Emilia Șercan, cel mai hărțuit jurnalist în 2022

Acest articol face parte din seria de articole “FreeEx 2022 - 2023 // Siguranța jurnaliștilor. Linșaj public și kompromat”.

Emilia Șercan a fost în 2022 cel mai proeminent caz de presiuni făcute asupra unui jurnalist, prin amenințare, încălcare a vieții private și kompromat. Jurnalista a devenit ținta unui mix de vectori de presiune care au implicat instituții de presă aflate în divorț cu etica jurnalistică și controlate de persoane cu probleme penale, inclusiv un politician fugar, cu o condamnare penală definitivă în România. Cel mai grav lucru este că există suspiciuni rezonabile că în aceste acțiuni de intimidare și discreditare a Emiliei Șercan au fost implicate chiar organele de anchetă penală cărora jurnalista li s-a adresat pentru a se proteja.

Evenimentele au început pe 19 ianuarie 2022, a doua zi după ce Emilia Șercan a publicat o anchetă despre plagiatul premierului Nicolae Ciucă, când a primit pe e-mail un mesaj de amenințare. Conform relatărilor jurnalistei, acest mesaj a fost urmat de o altă amenințare, primită pe 2 februarie, pe Messenger-ul de Facebook. Pentru ambele amenințări, jurnalista a depus plângeri penale. Ulterior, pe 16 februarie, Șercan a primit un mesaj Facebook de la un utilizator care nu se afla în lista sa de prieteni. Mesajul includea cinci fotografii private cu jurnalista, făcute cu aproximativ 20 de ani în urmă, și care, cel mai probabil, fuseseră sustrase de pe computerul său. Emilia Șercan a descoperit ulterior că aceste fotografii fuseseră încărcate pe 34 de site-uri cu conținut pentru adulți.

A doua zi după ce a primit mesajul cu fotografiile, pe 17 februarie, a depus o plângere penală la Serviciul de Investigații Criminale a Poliției București și a pus la dispoziție polițistei care a înregistrat plângerea, drept probă, captura de ecran a mesajului pe care îl primise pe Messenger-ul de Facebook.

Pe 18 februarie, Șercan a descoperit că screenshot-ul mesajului (care se vede clar că este cel făcut cu telefonul jurnalistei) și cele cinci fotografii private fuseseră publicate, la 40 de minute după ce a părăsit Serviciul de Investigații Criminale, pe un site media înregistrat în Republica Moldova (realitateadinmoldova.md). În câteva ore de la publicarea în Moldova,74 de site-uri media din România, 58 dintre ele aparținând grupului Realitatea Plus, publicaseră un articol denigrator despre Șercan, toate citând ca sursă site-ul moldovenesc și incluzând un link către acesta și deci, implicit, către fotografiile private. Deoarece nimeni în afară de jurnalistă și de polițista care a preluat plângerea, nu a avut acces la acea captură de ecran, și deoarece telefonul jurnalistei a fost auditat de mai multe organizații internaționale, cu expertiză în securitate digitală, singura explicație a scurgerii acestor fotografii este că ar fi fost făcută chiar de polițiști sau procurori (de altfel, în cursul unei anchete ulterioare a reieșit că polițista care a preluat plângerea a trimis captura de ecran, la scurt timp după ce o primise de la ziaristă, către mai mulți șefi din poliție).

Poliția însă, în loc să desfășoare o anchetă internă, i-a prezentat jurnalistei un raport cu un conținut evident eronat, prin care se încerca acreditarea ideii că acea captura de ecran realizată de jurnalistă ar fi fost publicată pe internet înainte de a ajunge în posesia poliției. Raportul poliției a fost demontat de o echipă de specialiști suedezi în cyber security și de o expertiză Bitdefender. În februarie 2023, un an mai târziu de la producerea evenimentelor, niciunul dintre cele 7 dosare deschise de autorități în acest caz nu a fost finalizat. În tot acest răstimp, fotografiile private ale Emiliei Șercan sunt încă disponibile pe internet, inclusiv cu link-uri din România (site-uri din grupul Realitatea Plus), fiind publicate, ca sursă primară, de site-urile realitateadinmd.md (deținut de Cristian Rizea) și realitateadinmd.net (deținut de familia lui Maricel Păcuraru).

În iulie 2022, fostul deputat PSD Cristian Rizea, care a fugit din România în Republica Moldova pentru a scăpa de executarea unei condamnări penale definitive, a afirmat public că “(ș)tirile, în exclusivitate, au apărut la Rizea pe site”, “toate fotografiile compromițătoare cu Emilia Șercan “au apărut la mine”, fiind apoi preluate de “toată presa din România”. Implicit, Rizea, cel care deține site-ul realitateadinmoldova.md, admite că el a fost cel care a publicat pentru prima oară captura de ecran furnizată de jurnalistă poliției române și nu un alt site, așa cum susținea expertiza poliției române. Realitatea TV a difuzat la rândul său declarații ale lui Rizea, în care acesta afirmă că “l-am salvat pe primul-ministru Nicolae Ciucă” și susține că a făcut asta pentru că Emilia Șercan ar lucra cu serviciile secrete rusești pentru a-l compromite pe premier. Realitatea TV a aparținut afaceristului Maricel Păcuraru, care a executat o condamnare penală cu închisoarea, și este în prezent deținută de familia acestuia.

În noiembrie 2022, Emilia Șercan a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că este urmărită, afirmând că ar putea fi vorba despre o intimidare sau despre faptul că cineva vrea să afle care sunt sursele sale jurnalistice.

În ianuarie 2023, jurnaliştii de la Hotnews au publicat un document intern al Partidului Naţional Liberal, în care membrii partidului erau instruiţi să o atace pe Emilia Șercan, acuzând-o de „vendetă politică”, lipsă de obiectivitate, „lipsă de expertiză”. În februarie 2023, jurnaliștii de la Misreport au publicat o analiză care demonstrează că o companie de PR legată de Partidul Național Liberal a plătit recent două pentru două campanii pe Facebook de promovare a articolelor media false care o discreditează Emilia Șercan și de promovare a unui mesaj pozitiv despre ministrul Lucian Bode. Aceste dezvăluiri de presă arată că Emilia Șercan este țintă a unei campanii de discreditare agreate de Partidul Național Liberal și, posibil, finanțate din banii acestui partid. Gestul PNL vine după ce în toamna lui 2022 jurnalista a publicat două articole care ridicau serioase suspiciuni de plagiat în cazul ministrului liberal al educației Sorin Cîmpeanu (care a și demisionat la câteva zile după articolul care îl viza) și ministrului liberal de interne, secretar general al partidului, Lucian Bode, care nu a demisionat nici până în prezent.

Cazul Șercan a creat un puternic val de solidaritate care a inclus jurnaliști, organizații care apără libertatea presei și drepturile omului, din România și internaționale, persoane din mediul academic, simpli cetățeni dar și politicieni sau oficiali din instituții europene sau ambasade. Solidaritatea este generată de rolul Emiliei Șercan în dezvăluirea unor cazuri grave și proeminente de plagiat, pentru care se fac eforturi de a fi mușamalizate, dar și de o temere mai profundă, sintetizată în doar câteva cuvinte de jurnalistul Cătălin Tolontan, într-o dezbatere publică: „am venit aici pentru că mă tem pentru viața Emiliei Șercan. Mă tem pentru viața colegilor mei jurnaliști din presa locală, care nu pot fi aici”.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului FreeEx Digest, un proiect finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile și informațiile transmise în cadrul proiectului nu reprezintă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Responsabilitatea privind acuratețea informațiilor și deciziile editoriale sunt sub controlul exclusiv al Asociației ActiveWatch.