Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ActiveWatch lansează Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România. 

 

Raportul poate fi citit aici (doc.) și aici (PDF).

 

Anul 2017 poate fi definit ca unul de uzură și de polarizare la nivelul societății românești. Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul, mass-media jucând un rol activ în tensionarea relației dintre politicieni și cetățeni. Instituțiile de presă loiale coaliției care a câștigat alegerile din 2016 nu au fost deloc incomode pentru partidele aflate la guvernare, ba chiar au legitimat acțiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice.

Deși după februarie 2017 protestele au scăzut ca intensitate și ca frecvență, mass-media apropiate puterii au continuat să minimizeze importanța și semnificația acestora. Astfel, au dezvoltat scenarii conspiraționiste care încadrau mișcările civice din România într-un plan și o rețea de influență mondiale, care urmăreau subminarea rezultatului alegerilor parlamentare din anul 2016. În elaborarea acestor scenarii, jurnaliștii de casă ai partidelor de la putere nu au ezitat să încalce norme deontologice elementare sau să promoveze, fără discernământ, știri false. Mai grav, atacurile mediatice la adresa protestelor civice au legitimat permanent acțiunile de intimidare din partea autorităților statului.     

Totodată, anul 2017 a conturat și mai mult taberele, presa Puterii și presa de Opoziție fiind și mai ușor de identificat. În continuare, rămâne un mister dispariția, aproape până la extincție, a presei dedicată cetățenilor și interesului public, indiferent de ideologii și simpatii politice.

 

Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare:

·         Instituțiile statului au acționat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.

·         Organele de ordine publică dau amenzi cetățenilor care le critică în spațiul online. O instanță a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui polițist. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

·         Primăria Generală a Capitalei obstrucționează accesul cetățenilor și ziariștilor la informațiile de interes public și boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.

·         Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” și a fost reținut mai multe ore.

·         Infiltrarea mass-media de către serviciile de informații a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.

·         Patroni din presa centrală și locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT și Parchetul General.

·         Coaliția PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR și SRR și a încercat să schimbe și conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcționare a agenției naționale de presă.

·         CNA a devenit mai activ, față de anul anterior, dar sancțiunile nu reușesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.

·         Autorități și instituții (cu finanțări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertății de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor și polițiștilor pentru divulgarea surselor jurnaliștilor, descinderi ale ANAF la o publicație în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem ș.a.

·         În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.

·         În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.

·         La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autorităților statului.

·         Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).

·         Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piața de publicitate crescând cu 11% față de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017.

·         Românii petrec mult peste media globală în fața televizorului.

 

Etică profesională și corupție în presă

Încă de la începutul anului 2017, în timpul protestelor de stradă declanșate de OUG 13, abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au generat reacții virulente din partea publicului și a societății civile.

Într-un climat politic și social foarte tensionat, care a caracterizat tot anul 2017, mass‑media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public prin partizanat politic și prin asimilarea temelor impuse de politicieni. Presa apropiată Puterii a preluat agenda partidelor din majoritatea parlamentară și a derulat campanii mediatice agresive împotriva contestatarilor PSD-ALDE (fie ei politicieni, ONG-uri sau grupuri civice).

Teme de interes public major, precum ingerințele serviciilor secrete în sistemul de Justiție și în presă sau lupta anti-corupție, au fost tratate dezechilibrat în mass-media, transformând agenda publică într-un spațiu al confruntării și nu al dezbaterii.

Știrile false nu au ocolit spațiul public nici în 2017, cele mai frecvente situații fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice.

 

Proteste

Acțiunile agresive ale unora dintre instituțiile statului a făcut ca acestea să fie suspectate că ar acționa în vederea intimidării protestatarilor împotriva coaliției de guvernare PSD-ALDE și a măsurilor luate de aceasta. ActiveWatch a realizat o cercetare cantitativă a amenzilor emise de Jandarmeria municipiului București, în perioada ianuarie - noiembrie 2017. Această instituție a emis 181 din cele 184 de amenzi din această perioadă, conform datelor obținute de ActiveWatch pe baza legii liberului acces la informațiile de interes public. Din analiza noastră nu există indicii că Jandarmeria ar da mai multe amenzi în funcție de tema protestelor ( de ex. cele împotriva guvernării și măsurilor luate de PSD versus celelalte proteste). Însă, din analiza amenzilor date de Jandarmerie, reiese că activitatea de sancționare se concentrează pe descurajarea dreptului la protest și nu pe protejarea lui și a persoanelor care îl exercită.

Ministerul de Interne și Jandarmeria desfășoară acțiuni de intimidare a liderilor de opinie ai protestelor împotriva coaliției de guvernare, fie prin monitorizarea mediului online (o listă de jurnaliști, ‘instigatori’ la proteste, a fost făcută publică de ministrul de Interne, Carmen Dan, în februarie 2017), fie prin monitorizarea filmărilor de la proteste, pe baza cărora Jandarmeria a anunțat că ar urma să aplice amenzi persoanelor care ar fi „început să se erijeze în lideri de grup”.

În plus, Jandarmeria și Poliția au condus abuziv cetățeni la secție. Protagonistul unui protest cu caracter artistic (cineastul Alexandru Solomon) a fost condus de către jandarmi la Spitalul de Psihiatrie “Obregia” din capitală, unde a fost reținut de medici timp de mai multe ore. Medicii au inventat un diagnostic pentru Solomon, „tulburări de adaptare”, și au recomandat soției lui să-l țină preventiv, o perioadă de timp, departe de zona în care protestase.

Un ziar turcesc, Zaman, critic la adresa regimului Erdoğan, a fost confiscat de autoritățile din Cluj-Napoca, iar cel care îl distribuia (gratuit) în spațiul public a fost amendat fără o bază legală clară. ActiveWatch consideră că acesta este un act de cenzură.

De asemenea, organele de ordine publică au continuat să se folosească de decizia ÎCCJ conform căreia rețelele de socializare sunt asimilate spațiului public și au recurs la amenzi pentru a sancționa cetățenii care le critică, pe ele și pe angajații acestora. De exemplu, Cristian Mihai Dide a primit din partea Jandarmeriei Române o amendă de 900 de lei pentru o postare pe Facebook în care erau folosite cuvinte jignitoare la adresa jandarmilor care au asigurat paza lui Liviu Dragnea cu ocazia audierii acestuia la sediul DNA în data de 21 noiembrie 2017. În procesul verbal de sancționare amenda este motivată prin faptul că, din cauza celor spuse, cetățeanul ar fi „lezat demnitatea și onoarea Jandarmeriei Române”. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

ActiveWatch a mai descoperit în 2017 și că în spațiile din fața Primăriei Capitalei, din fața sediilor centrale ale PSD și ALDE și în zona fântânilor de la Universitate nu se mai pot desfășura proteste, deoarece Primăria Capitalei a acordat unei organizații dreptul de a protesta zilnic în aceste locuri, timp de peste un an (până la finalul anului 2017). Organizația în discuție este conectată politic (cu PSD-ALDE), iar în spațiile menționate nu a putut fi identificat niciun protestatar. Primăria Capitalei a prelungit abuzul, acordând noi autorizații de protest, în aceleași spații, pentru primele patru luni ale anului 2018. Primăria Capitalei a mai avut și o tentativă de blocare a protestelor de la finalul anului 2017, inventând un târg de Crăciun în Piața Victoriei (spațiul principal de desfășurare al protestelor anti-guvernamentale), deși astfel de târguri fuseseră de mult anunțate de primărie în alte două piețe centrale. Premierul din acea perioadă, Mihai Tudose, a criticat decizia primarului general, ceea ce a creat un scurt conflict în spațiul public între cei doi, Gabriela Firea susținând că, anterior, chiar premierul o rugase să ia anumite măsuri administrative care să îngreuneze desfășurarea protestelor în Piața Victoriei.

 

Presiuni ale autorităților

Mai multe autoritățile și instituții (cu finanțări publice) au exercitat presiuni asupra libertății de exprimare în 2017. Astfel, mai mulți angajați ai unui post de televiziune au fost audiați de procurori în vederea divulgării sursei, după ce au difuzat imagini înregistrate cu patronul lor, căutat de autorități. Mai mult, un deputat a criticat televiziunea publică pe motiv că, deși lua bani de la Guvern, era „virulentă” la adresa unor decizii guvernamentale. Reprezentanții IGPR au pus presiuni la rândul lor, cerând unei publicații locale să divulge sursa unui material difuzat. Nici Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații nu a scăpat fără presiuni, în mare parte din cauza unor jocuri politice. De asemenea, inspectorii anti-fraudă au descins la sediul unei redacții care au publicat dezvăluiri despre Liviu Dragnea, politician apropiat vicepreședintelui ANAF. Și Ministerul Apărării a călcat strâmb, învinuind presa pentru publicarea unor informații care vizau mai degrabă propriile greșeli. Nu în ultimul rând, în mai multe situații autoritățile au făcut presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem sau decizii ale superiorilor.

 

Presa și serviciile

Infiltrarea presei de către serviciile de informații a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017.

Un număr mare de jurnaliști au fost acuzați de colaborări cu servicii secrete identificate și neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor susțineri, în timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiție. Aceste acuze au fost amplificate de unele mass-media.

Dincolo de puținele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert Turcescu), și dincolo de confirmarea existenței fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce domină din ce în ce mai mult spațiile publice și private este această stare de permanentă suspiciune reciprocă, fie legată de apartenența unor persoane din media la serviciile de informații, fie legată de relațiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media.  

Comisia parlamentară de control a SRI a declanșat o anchetă în care mai multe persoane, dintre care unele cu probleme penale, au acuzat existența unui “binom SRI – DNA”, care ar fi dus la instrumentarea și judecarea unor dosare cu o posibilă încălcare a legii, “culoare din mass-media” fiind folosite pentru a credibiliza aceste acțiuni. Suspiciunile legate de o relație viciată de lucru între SRI și DNA au fost confirmate prin desecretizarea protocolului de colaborare între cele două instituții. Legalitatea modului în care operează instituțiile din justiție este crucială pentru asanarea mass-media, în condițiile în care DNA, DIICOT și Parchetul General instrumentează sau au trimis în judecată zeci de dosare care implică patroni de media. În același timp, dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existența unor relații viciate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior și patroni din presă.

 

Serviciile publice de radio și televiziune

Puterea instalată la guvernare în urma alegerilor din decembrie 2016 a impus noi conduceri la TVR și SRR, abuzând, din nou, de permisivitatea legii. Folosirea mecanismului respingerii raportului anual al radioului și televiziunii publice, fără existența unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea televiziunii publice, din 2000 și până în prezent, doar un singur Președinte – Director General (PDG) să își poată încheia mandatul.

Taxa radio-tv a fost eliminată la începutul anului 2017, după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani, crescând astfel dependența celor două instituții față de puterea politică. Prin noile reglementări, bugetul TVR a crescut semnificativ în 2017. Aceleași reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituției față de buget, ceea ce s-a și întâmplat în aprilie 2017.

Schimbarea conducerii TVR și a modului de finanțare a mediilor publice încep să producă efecte în plan editorial, instituția dând semne că este mult mai atentă la nevoile puterii politice. Polarizarea politică a împiedicat din nou modificarea Legii nr. 41/1994 de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. O încercare de îmbunătățire a legii prin separarea funcțiilor de Președinte de cea de Director General, a eșuat într-o decizie de neconstituționalitate a Curții Constituționale și o trimitere, către Parlament, pentru reexaminare, din partea Președintelui Iohannis.   

Comisia de Etică și Arbitraj din TVR rămâne probabil cel mai funcțional mecanism de autoreglementare din presa din România și un for reprezentativ pentru ‘disidența’ profesioniștilor din televiziunea publică. Din păcate, conform legii în vigoare, punctele de vedere ale aceste comisii au doar rol consultativ.

 

Consiliul Național al Audiovizualului

În urma protestelor și criticilor publicului, CNA a încercat să fie mai activ în analizarea sesizărilor acumulate în campania electorală din 2016, dar și în prima parte a anului 2017. Față de anul precedent, membrii CNA s-au reunit în sensibil mai multe ședințe și au acordat mai multe sancțiuni, dar nu suficient de multe și de consistente încât să descurajeze derapajele deontologice în rândul radiodifuzorilor.

Activitatea instituției a fost afectată și de disensiunile interne, dar și de atacurile venite tocmai din partea televiziunilor nemulțumite de sancțiunile primite.

Imaginea instituției ar putea fi afectată și de faptul că Laura Georgescu, președinta CNA, judecată pentru fapte de corupție, nu și-a dat demisia nici în 2017, deși au trecut doi ani de la trimiterea sa în judecată.  

 

Accesul la informațiile de interes public

Deși guvernul Cioloș, prin modificările legislative operate, a simplificat procedurile, iar Parlamentul anterior a lărgit lista instituțiilor care se supun legii, accesul cetățenilor și al jurnaliștilor la informații de interes public rămâne în continuare problematic. O inițiativă legislativă care a vizat extinderea listei de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le comunice din oficiu a fost respinsă de Parlamentul României, iar, conform unui document al Consiliului Europei, accesul persoanelor care aparțin minorităților naționale la informații publice în limba lor maternă este în continuare restricționat.

Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituții publice. Aceasta a refuzat în repetate rânduri să publice informații de interes public pe site-ul oficial, nu a pus în dezbatere proiecte de acte normative importante și a încercat restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului General.

În perioada acoperită de acest raport a fost depus un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală teoretic în vederea armonizării acestora cu mai multe directive europene și decizii ale instanțelor care vizează prezumția de nevinovăție a persoanelor aflate sub anchetă penală. O încercare de modificare, în același sens, a Ghidului pentru relația cu mass-media, a fost inițiată de Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștii au atras atenția că unele din noile prevederi sunt excesive și ar putea împiedica furnizarea de informații de interes public despre anchetele penale aflate în desfășurare, lipsind publicul de informații corecte, comunicate în mod oficial și, de dorit, nepărtinitor de către instituțiile din justiție.

 

Comunitatea maghiară și libertatea de expresie

Aspirațiile politice ale minorității maghiare (drepturi lingvistice, autonomia teritorială) sunt în continuare stigmatizate atât de o parte din mass‑media, cât și de autorități ale statului, lucru care a făcut să apară în continuare inițiative legislative menite să blocheze dezbaterile pe acest subiect. Legislația românească este de multe ori aplicată cu rea-voință de autoritățile publice, ceea ce duce la restricționarea folosirii simbolurilor maghiare (drapel, imn etc.) chiar și în mediul privat.

La începutul anului 2018, Consiliul Europei a publicat a patra Opinie a Consiliului Consultativ cu privire la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document care menționează numeroase abuzuri ale autorităților române împotriva comunității maghiare, sub aspectul dreptului la libertatea de expresie.

 

Legislație

În 2017, a existat o încercare de modificare a legii de funcționare a Agenției Naționale de Presă - Agerpres, care nu a avut alt scop decât acela de a permite puterii politice să îl demită mai ușor (și deci mai repede) pe actualul Director General, copiind modul discreționar în care pot fi demise în prezent conducerile televiziunii și radioului publice.  

Au existat două propuneri de modificare a Legii accesului la informațiile de interes public (nr. 544/2001). Una dintre acestea a fost respinsă de Senat, a doua așteaptă avizele din comisiile de specialitate.


O serie de inițiative legislative toxice pentru libertatea de exprimare continuă să fie tergiversate în Parlament, în loc să fie respinse. 


În România, legislația privind domeniile Internet .ro practic nu există, șansa unei reforme în vederea unei transparențe a modului de administrare fiind ratată de autorități.

Ordonanța „anti-rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass-media, a fost abrogată.

 

Jurisprudență

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza Codului Civil.

Daune morale record au fost acordate pentru atingerea adusă reputației unui magistrat (șefa Direcției Naționale Anticorupție). Suma - 300.000 de lei - iese din tiparele obișnuite în astfel de procese civile, în care daunele rămân în zona maximă a câtorva mii sau zeci de mii de lei. Prin comparație, amenda maximă prevăzută în prezent de legea audiovizualului pentru sancționarea radiodifuzorilor este de 200.000 de lei. CNA a aplicat recent acest prag maximal pentru a amenda câteva televiziuni pentru depășirea timpului de publicitate. Într-un caz din 2017 care a vizat derapaje ale România TV, tot legate de Laura Codruța Kovesi, CNA a amendat acest post cu 120.000 de lei. În concluzie, cuantumul mare al daunelor, corelat cu lipsa unei practici unitare și cu discrepanța sumei față de alte hotărâri similare, ridică serioase probleme de proporționalitate a sancțiunii.

Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, rămân lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.  

Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într-o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor inclusiv al unora care, de multe ori, nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea prin ordonanțe președințiale la ștergerea unor materiale din spațiul online. Cea mai periculoasă dintre aceste măsuri este obligarea la ștergerea unor articole din mediul online în integralitate, pentru că ar încălca reputația unor persoane. O instanță a dispus chiar și dezactivarea unui cont de Facebook, pentru câteva postări considerate defăimătoare.

România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unei jurnaliste (Cauza Feri Predescu contra România).

 

Agresiuni, amenințări, insulte

În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași. Printre altele, în localitatea unde locuiau părinții unui jurnalist de investigație au fost mânjite mai multe inscripții injurioase, după publicarea unor materiale despre corupția din zonă. Un fost tenisman român renumit a jignit o jurnalistă britanică. Fostul președinte al statului și un editorialist cunoscut și-au adresat reciproc invective în spațiul public. Mai mulți fotbaliști au fost agresivi cu reporterii. Primarul Timișoarei i-a numit pe jurnaliștii locali „paraziți sociali”.

Piața de media

Efectele crizei financiare s-au mai estompat și multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Piața de publicitate a crescut cu 11% față de anul anterior și a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de știri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent. Românii petrec de două ori mai mult timp în fața televizorului față de media globală, potrivit unui studiu. CNA a respins acordarea licenței unui post de televiziune suspectat că ar fi fost deținut de o companie implicată în distribuirea propagandei rusești în România. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017. Produsele de jurnalism independent s-au înmulțit și se bucură de un interes tot mai crescut din partea publicului. Două radiouri naționale importante au decis să se transforme în rețele de posturi regionale, după o decizie a CNA care le interzicea posturilor naționale să difuzeze publicitate regională sau locală.

Presiuni în redacții

În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții. De asemenea, jurnalistul Dragoș Pătraru a fost din nou în situația de a-și muta emisiunea de la o televiziune la alta, din cauza presiunilor patronale. La rândul său, un jurnalist de la Adevărul a fost dat afară după ce a criticat public presiunile și tentativele de cenzură din redacție. În plan local, doi ziariști de renume au fost concediați de la Gazeta de Sud în urma unei Adunări Generale a Acționariatului și au pus această decizie pe seama faptului că deciziile lor editoriale au deranjat interesele acționarilor.

Problemele penale ale patronilor de presă

Anul 2017 a adus un nou val de dosare penale pentru patroni din presa centrală și locală. Acuzele variază de la mărturie mincinoasă, trafic de influență, spălare de bani, constituire de grup infracțional organizat, șantaj, dare de mită, etc., până la crime împotriva umanității (dosarul Mineriada în care este trimis în judecată Adrian Sârbu).

Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, și Camelia Voiculescu, președinta grupului Intact, au fost condamnați definitiv la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru șantaj și, respectiv, 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la șantaj. Antena TV Group a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 200.000 de lei. Actele de șantaj l-au vizat pe Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS. Acesta, la rândul său, a fost trimis în judecată de DNA în august 2017, alături de RCS&RDS, compania acționară a televiziunilor DIGI și un număr de alte persoane din managementul acestei companii (Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Serghei Bulac) pentru infracțiunile de dare de mită și spălare de bani.  

Doi patroni se află în procedură de extrădare, unul în Marea Britanie (Alexander Adamescu, România liberă), altul în Serbia (Sebastian Ghiță, controlează România TV). Alexander Adamescu este acuzat de complicitate la dare de mită către judecători români. Adamescu a fost reținut de autoritățile britanice în martie 2018 pentru prezentarea de documente false în fața instanței, în procesul de extrădare. Sebastian Ghiță a fugit din România în ultima zi în care beneficia de imunitate parlamentară, în timp ce se afla sub supraveghere judiciară. Sebastian Ghiță este inculpat în cinci dosare, pentru șantaj (în care ar fi folosit Realitatea TV și România TV), trafic de influență, spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență ș.a., dar a fost achitat (încă nu definitiv) într-un dosar ce viza o presupusă dare de mită.  

Trei patroni media au fost eliberați condiționat din închisoare: Dan Voiculescu (a cărui familie deține Intact Publishing, Antena Group și Antena 3), Dan Diaconescu (fost patron OTV), Maricel Păcuraru (Realitatea TV). Dan Voiculescu fusese condamnat pentru privatizarea frauduloasă a ICA, iar la data eliberării sale doar o mică parte din prejudiciu fusese recuperată de stat. Dan Diaconescu fusese condamnat pentru șantaj. Maricel Păcuraru fusese condamnat pentru infracțiunile de spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.

Dan Andronic, patronul Evenimentului zilei are trei dosare pe rolul instanțelor, fiind acuzat de mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului, aderarea la un grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență. La doi ani de la reținerea sa pentru 24 de ore, dosarul lui Cristian Burci (Adevărul Holding și Prima TV), deschis de către procurorii DIICOT Olt, încă nu a fost finalizat.

Și patroni din presa locală au avut probleme penale. Sorin Strutinsky (Telegraf, Neptun TV) a fost condamnat în decembrie 2017, la 7 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar de trafic de influență. Hotărârea nu este definitivă. El mai este judecat în alte două dosare, pentru complicitate la luare de mită, trafic de influență ș.a., într-unul dintre aceste dosare fiind implicate și instituțiile sale de presă. Aristotel Căncescu (președinte al Consiliului Județean Brașov, patron al Mix TV), are pe rolul instanțelor de judecată șase dosare penale instrumentate de DNA, din care două din 2017. La finalul lui 2017, după aproape 11 ani de procese, Liviu Man, Dan Pârcălab, Aurelian Grama și celelalte persoane din dosarul care a implicat grupul local de presă Gazeta, trimise în judecată de DIICOT în 2007 pentru șantaj, constituirea unui grup infracțional și spălare de bani, au fost achitate.

ActiveWatch / CC BY 3.0