschizând lista prin nominalizarea directă a publicației G4Media. Derapajul a fost prompt denunțat de societatea civilă și de Consiliul Național al Audiovizualului, dar și de premierul Ciucă.

După nici două luni de la acest incident, liderul AUR, George Simion solicita public, tot pe Facebook, ca Guvernul să-și facă „datoria” și să închidă G4Media. Mesajul lui Simion, din 4 martie 2022, venea într-un context extrem de controversat, întrucât, cu o zi înainte Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică indexase site-ul Aktual24 pe o listă scurtă de surse maligne care ar promova propaganda rusă, blocând accesul către acest site media. Deși formulat sub forma unei pretinse glume, mesajul lui Simion avea rolul de a alimenta atitudinea generală ostilă a susținătorilor AUR față de publicația G4Media.

În lunile mai și iunie, liderul AUR avea să-și mute confruntările cu presa de pe rețelele de socializare direct în stradă, mai exact în fața sediului televiziunii Digi24. Pe 18 mai 2022, sub pretextul că dorește să primească un drept la replică, George Simion a intrat în parcarea televiziunii și a încercat să forțeze accesul în sediu. Deși a fost împiedicat de agenții de securitate ai televiziunii, conflictul nu a fost aplanat decât la venirea unui echipaj de poliție.

Pe 13 iunie 2022, George Simion recidiva și revenea în parcarea Digi24 pentru a-și exprima nemulțumirea legată de felul în care este prezentat în unele programe ale postului de televiziune. Nici de această dată nu a reușit să treacă de agenții de securitate.

Precizăm că toate aceste gesturi de intimidare la adresa unor instituții de presă, venite din partea AUR, au avut loc în ciuda faptului că, în România, există cadrul legal și instituțional pentru ca orice persoană lezată să își poată apăra reputația și să solicite repararea imaginii sale, adresându-se unei instanțe sau, de asemenea, adresându-se Consiliului Național al Audiovizualului, pentru asigurarea unui drept la replică.

Kompromatul, politică editorială sau armă ideologică?

În 2022, postul România TV și site-ul afiliat, romaniatv.net, s-au remarcat prin mai multe materiale în care defăimau și atacau la persoană jurnaliști din alte redacții, pe care, în mod tradițional, redactorii celor două platforme i-au încadrat ca fiind parte din „propaganda #rezist”. Virulența mesajelor și argumentelor a depășit cadrul libertății de opinie, ducând în derizoriu ideea de dezbatere a unor subiecte de interes public sau ideea de solidaritate de breaslă.

În toamna anului 2022, diferiți actori din coaliția de guvernare sau apropiați ai acesteia au readus în spațiul public subiectul aderării României la spațiul Schengen, în tonuri ponderat-optimiste, dar preponderent optimiste. Agenda publică făcea loc, în sfârșit, unui subiect consistent de dezbatere, după doi ani de pandemie și altă jumătate de an de incertitudini generate de războiul din Ucraina.

În schimb, puținele voci din media care și-au exprimat scepticismul sau au manifestat o atitudine critică față de modul în care autoritățile de la București gestionează dosarul Schengen au ajuns ținta unor atacuri virulente chiar din redacțiile unor instituții de presă concurente.

„N-avem dovezi, dar asta nu ne împiedică să presupunem că banda de inamici ai României din presă lucrează organizat și sunt sponsorizați puternic dintr-o zonă care nu vrea deloc ca granițele Europei să se deschidă total României.”

(romaniatv.net, 11 octombrie 2022)

Astfel, în luna octombrie 2022, site-ul romaniatv.net a alocat două materiale în care a încercat să-i expună pe „oamenii toxici din media” care au îndrăznit să formuleze public opinii mai nuanțate sau diferite de cele ale politicienilor puterii sau de cele ale instituțiilor de presă care i-au promovat necritic. Materialele „Inamicii României din presă!” (11 octombrie 2022) și „Inamicii României – episodul 2!” (13 octombrie 2022) au vizat în mod direct mai multe nume din presa independentă sau secții locale ale unor redacții internaționale de presă.

În viziunea romaniatv.net, viziune nesusținută de dovezi factuale, Ioana Ene Dogiou și Magda Grădinaru (spotmedia.ro), Dan Tapalagă (g4media.ro), dar și redacțiile Europa Liberă România, Deutsche Welle România sau Radio France International România nu erau decât „inamici ai României”, care „faultează grav unul dintre dezideratele politice și chiar naționale”, respectiv, aderarea la spațiul Schengen.

În decembrie 2022, aderarea României avea să fie blocată de Austria. Din acel moment nu am mai identificat liste și sentințe pentru jurnaliștii care au fost sceptici de la bun început în legătură cu succesul acestui proiect politic și economic.

Numai în 2022, postul România TV a fost amendat de două ori de Consiliul Național al Audiovizualului pentru abateri de la legislația audiovizuală și pentru modul în care au relatat despre alți jurnaliști.

În luna martie 2022, CNA a amendat cu 50.000 de lei România TV pentru o serie de afirmații calomnioase la adresa Emiliei Șercan, dar și pentru că ar fi indus publicul în eroare, prin afișarea imaginii lui Cristian Tudor Popescu (la acea dată, colaborator al postului Digi24), imagine ce sugera prezența în direct, la România TV, a comentatorului, deși în emisiune fuseseră, de fapt, redate înregistrări cu acesta de la Digi24.

În luna noiembrie 2022, postul a fost din nou amendat, cu 10.000 de lei, pentru nerespectarea dreptului la imagine și pentru neprezentarea punctului de vedere în cazul jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media și Să fie lumină.

În toate cazurile analizate și sancționate de CNA, jurnaliștii vizați s-au adresat oficial și au pledat în fața forului audiovizual pentru a-și apăra reputația.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului FreeEx Digest, un proiect finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Campaniile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare în audiovizual - regulile CNA

Știre, 7 Oct 2024

Sponsorizarea politică a emisiunilor de știri și actualitate politică de către partide este interzisă de lege

Opinie, 7 Oct 2024

Timpul înseamnă bani. Spațiul editorial al televiziunilor de știri, cumpărat de partide în campanie

, 7 Oct 2024