Ce a fost si ce a ramas din ANI

„Exista inca oameni politici influenti, care nu sunt interesati de eficienta justitiei, pentru ca i-ar afecta in mod direct”

raspunsul lui Catalin Predoiu la intrebarea „de ce avem o justitie ineficienta?”, intrebare adresata de Luca Niculescu (RFI)

Pe pagina de internet a Senatului Romaniei a fost publicata varianta finala a Legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice (10L270PX), varianta ce va fi promulgata zilele acestea de Presedintele Romaniei si apoi publicata in Monitorul Oficial.

Actuala lege a fost adoptata de Senat cu 111 voturi „pentru”, trei „abtineri” si un vot „impotriva” ceea ce inseamna, de la bun inceput,  ca atat puterea cat si opozitia au fost de acord cu distrugerea principalului instrument de combatere a coruptiei, in varianta modificata de Camera Deputatilor in urma cererii de reexaminare a Presedintelui.

Fata de vechea lege (LegeaNr144_21mai2007_PrivindInfiintareaOrganizareaSiFunctionareaANI_Republicata), dupa cum se poate vedea din analiza de mai jos, textul legii nu a suferit multe modificari, dimpotriva a cunoscut o serie de imbunatatiri pe anumite articole. Aspectele ce tin de „distrugerea” legii reprezinta ultimile modificari la cele doua declaratii – de avere si de interese.  Jurnalistilor, societatii civile sau oricarei persoane interesate de averea unei persoane publice li se ia unul din cele mai importante instrumente de investigatie si monitorizare.

Pentru ca ultimul parcurs al legii ANI (de la decizia Curtii Constitutionale din aprilie 2010 si pana la votarea proiectului pe 29 iunie) a involburat apele in politica si in mass media romaneasca,  ne-am propus ca in acest articol sa scoatem in evidenta ultimile modificari aparute in text.

restul articolului pe afaceripublice.wordpress.com