Comasarea CNA cu ANCOM pune în pericol libertatea media

Sacrificarea instituțiilor democratice, cu rol în protejarea drepturilor fundamentale, nu poate fi justificată de criterii economice.

Organizațiile semnatare își exprimă profunda îngrijorare față de scenariile vehiculate recent, atât de surse politice, cât și pe canale neoficiale (vezi Hotnews), potrivit cărora, din motive de austeritate bugetară, guvernul intenționează ca autoritatea de reglementare în domeniul audiovizual - Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) – și arbitrul pieței de comunicații și servicii poștale – ANCOM – să fuzioneze. Motivul vehiculat ar fi reducerea cheltuielilor bugetare, iar decizia ar urma să facă parte din al doilea pachet de măsuri economice asumate de Guvernul Bolojan, ce urmează a fi adoptat până la finalul lunii iulie.

Considerăm că această măsură pune în pericol exercitarea de către CNA a rolului său de garant al interesului public în audiovizual, responsabilitatea sa ca punct focal al Consiliului Europei pentru Siguranța Jurnaliștilor, rolul său de autoritate competentă în cadrul Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA) și viitoarele sale responsabilități, așa cum sunt formulate de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA), care intră în vigoare în luna august 2025.

Aceste roluri active în reglementarea conținutului audiovizual și în protejarea libertății media, a dreptului la informare și a pluralismului surselor de informare sunt complet distincte de rolul ANCOM. Astfel, reunirea celor două autorități într-una singură va crea conflicte de vocație și funcționare:

• CNA este garantul interesul public, al independenței jurnaliștilor și al pluralismului surselor de informare în domeniul audiovizual, în timp ce ANCOM este un arbitru tehnic și comercial, fără competențe în materia protecției drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare, libertatea de informare și libertatea media;
• CNA are un rol de garant al dreptului jurnaliștilor la protecția surselor, în timp ce ANCOM acționează în strânsă legătură cu organele de aplicare a legii și cu autoritățile cu atribuții în securitatea națională, uneori acționând chiar la solicitările directe ale serviciilor de informații;
• CNA este un organism deliberativ, cu reprezentare politică și instituțională largă, în timp ce ANCOM are o structură de decizie luată într-un cadru restrâns, de tip ierarhic.

Astfel, un exemplu de potențial conflict este cel legat de garanțiile legale referitoare la protecția surselor jurnalistice, introduse de noul Regulament european privind libertatea mass-mediei (EMFA). În timp ce CNA ar trebui să aibă un rol de garant al dreptului jurnaliștilor la protecția surselor, ANCOM, potrivit legii sale de funcționare, are un rol în implementarea obligațiilor pentru operatori cu privire la măsurile legale prin care organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot pune în executare metodele de supraveghere tehnică. Mai mult, conform informațiilor apărute în presă, directorii IT ai ANCOM sunt ofițeri detașați de la Serviciul Român de Informații (vezi profit.ro), ceea ce este încă o dovadă a conflictului de roluri și interese dintre ANCOM și CNA, mai ales când vorbim despre libertatea media și protecția jurnaliștilor. În plus, ANCOM are atribuții și în domeniul securității cibernetice, făcând parte din Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, aflat în coordonarea CSAT și,de asemenea, ANCOM primește solicitări direct de la Serviciul Român de Informații în ceea ce privește conținutul cu caracter terorist din online.

Importanța CNA ca for democratic este recunoscută prin sistemul său de guvernanță, bazat pe decizii deliberative, transparente, luate de un for colegial, cu reprezentare politică și instituțională largă (11 membri), echilibrată politic și defazată de ciclul electoral. Acest tip de organizare este crucială pentru o instituție care are atribuții de reglementare a conținutului media și a conținutului jurnalistic. Pe de altă parte, ANCOM este condus de un președinte și doi vicepreședinți, iar deciziile sale nu sunt deliberative și nici transparente, ceea ce nu este compatibil cu rolul de autoritate asupra conținutului audiovizual.

Acestea sunt doar câteva dintre argumentele în defavoarea acestei fuzionări instituționale.

În acest context, atragem atenția că o situație similară ar viza posibila absorbție a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către instituția Avocatului Poporului, o măsură, de asemenea, nefirească din punct de vedere instituțional și de natură a pune în pericol protejarea drepturilor fundamentale. CNCD emite hotărâri, cu caracter obligatoriu, în domeniul faptelor și actelor de discriminare, în timp ce Avocatul Poporului are o arhitectură instituțională complet diferită, de reprezentare a persoanelor în apărarea drepturilor şi libertăţilor.

Credem că, în acest moment, eforturile guvernului ar trebui să se îndrepte spre întărirea independenței, depolitizarea și creșterea puterii și eficienței acestor instituții, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale. Într-o situație politică atât de volatilă precum cea pe care o traversăm, considerăm că actualul guvern ar trebui să întărească mecanismele de apărare a drepturilor omului și democrației și nu să le șubrezească mai mult decât sunt deja.

Experiența anilor electorali 2024 și 2025 ne arată câtă nevoie avem de instituții publice independente, apolitice, competente și funcționale în domeniul audiovizualului și al comunicării publice, pentru a apăra societatea de acțiuni care pun în pericol procesul democratic.

Din păcate, problemele endemice de care suferă aceste instituții (politizare, dependență de mediul politic, lipsă de resurse, comunicare inter-instituțională deficitară etc.) le-au împiedicat pe unele din ele să își îndeplinească misiunea în momente cheie ale procesului democratic, ceea ce le-a adus prejudicii de imagine și a contribuit la scăderea încrederii publicului în ele. Dar diluarea misiunii și identității CNA prin comasarea cu o instituție precum ANCOM va contribui la adâncirea problemelor cu care se confruntă actualmente CNA, reducându-i și mai mult capacitatea instituțională, relevanța în spațiul mediatic și îndeplinirea misiunii de garant al interesului public și de a proteja dreptul la informare corectă.

Deoarece cele două instituții au atribuții, sisteme de reglementare și funcționare, mecanisme de finanțare complet diferite, reforma celor două autorități nu se poate face în lipsa unor modificări legislative complexe, care necesită timp pentru o analiză atentă a noului cadru instituțional ce se dorește creat, dar și dezbateri publice. Soluțiile nu vor fi deloc simple, iar problemele generate de previzibilele disfuncții aduse de o comasare decisă prin ordonanță de urgență ar putea să fie mult mai grave decât presupusele economii bugetare pe care le țintește măsura comasării.

De aceea, solicităm Guvernului să renunțe la adoptarea pripită a acestor măsuri iar orice reformă instituțională radicală să se bazeze pe analize aprofundate și o dezbatere publică ce implică toți actorii interesați.

ActiveWatch

ApTI - Asociația pentru Tehnologie și Internet

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul FILIA