, 10 Ian 2013
Share:
ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie ce promovează libera comunicare în interes public, condamnă modul neprofesionist în care o parte a mass media a relatat cazul divorțului sportivei Alina Dobrin și, în subsidiar presupusele “cazuri de lesbianism” în rândul cluburilor de handbal feminin. Majoritatea știrilor despre acest subiect încalcă flagrant dreptul la viață privată şi la demnitate al persoanelor implicate în procesul de divorț și insinuează existenţa unei legături între orientarea sexuală și predispoziția pentru comiterea abuzurilor sexuale.
Inițierea de anchete jurnalistice în vederea demascării “cazurilor de lesbianism” în handbalul feminin românesc nu se justifică din perspectiva interesului public, iar maniera senzaţionalistă în care subiectul este tratat indică intenţia jurnaliştilor de a obţine audienţă într-un mod facil şi nu vreo intenţie de a atrage atenţia asupra unei situaţii ce poate afecta viaţa unei comunităţi sau performanţa sportivă.
Exploatarea stereotipurilor şi prejudecăţilor dominante în societate cu scopul de a obţine audienţă poate fi o reţetă de success în afaceri, dar în niciun caz nu poate fi o reţetă jurnalistică acceptabilă. Astfel de practici riscă să distrugă vieţile unor oameni, să consolideze stereotipurile şi să afecteze drepturile unor comunităţi/minorităţi, perpetuând discriminarea acestora în societate.
ActiveWatch invită jurnalistii să relateze acest caz cu maximă responsabilitate, să respecte dreptul la viață privată şi la demnitate și să aibă în vedere interesul public în momentul în care aleg subiectele de presă.
Readucem în atenţie două articole din Codul Deontologic Unic adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media şi de Clubul Român de Presă şi Ghidul de bune practici în relatarea despre minorități, elaborate de Centrul pentru Jurnalism Independent:
9. VIAŢA PRIVATĂ
9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.
13. DISCRIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.
Ghid de bune practici în relatarea despre minorități
1. Respecta-ti semenii, indiferent de sex, nivel de educatie, varsta, apartenenta etnica, religioasa, orientare sexuala sau politica;
2. Mentioneaza nivelul de educatie, varsta sau apartenenta etnica, religioasa, orientarea sexuala sau politica a persoanelor despre relatezi numai atunci cand acest lucru este relevant in context;
3. Intreaba-i pe cei implicati cum doresc sa fie identificati si foloseste aceasta denumire in relatarea ta;
4. Evita senzationalismul bazat pe stereotipuri si prejudecati;
5. Identifica-ti propriile stereotipuri si prejudecati si asigura-te ca nu iti afecteaza relatarea;
7. Fii echilibrat si inlatura termenii discriminarii negative sau pozitive;
8. Nu amesteca experiente personale in relatarile de presa despre o minoritate, deoarece sunt irelevante;
9. Acorda in mod egal atentie tuturor partilor implicate in subiectul despre care relatezi;
10. Include printre sursele tale si reprezentanti ai minoritatilor, pentru o reflectare cat mai larga a societatii;
11. Fii constient ca intre tine si minoritatile despre care relatezi pot exista diferente culturale care blocheaza accesul la informatii;
13. Relateaza cu dorinta de a construi punti de intelegere intre categorii, grupuri umane sau optiuni individuale.
Share această pagină:
