DIICOT continuă hărțuirea jurnaliștilor

foto credit: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Un grup de organizații care promovează libertatea presei și buna guvernare și instituții media reprezentative protestează față de decizia procurorilor DIICOT de a cere jurnaliștilor Rise Project să își dezvăluie sursele.

Update 18 iulie: Rise Project a fost informat de DIICOT că ordonanța a fost infirmată, dar infirmarea s-a facut exclusiv din motive procedurale - https://www.facebook.com/share/p/9oYbVaJEW4mSCiYq/

Update 18 iulie: Reporteri fără Frontiere a reacționat cu mesaj pe rețeaua de socializare X

Update 22 iulie: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a răspuns scrisorii noastre publice.

_________

18 iulie 2024

Scrisoare deschisă

În atenția:

Procurorului General al României, domnul Alex Florin Florența

Procurorului șef al DIICOT, doamna Alina Albu

Inspecției Judiciare,

Consiliului Superior al Magistraturii,

Ministrului Justiției, doamna Alina Gorghiu

Stimată doamnă, stimate domn

Considerăm inacceptabil pentru un stat de drept modul în care procurorii DIICOT Caraş-Severin pun presiune asupra jurnaliștilor RISE PROJECT, solicitându-le printr-o ordonanță să predea către organele de urmărire penală informațiile obținute din documentările jurnalistice. Jurnaliștii Rise Project au publicat recent o serie de investigații care arată cum mii de cetățeni asiatici ajung pe străzi în România, abandonați de firmele de recrutare care i-au adus aici, și decid să fugă în alte țări europene prin intermediul rețelelor de trafic de migranți. Investigația jurnalistică a avut loc în paralel cu cea a procurorilor, potrivit jurnaliștilor Rise Project, și a dezvăluit inclusiv faptul că unul dintre cei anchetați pentru trafic de migranți este rudă cu șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Timișoara, unitate care sprijină investigațiile DIICOT, dar și existența unor legături de rudenie și prietenie dintre șeful rețelei și alți angajați ai MAI.

Jurnaliștii au fost chemați întâi ca martori, pentru ca, mai apoi, procurorul șef al Biroului Teritorial DIICOT Caraș-Severin, Carmen Vrânceanu, să solicite, printr-o ordonanță, „predarea de către comunitatea independentă de jurnaliști RIJE (n.r. RISE) PROJECT a datelor aflate în posesia sau sub controlul său, care au stat la baza materialelor jurnalistice intitulate Afacerea „Migrantul” (I, II și III)”.

Acțiunea procurorilor DIICOT Caraș-Severin este abuzivă, contravine legislației și jurisprudenței europene și românești și încalcă normele eticii jurnalistice.

Protecția surselor jurnalistice este și un privilegiu legal, dar și o obligație profesională a jurnaliștilor. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, conform Constituției, este parte a dreptului intern românesc, are o cazuistică bogată legată de dreptul jurnaliștilor la protecția surselor. De asemenea, legislația internă statuează ca atare acest privilegiu profesional - legea audiovizualului, legea Agerpres, legea SRR-SRTV. Noul Regulament european privind libertatea mass-mediei garantează, la rândul său, protecția surselor jurnalistice.

Restrângerea acestui drept la protecția surselor se poate face doar acolo unde se demonstrează necesitatea apărării unui interes public superior (de ex. dacă e pusă în pericol siguranţa naţională sau corecta desfășurare a unei anchete penale) dar numai dacă interferența cu drepturile jurnaliștilor este proporțională (de ex. dacă organele de anchetă au epuizat toate celelalte metode de a lămuri faptele).

În speța de față procurorii nu au demonstrat că cerința lor îndeplinește principii ca cele menționate mai sus, dovadă fiind și solicitarea acestora ca jurnaliștii să predea organelor de anchetă penală absolut toate documentele care au stat la baza investigațiilor jurnalistice. Subliniem că nu este rolul jurnaliștilor să se transforme în organe de anchetă penală iar obligarea acestora la a colabora cu procurorii și polițiștii reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare și libertatea presei, care nu poate fi acceptată în lipsa unor decizii legale atent și clar fundamentate și revizuite de autorități independente.

Precizăm că nu este pentru prima oară când procurorii DIICOT hărțuiesc jurnaliști și pun în pericol protecția surselor jurnalistice. Astfel de cazuri de hărțuire au fost cele ale jurnalistului brăilean Alin Cristea și ale echipelor editoriale ale Libertatea și Newsweek. La acestea se adaugă multe alte cazuri care nu au devenit publice.

Considerăm că un stat democratic dispune de alte metode de a investiga infracțiuni în afară de hărțuirea jurnaliștilor.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicităm să luați măsuri, în conformitate cu atribuțiile legale ale instituțiilor pe care le conduceți, pentru:

• Infirmarea ordonanţei emise de DIICOT Caraş-Severin.
• Cercetarea modului în care s-a desfășurat investigația procurorilor DIICOT în cazul Rise Project.
• Implementarea la nivelul Institutului Național al Magistraturii a unor programe susținute de formare profesională a magistraților în domeniul jurisprudenței CEDO referitoare la libertatea de exprimare, libertatea presei și a drepturilor jurnaliștilor, cum ar fi cel la protecția surselor. Polițiștii judiciari trebuie, de asemenea, să fie beneficiari ai unor cursuri similare.

Active Watch

Centrul pentru Jurnalism Independent

Context.ro

Expert Forum

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă

Redacția Recorder

Dela0.ro

Centrul de Investigații Media

Pressone

Miliția Spirituală

APADOR-CH

Funky Citizens

Redacția Hotnews

Centrul FILIA

Info Sud-Est

Inquam Photos

Public Record

Misreport

Redacția Snoop

Redacția PaginadeMedia

Buletin de București

Casa Jurnalistului

S-au alăturat:

Redacția Transtelex