FreeEx • Presă liberă • Media & Societate
Opinie, 31 Iul 2025
Share:
(English version below)
Autoritățile moldovene au demonstrat un angajament politic față de alinierea la reglementările UE privind mass-media și domeniul digital. Până în prezent, procesul a fost transparent și colaborativ, contribuind la îmbunătățirea cadrului juridic al țării privind libertatea presei. Cu toate acestea, progresul și continuitatea acestuia pe termen lung rămân incerte, deoarece capacitatea instituțională limitată ar putea împiedica acest proces, în timp ce evoluțiile politice - în special viitoarele alegeri parlamentare din septembrie - vor fi un factor decisiv.
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană are un impact asupra cadrului său juridic privind mass-media, asupra instituțiilor de reglementare a mass-media, precum și asupra pieței mass-media și a peisajului său informațional general. Acest proces a început în 2014 cu semnarea Acordului de Asociere. În 2022, Moldovei i s-a acordat statutul oficial de candidat, iar negocierile de aderare au început în 2024 și sunt în curs de desfășurare. Se preconizează că Modova va deveni membru cu drepturi depline al UE până în 2030, dar acest rezultat depinde în mare măsură de evoluțiile politice din Moldova, alegerile generale din septembrie 2025 jucând un rol crucial. În plus, contextul geopolitic marcat de războiul de la granițele sale contribuie la climatul de incertitudine care marchează procesul de aderare. Indiferent de rezultatul alegerilor, schimbări semnificative în cadrul legislativ și instituțional care reglementează mass-media au fost deja realizate sau sunt în curs de realizare. Articolul nostru își propune să exploreze pe scurt atât procesul, cât și aceste schimbări.
În clasamentul anual 2025 al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere (RSF), Moldova ocupă locul 35 la nivel global, înaintea unor democrații consacrate (SUA) sau a unor membri UE (Italia, România, Ungaria, Slovacia). Raportul RSF afirmă că mass-media din Moldova sunt "polarizate între taberele pro-ruse și pro-occidentale". Ca o evoluție pozitivă în ultimii ani, RSF consideră că "controlul exercitat de oligarhi și lideri politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut", iar peisajul mediatic al țării a devenit mai pluralist, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea clasamentului țării .
Raportul privind Moldova al Comisiei Europene 2024 afirmă că "Moldova are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește libertatea de exprimare și a făcut unele progrese, în special prin adoptarea unei noi legislații privind accesul la informație, concentrarea proprietății mass-media și crearea unui fond de sprijin pentru mass-media".
Acordul de asociere include un capitol dedicat mass-mediei și politicilor audiovizuale (Capitolul 25. Cooperarea în domeniul culturii, politicii audiovizuale și mass-media). Articolul 133 prevede că Moldova își apropie legislația națională de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale, în timp ce articolele 131 și 132 menționează dialogul și cooperarea pentru promovarea industriei audiovizuale, precum și cooperarea în domeniul mass-media.
Un alt instrument este Memorandumul de înțelegere între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova privind un cadru comun pentru sprijinirea democrației parlamentare. Acesta a fost semnat în 2021, cu scopul de a pune în aplicare Acordul de asociere și de a îmbunătăți legislația și procesul legislativ din Moldova în contextul procesului de aderare la UE.
Centrul pentru Armonizarea Legislației, o autoritate administrativă subordonată Cancelariei de Stat, a fost creat în februarie 2007 și are misiunea de a coordona procesul de armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
În 2022, Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a găzduit sesiunea de lucru privind îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media și a înființat o Subcomisie Mass-media, precum și Grupul consultativ de experți privind îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media, care include reprezentanți ai societății civile și ai ministerelor. Acest grup de experți a fost implicat activ în procesul de elaborare a propunerilor legislative care vizează transpunerea regulamentelor UE, cum ar fi modificările recent adoptate la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA).
În cadrul unei alte inițiative comune, Parlamentul, societatea civilă și mass-media au instituit în 2022 "Triunghiul democrației", un program care vizează combaterea dezinformării, protejarea libertății de exprimare și menținerea democrației. Programul face parte din activitățile incluse sub auspiciile Memorandumului de înțelegere dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European, menționat mai sus.
În 2018, Parlamentul a adoptat Perspectiva națională privind dezvoltarea mass-media în Republica Moldova. Unul dintre obiectivele sale principale a fost "completarea și ajustarea legislației naționale de reglementare a mass-media cu norme care sunt în conformitate cu legislația UE și bunele practici internaționale în domeniu".
Programul național de dezvoltare a mass-media 2023-2026 a fost adoptat în 2023 de către Parlament. Acesta este un document amplu, care include o analiză aprofundată a mediului juridic, economic și profesional al mass-media și prezintă obiective majore și specifice pentru toate cele trei aspecte.
Programul menționat mai sus a fost însoțit de un Plan de acțiune, adoptat în 2023, și care a detaliat acțiunile specifice, termenii și instituțiile responsabile pentru punerea în aplicare a obiectivelor prezentate de Program.
În calitate de candidat la UE, Moldova trebuie să își alinieze legislația națională la cadrul de reglementare al UE. Calendarul de adoptare/transpunere a normelor nu este identic cu cel dedicat membrilor UE. în acest articol ne vom referi la următoarele reglementări UE care afectează piața media: Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (AVMSD), Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), Regulamentul privind libertatea mass-media (EMFA), Regulamentul privind piețele digitale (DMA).
Raportul anual al Comisiei Europene 2024 recomandă Republicii Moldova "să adopte și să pună în aplicare legislația privind serviciile media și digitale în conformitate cu acquis-ul UE, inclusiv Regulamentul european privind libertatea media și Regulamentul privind serviciile digitale".
Procesul de transpunere a regulamentelor EMFA, DSA și DMA este în curs de desfășurare, anumite dispoziții fiind deja încorporate în modificările recent adoptate la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA).
În ceea ce privește Directiva UE 2010/13 privind serviciile mass-media audiovizuale (AVMSD), Moldova a făcut deja pași în vederea transpunerii dispozițiilor acesteia în legislația națională. Primul a fost în 2018, când Parlamentul a adoptat Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA). Acesta a fost rezultatul unui grup de lucru comun (reprezentanți ai mass-media și ai unor ONG-uri naționale și internaționale din domeniul drepturilor omului, radiodifuzori, avocați, deputați, membri ai autorității de reglementare în domeniul audiovizualului) care a fost înființat în cadrul unui proiect comun UE-CoE ("Promovarea libertății și pluralismului mass-media în Republica Moldova").
CSMA a suferit mai multe modificări de la adoptarea sa, unele dintre acestea fiind legate de cotele de conținut provenind din țările care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Altele au venit ca răspuns la preocupările legate de dezinformare, în special în legătură cu războiul din Ucraina. Aceste modificări au reintrodus în lege definiția dezinformării și au impus sancțiuni mai stricte pentru încălcări, inclusiv suspendarea licențelor. În 2023, CSMA a suferit modificări menite să reducă concentrarea pieței și să promoveze un peisaj mediatic divers. Mecanismele de numire și demitere a consiliului de administrație al serviciului public de media au devenit o problemă începând cu 2021, când modificările aduse CSMA au generat preocupări cu privire la autonomia mass-media publice față de controlul politic. Această situație a fost reglată prin modificările aduse în iulie 2025 la CSMA.
În iulie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat noi modificări la Codul serviciilor media audiovizuale. Proiectele de propuneri au fost încă o dată rezultatul unui efort colaborativ, fiind elaborate de un grup de lucru** care a inclus parlamentari, reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului, experți ai Ministerului Culturii și specialiști internaționali, bazându-se pe recomandările înaintate de organizațiile societății civile în cadrul Forumului mass-media din Moldova 2024.
Modificările recente ale CSMA urmăresc armonizarea dispozițiilor sale cu AVMSD 2018/1808 actualizată, precum și cu EMFA și alte regulamente ale UE*. Procedurile de numire a membrilor autorității de reglementare în domeniul audiovizualului și de administrare a serviciului public media național au fost îmbunătățite pentru a îndeplini cerințele stabilite în regulamentele UE (EMFA) sau recomandările incluse în rapoartele anuale de țară ale Comisiei Europene. Noul CSMA conține, de asemenea, dispoziții care vizează transparența proprietății și a finanțării furnizorilor și distribuitorilor de servicii media, în conformitate cu dispozițiile EMFA. De asemenea, aceasta extinde cerințele privind transparența proprietății la mass-media online și la presa scrisă.
Activitatea platformelor de partajare video situate în Moldova face, de asemenea, parte din noile reglementări CSMA, privind aspecte legate de protecția minorilor, discursul instigator la ură sau conținutul ilegal (incitarea publică la comiterea unei infracțiuni de terorism, infracțiuni legate de pornografia infantilă, infracțiuni de natură rasistă și xenofobă), armonizând mai multe regulamente UE*.
Alte dispoziții ale EMFA fac parte în prezent dintr-un proces în curs de modificare a legislației privind publicitatea. Modificările includ criterii de transparenţă și de nediscriminare pentru alocarea fondurilor publice, bazate pe diversitatea media, independența editorială, profilul tematic și respectarea normelor etice, precum și obligația de raportare anuală a entităților din sectorul public și a furnizorilor de servicii media/platformelor online cu privire la publicitatea de stat și mesajele de interes public.
În conformitate cu Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027, propunerile de proiecte legislative pentru transpunerea atât a DSA, cât și a DMA ar trebui să fie depuse până în octombrie 2026.
Unele dintre reglementările UE menționate mai sus au fost deja testate înainte de alegerile prezidențiale din 2024, precum și în iunie 2025, pentru alegerile parlamentare prevăzute pentru luna septembrie a acestui an. Comisia Europeană și autoritățile moldovenești au desfășurat exerciții de evaluare a amenințărilor și de pregătire pentru alegeri cu platformele online, organizații ale societății civile moldovenești, fact-check-eri și mass-media independente.
Un alt aspect important abordat de Raportul pe anul 2024 Comisie Europene privind extinderea se referă la mecanismul național care permite suspendarea canalelor TV. Acest lucru este reglementat prin legea privind investițiile strategice, care a fost modificată în decembrie 2023 pentru a include un mecanism de suspendare a licențelor canalelor TV care nu pot dovedi cine este beneficiarul final. Comisia Europeană consideră că acest mecanism ar trebui revizuit și adus în conformitate cu standardele UE și internaționale.
"Aceste modificări legislative sunt necesare și benefice pentru piața media, însă pentru instituțiile media principala provocare rămâne sustenabilitatea lor economică". (Anton Ialău, șeful Direcției politici media, Ministerul Culturii al Republicii Moldova)
" Aceste reglementări răspund doar într-o mică măsură nevoilor reale ale spațiului media din Republica Moldova, întrucât transpunerea este parțială și fragmentară. Totuși, ele sunt extrem de importante prin faptul că vizează remedierea unor mecanisme esențial disfuncționale, cum ar fi procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului Audiovizualului și a conducerii furnizorului public de servicii media, unde riscurile de influență politică rămân ridicate". (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
"Acestea răspund într-o măsură suficientă. E nevoie de măsuri adiționale privind dezvoltarea economică, a pieții de publicitate, alte măsuri de sporire a independenței financiare". (Liliana Vițu, președinte al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova)
Cu privire la Regulamentul serviciilor digitale, Secretariatul Consiliului Economic a publicat deja o evaluare, care constă în evaluarea, elaborarea unui proiect de lege și promovarea armonizării legislative și va fi utilizată în procesul legislativ de transpunere a DSA.
Facilitatea EU4Digital sprijină în prezent Moldova și Ucraina în armonizarea legislațiilor naționale cu dispozițiile Regulamentului privind piețele digitale și ale Regulamentului privind serviciile digitale. Lucrând împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Programul EU4Digital va evalua proiectul de legislație privind serviciile digitale și va oferi recomandări pentru a asigura alinierea la standardele DMA și DSA ale UE.
În prezent, Moldova este parte a unui proiect de patru ani finanțat de Consiliul Europei, care, printre alte obiective, urmărește "îmbunătățirea în continuare a cadrului juridic de reglementare în domeniul audiovizualului, mass-media și accesului la informație în lumina recomandărilor anterioare ale Consiliului Europei și a cerințelor negocierilor de aderare la UE și sprijinirea implementării acestuia". Acest proiect oferă o oportunitate de a avansa procesul de armonizare și transpunere a reglementărilor menționate anterior.
Procesul complex de armonizare juridică prezintă mai multe provocări notabile. Experții și demnitarii pe care i-am intervievat au evidențiat capacitatea instituțională drept o preocupare majoră, în special din cauza lipsei de resurse umane calificate. Alte provocări includ consecvența voinței politice și coerența strategiei legislative mai ample. Deși există o recunoaștere a angajamentului actualei administrații față de reformă, o preocupare majoră rămâne dacă această voință politică se va menţine, în special în cazul unei schimbări de guvern în urma alegerilor parlamentare programate pentru luna septembrie a acestui an.
"Principala provocare este lipsa unei strategii legislative coerente și a voinței politice constante. Inițierea tardivă a procesului de transpunere/consultare a proiectelor vizate mai sus. O altă problemă majoră ține și de capacitatea instituțională redusă pentru monitorizarea și aplicarea efectivă a standardelor europene (inclusiv cele privind platformele online, conținutul ilegal etc.)." (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
"Principala provocare în procesul de armonizare este lipsa de resurse umane și salariile mici, fapt ce afectează capacitatea instituțională." (Liliana Vițu, președinte al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova)
"Există voință politică a actualei guvernări este, și vreau să cred că după alegerile din toamnă situația nu se va schimba în acest sens." (Anton Ialău, șef al Direcției politici media, Ministerul Culturii al Republicii Moldova)
" Situația rămâne incertă, iar angajamentul politic real pentru punerea în aplicare a noilor reglementări va putea fi evaluat abia după alegerile din toamnă, când se va contura, cel mai probabil, o nouă configurație parlamentară." (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
Un aspect notabil al acestui proces de armonizare legislativă este natura sa deschisă, transparentă și consultativă, implicând diverse organisme și mecanisme de colaborare între autorități, experți, societatea civilă și specialiști internaționali. Cu toate acestea, unul dintre experții pe care i-am intervievat a subliniat faptul că procesul de consultare nu a fost pe deplin cuprinzător, deoarece a fost realizat într-un termen scurt și nu a implicat toate părțile interesate relevante.
"Da, a fost deschis, transparent. Pe lângă comisia parlamentară de specialitate, a fost constituit un grup de experți**, cu reprezentanți ai CJI, API, APEL, Internews, Freedom House, care sunt implicați atât în redactarea amendamentelor, cât și în finalizarea oricăror inițiative legislative privind mass-media și/sau protecția jurnaliștilor." (Liliana Vițu, Președinte al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova)
"Majoritatea membrilor din grupul de lucru** sunt reprezentanți ai societății civile. Au fost organizate mai multe consultări - în decembrie 2024 la forumul mass-media, în iunie 2025, consultări publice la Parlament cu societatea civilă și mass-media." (Anton Ialău, șeful Direcției politici media, Ministerul Culturii al Republicii Moldova)
" Proiectele de lege au fost elaborate în cadrul Grupului consultativ de experți privind îmbunătățirea legislației mass-media, o structură alcătuită din deputați ai comisiei parlamentare de profil și experți din organizații ale societății civile. Deși această platformă a facilitat un dialog tehnic între legislatori și specialiști din domeniu, procesul nu poate fi considerat o consultare publică veritabilă. Consultarea proiectelor s-a desfășurat într-un termen extrem de restrâns, fără o dezbatere amplă care să implice întreaga industrie media sau alți actori interesați." (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
*O evaluare oficială realizată de Centrul pentru Armonizarea Legislației face o listă exhaustivă a regulamentelor UE pe care le acoperă noile modificări ale CSMA: Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne și de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-media), Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformă), Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii de rasism și xenofobie prin intermediul dreptului penal, Comunicarea Comisiei COM/2018/236 final "Combaterea dezinformării online: o abordare europeană", precum și dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a UE și ale Tratatului privind funcționarea UE (în special principiile libertății de exprimare și de informare, libertății de stabilire și de prestare a serviciilor, protecției consumatorilor și pluralismului mass-media).
**Grupul consultativ de experți privind îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media - grupul de lucru include membri ai comisiei parlamentare relevante, reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului, experți ai Ministerului Culturii, experți ai organizațiilor societății civile și specialiști internaționali.
English version:
The Moldovan authorities have demonstrated political commitment to aligning with EU media and digital regulations. The process has, thus far, been transparent and collaborative, contributing to improvements in the country’s legal framework on press freedom. However, its advancement and long-term continuity remains uncertain, as limited institutional capacity might hinder this process, while political developments—particularly the upcoming parliamentary elections this September—will be a decisive factor.
Republic of Moldova’s process of accession to the European Union is having an impact on its media legal framework, media regulatory institutions, as well as on its media market and its overall information landscape. This process began in 2014 with the signing of the Association Agreement. In 2022, Moldova was granted official candidate status, and accession negotiations commenced in 2024 and are currently ongoing. The expectation is that Modova will become a full EU member by 2030, but this outcome is heavily dependent on the political developments in Moldova, with the upcoming general elections in September 2025 playing a crucial role. Besides, the geopolitical context marked by the war at its borders contributes to the climate of uncertainty marking the process of accession. No matter the final outcome, significant changes in the legislative and institutional framework regulating the media have been made or are underway. Our article aims to briefly explore both the process and these changes.
In the 2025 annual Press Freedom Index, published by Reporters Without Borders (RSF), Moldova is ranked 35th globally, ahead of established democracies (USA) or even EU members (Italy, Romania, Hungary, Slovakia). The RSF report states that Moldova’s media are ”polarised between pro-Russian and pro-Western camps”. As a positive development in the recent years, RSF considers that “the control oligarchs and political leaders exerted over editorial positions has decreased”, and the country’s media landscape has become more pluralist, which contributed to the improvement of the country’s ranking.
The European Commission 2024 Enlargement report on Moldova states that “Moldova has some level of preparation in freedom of expression and has made some progress notably by adopting new legislation on access to information, media ownership concentration and establishing a media subsidy fund”.
The Association Agreement includes a chapter dedicated to the media and audiovisual policies (Chapter 25 Cooperation in the field of culture, audiovisual policy and mass media). Specifically, article 133 states that Moldova is bringing its national legislation closer to EU normative acts and international instruments, while articles 131 and 132 mention dialogue and cooperation to promote the audiovisual industry, as well as cooperation in the media field.
Another important instrument is the Memorandum of Understanding Between the European Parliament and the Parliament of the Republic of Moldova Regarding a Common Framework to Support Parliamentary Democracy. It was signed in 2021, with the aim to implement the Association Agreement and to improve the legislation and the legislative process of Moldova in the context of the EU accession process.
The Center for Harmonization of Legislation, an administrative authority subordinated to the State Chancellery, was created in February 2007 and has the mission of coordinating the process of harmonizing national legislation with that of the European Union.
In 2022, the Parliament’s Committee on Culture, Education, Research, Youth, Sport and Mass-media hosted a working session dedicated to improving legislation in the mass media field and established a Mass-media Subcommittee, as well as the Consultative Group of Experts on the Improvement of Media Legislation, which includes representatives of civil society and ministries. This group of experts has been actively involved in the process of drafting the law proposals which aim to transpose the EU regulations, such as the recently adopted changes to the Audiovisual Media Services Code (CSMA).
In another joint initiative, the Parliament, the civil society and the media established in 2022 the "Democracy Triangle", a program which aims to combat disinformation, protect freedom of expression and preserve democracy. The program is part of the activities included under the auspices of the Memorandum of Understanding between the Parliament of the Republic of Moldova and the European Parliament, mentioned above.
In 2018, the Parliament adopted The national outlook on the mass-media development in the Republic of Moldova. One of its main goals was “completing and adjusting the national media regulation legislation with rules that are in line with EU legislation and international good practices in the field”.
The national program for the development of the media 2023–2026 was adopted in 2023 by the Parliament. It is an extensive document, which includes a thorough analysis of the media legal, economic, professional environments and outlines major and specific objectives for all three of them.
The Program mentioned above was accompanied by an Action plan, adopted in 2023, and which detailed the specific actions, terms and institutions responsible for the implementation of the objectives outlined by the Program.
As a EU candidate, Moldova has to align its national legislation to the EU regulatory framework. The calendar for adopting/transposing the regulations is not identical to that dedicated to the EU members.We shall refer in this article to the following EU regulations affecting the media market: Audiovisual Media Services Directive (AVMSD), Digital Services Act (DSA), European Media Freedom Act (EMFA), Digital Markets Act (DMA).
The European Commission 2024 Enlargement Report recommends that the Republic of Moldova “adopt and implement media and digital services legislation in line with the EU acquis, including the EU Media Freedom Act and the Digital Services Act”.
The process of transposing the EMFA, DSA, and DMA regulations is currently underway, with certain provisions already incorporated into the recently adopted amendments to the Audiovisual Media Services Code (CSMA)
In regards to the EU 2010/13 Audiovisual Media Services Directive (AVMSD), Moldova had already made steps towards the transposition of its provisions into national legislation. The first one was in 2018, when the Parliament adopted the Audiovisual Media Services Code (CSMA). It was the result of a joint working group (representatives of the media and human rights national and international NGOs, broadcasters, lawyers, MPs, members of audiovisual regulator) which was set up in a EU-CoE Project (“Promoting media freedom and pluralism in the Republic of Moldova”).
The CSMA suffered several modifications since it was adopted, some of them related to the content quotas coming from countries which have ratified the European Convention on Transfrontier Television. Others came in response to disinformation concerns, especially related to the war in Ukraine. These amendments reintroduced the definition of disinformation and imposed stricter sanctions for violations, including license suspensions. In 2023, CSMA suffered changes aimed to reduce market concentration and promote a diverse media landscape.The mechanisms of appointing and dismissing the board of the public service media have become an issue since 2021, when changes brought to the CSMA raised concerns about the autonomy of the public media from political control. This situation was addressed by the changes brought in July 2025 to the CSMA.
In July 2025, the Moldovan Parliament adopted new changes to the Audiovisual Media Services Code. The draft proposals were once again the result of a collaborative effort, developed by a working group** that included parliamentarians, representatives of the Audiovisual Council, experts from the Ministry of Culture, and international specialists, drawing on recommendations put forward by civil society organizations during the 2024 Moldova Media Forum.
The recent modifications of CSMA seek to harmonize its provisions with the updated AVMSD 2018/1808, as well as to EMFA and other EU regulations*. The procedures for appointing members of the audiovisual regulatory authority and managing the national public media service were improved to meet the requirements set out in EU regulations (EMFA) or the recommendations included in the European Commission annual country reports. The new CSMA also contains provisions aimed at the transparency of the ownership and financing of media service providers and distributors, in line with EMFA provisions. It also extends the ownership transparency requirements to online and print media.
The activity of video sharing platforms located in Moldova is also part of the new CSMA regulations, on issues related to the protection of minors, hate speech or illegal content (public incitement to commit a crime of terrorism, crimes related to child pornography, crimes of a racist and xenophobic nature), harmonizing several EU regulations*.
Other provisions of the EMFA are currently part of an undergoing process of modification of the advertising law. The changes include transparent and non-discriminatory criteria for the allocation of public funds based on media diversity, editorial independence, thematic profile and compliance with ethical norms, as well as the annual reporting obligation of public sector entities and media service providers/online platforms regarding state advertising and messages of public interest.
According to The National Action Plan for the Accession of the Republic of Moldova to the European Union for the years 2024-2027, legislative project proposals for the transposition of both DSA and DMA should be submitted by October 2026.
Some of the above mentioned EU regulations have already been tested ahead of the 2024 presidential elections, as well as in June 2025. They will be tested again during the parliamentary elections due this September. European Commission and Moldovan authorities conducted threat assessment and election readiness exercises with online platforms, Moldovan civil society organisations, fact-checkers and independent media.
One other important issue addressed by the 2024 Enlargement Report relates to the national mechanism allowing the suspension of TV channels. This is regulated through the strategic investment law, which was amended in December 2023 to include a mechanism to suspend the licences of TV channels that cannot prove their final beneficial owner. The European Commission considers that this mechanism should be reviewed and brought in line with EU and international standards.
“These legislative changes are necessary and beneficial for the media market, but for media institutions the main challenge remains their economic sustainability”. (Anton Ialău, Head of the Media Policy Department, Ministry of Culture of Moldova)
“These regulations respond only to a small extent to the real needs of the media space in the Republic of Moldova, as the transposition is partial and fragmentary. However, they are extremely important in that they aim to remedy some essentially dysfunctional mechanisms, such as the procedures for appointing and revoking the members of the Audiovisual Council and the management of the public media service provider, where the risks of political influence remain high”. (Cristina Durnea, media expert, Center for Independent Journalism)
“They respond to a sufficient extent. Additional measures are needed regarding economic development, the advertising market, other measures to increase financial independence”. (Liliana Vițu, President of the Audiovisual Council of the Republic of Moldova)
On the Digital Services Act, the Secretariat of the Economic Council has already published an assessment, which consists in the evaluation, elaboration of a draft law and the promotion of legislative harmonization and will be used in the legislative process of transposing the DSA.
The EU4Digital Facility is currently supporting Moldova and Ukraine in harmonizing their national legislation with the provisions of the Digital Markets Act and Digital Services Act. Working together with the Ministry of Economic Development and Digitalization, the EU4Digital Program will assess the draft legislation on digital services and offer recommendations to ensure alignment with EU DMA and DSA standards.
Moldova is currently part of a four-year project financed by the Council of Europe, which, among other goals, aims to “further improvement of audiovisual, media, and access to information regulatory legal framework in light of previous Council of Europe recommendations and requirements of the EU accession talks and support for its implementation”. This project offers an opportunity to advance the process of harmonization and transposition of the aforementioned regulations.
The complex process of legal harmonization presents several notable challenges. Experts and officials we interviewed highlighted institutional capacity as a key concern, particularly due to a shortage of qualified human resources. Additional challenges include the consistency of political will and the coherence of the broader legislative strategy. While there is recognition of the current administration’s commitment to reform, a major concern remains whether this political will can be sustained, especially in the event of a change in government following the parliamentary elections scheduled for this September.
“The main challenge in the process of harmonization is the lack of a coherent legislative strategy and consistent political will. Late initiation of the transposition/consultation process of the projects referred to above. Another major problem also relates to the reduced institutional capacity for monitoring and effective enforcement of European standards (including those regarding online platforms, illegal content, etc.).” (Cristina Durnea, media expert, Center for Independent Journalism)
“The main challenge in the process of harmonization is the lack of human resources and low salaries, which affects institutional capacity.” (Liliana Vițu, President of the Audiovisual Council of the Republic of Moldova)
“The current government shows evident political will, and I want to believe that after the autumn elections the situation will not change in this sense.” (Anton Ialău, Head of the Media Policy Department, Ministry of Culture of Moldova)
“The situation remains uncertain, and the real political commitment to the implementation of the new regulations will be able to be assessed only after the autumn elections, when a new parliamentary configuration will most likely take shape.” (Cristina Durnea, media expert, Center for Independent Journalism)
A notable aspect of this legislative harmonization process is its open, transparent, and consultative nature, involving various bodies and collaborative mechanisms between authorities, experts, civil society, and international specialists. However, one of the experts we interviewed pointed out that the consultation process was not fully comprehensive, as it was carried out under tight deadlines and did not engage all relevant stakeholders.
“Yes, it was open, transparent. In addition to the specialized parliamentary committee, a group of experts** was established, with representatives of the CJI, API, APEL, Internews, Freedom House, who are involved both in the drafting of the amendments, as well as in the finalization of any legislative initiatives regarding the media and/or the protection of journalists.” (Liliana Vițu, President of the Audiovisual Council of the Republic of Moldova)
“Most members in the working group** are representatives of civil society. Several consultations were held - in December 2024 at the media forum, in June 2025, public consultations at the parliament with civil society and the media” (Anton Ialău, Head of the Media Policy Department, Ministry of Culture of Moldova)
“The draft laws were developed within the Consultative Group of Experts on the Improvement of Media Legislation**, a structure made up of members of the relevant parliamentary committee and experts from civil society organizations. Although this platform facilitated a technical dialogue between legislators and specialists in the field, the process cannot be considered a genuine public consultation. The consultation on the projects was carried out in an extremely tight time frame, without a broad debate involving the entire media industry or other interested actors.” (Cristina Durnea, media expert, Center for Independent Journalism)
*An official evaluation made by the Center for Harmonization of Legislation makes an exhaustive list of the EU regulations which the new changes of the CSMA cover: Regulation (EU) 2022/2065 of the European Parliament and of the Council of 19 October 2022 on a single market for digital services and amending Directive 2000/31/EC (Digital Services Regulation), Regulation (EU) 2024/1083 of the European Parliament and of the Council of 11 April 2024 establishing a common framework for media services within the internal market and amending the Directive 2010/13/EU (European Regulation on media freedom), Directive (EU) 2018/1972 of the European Parliament and of the Council of 11 December 2018 establishing the European Electronic Communications Code (reform), Directive (EU) 2017/541 of the European Parliament and of the Council of 15 March 2017 on combating terrorism, Framework Decision 2008/913/JHA of the Council of 28 November 2008 on combating certain forms and expressions of racism and xenophobia through criminal law, Commission Communication COM/2018/236 final "Combating disinformation online: a European approach", as well as the provisions of the Charter of Fundamental Rights of the EU and the Treaty on the Functioning of the EU (in particular the principles of freedom of expression and information, freedom to establish and provide services, consumer protection and media pluralism).
**Consultative Group of Experts on the Improvement of Media Legislation - the working group includes members of the relevant parliamentary committee, representatives of the Audiovisual Council, experts from the Ministry of Culture, experts from civil society organizations and international specialists.
This publication is the result of activities carried out within “MAAM - Media Advocacy Action for Moldova: Empowering Moldova's Public Watchdogs to Safeguard Media Freedom”, a project co-funded by the CEI Fund of the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), with the contribution of the Italian Ministry of Foreign Affairs and International Cooperation.
The views expressed in these materials are solely those of the authors and do not necessarily reflect the positions of the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) and the Italian Ministry of Foreign Affairs and International Cooperation.
MAAM is a collaborative initiative led by Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), in partnership with the Independent Journalism Center (IJC) in Moldova and ActiveWatch in Romania.
Share această pagină:
