Ziua Tratatului de la Trianon - o provocare naționalistă

, 13 Mai 2020

Asociația ActiveWatch a constatat cu îngrijorare că pe 13 mai 2020, Parlamentul României a adoptat legea prin care ziua de 4 iunie este declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Conform expunerii de motive a proiectului de lege adoptat, marcarea Zilei Tratatului de la Trianon ar trebui să combată „o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește Tratatul de la Trianon”. 

Din perspectiva unei organizații care militează pentru comunicarea publică responsabilă, considerăm că legea votată de majoritatea parlamentară este un produs toxic pentru societate, al cărui singur efect va fi alimentarea tensiunilor naționaliste între cetățenii României. Argumentele noastre sunt următoarele:

  • Din perspectiva maghiarilor din România, existența unei zile a Tratatul de la Trianon nu va diminua impactul acelor „încercări de impunere a unei viziuni distorsionate” despre care se vorbește în expunerea de motive a proiectului de lege adoptat, ci doar va spori potențialele efecte ale acestora. Pentru cetățenii români de etnie maghiară, Tratatul de la Trianon reprezintă o traumă care nu are de-a face cu detaliile juridice ale tratatului, ci cu ruperea lor simbolică de la națiunea maghiară. Dacă își dorește să creeze spațiul cultural și politic pentru o națiune care își integrează toate minoritățile, Statul Român ar trebui să cultive atașamentul emoțional al cetățenilor români de etnie maghiară față el. Or, acest lucru nu se poate face cu forța sau prin măsuri care ignoră sensibilitățile acestora ci, din contră, recunoscându-i, respectându-i și sărbătorindu-le particularitățile culturale. Trebuie să reamintim că, deși maghiarii sunt, oficial, cea mai mare minoritate din România, nu există nicio zi oficială dedicată acestora, cum există în cazul minorității rome (Sărbătoarea Etniei Romilor din România celebrată în fiecare an pe 8 aprilie) sau a celei tătare (Sărbătoarea Etniei Tătare din România, pe 13 decembrie). Există doar Ziua limbii maghiare, sărbătorită pe 13 noiembrie în localitățile în care există maghiari sau în unitățile școlare în care maghiara se predă ca limbă maternă.
  • Narațiunile revizioniste cu privire la Tratatul de la Trianon nu au niciun fel de efect asupra cetățenilor români, pentru că ele practic lipsesc din spațiul public unde se vorbește limba română. Cu excepția juriștilor și a istoricilor, Tratatul de la Trianon poate avea doar o funcțiune simbolică, aceea de a marca nașterea României Mari. Însă, românii au deja o dată simbolică extrem de puternică în mentalul colectiv pentru acest eveniment de o importanță uriașă: 1 Decembrie, data Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, Ziua Națională a României. Transformarea Tratatului de la Trianon într-un al doilea simbol pentru același eveniment istoric nu face rău românilor, dar nici nu-i ajută, dacă tot ceea ce se obține este creearea unor disensiuni nedorite cu membrii unei minorități atât de importante pentru spațiul cultural românesc - maghiarii. 
  • Din perspectiva comunității internaționale, combaterea efectelor presupusei propagande revizioniste menționată în expunerea de motive nu are cum să fie eficientă prin instituirea unei Zile a Tratatului de la Trianon care ar produce efecte pur politice și doar pe teritoriul român. Mult mai eficientă din acest punct de vedere ar fi finanțarea cercetării academice la niveluri comparabile celor din alte state ale Uniunii Europene. Acest lucru ar permite  cercetătorilor să producă materiale de calitate cu impact asupra comunității internaționale, inclusiv în domeniul istoriei.
  • Din perspectiva calității dezbaterii din spațiul public, legea are un potențial uriaș să stârnească un duel al discursurilor extremiste, încărcate de ură, atât în rândul etnicilor români, cât și în rândul celor maghiari. Situația e cu atât mai gravă cu cât ne aflăm într-o perioadă pre-electorală, prin urmare există riscul ca tema naționalistă să devină o temă importantă de dezbatere electorală. Istoria a demonstrat că singurul rezultat care se poate obține semănând ostilitate este fracturarea societății.

Prin urmare, îl încurajăm pe Președintele României, dl. Klaus Werner Iohannis, să aibă curajul politic să întoarcă legea în Parlament și sperăm că deputații și senatorii vor avea înțelepciunea să găsească o metodă de a nu mai vota această greșeală politică încă o dată. Până la urmă, la 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, putem să ne relaxăm: Ardealul e al nostru (al tuturora)!

Share această pagină: