FreeEx Libertatea de exprimare

Inspecția judiciară amenință libertatea de exprimare și încrederea în sistemul judiciar din România

Scrisoare deschisă, 18 Iul 2018

ActiveWatch cere Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii să facă publice motivele care au condus la decizia autosesizării în cazul comentariilor publicate pe Facebook de procuroarea Alexandra Lăncrănjan. Declanșarea unei cercetări disciplinare asupra unui magistrat fără o explicație publică solidă poate fi interpretată, în acest context, ca fiind o limitare a libertății de exprimare a magistratului și o instrumentalizare politică a instituției Inspecției Judiciare.

Comentariile  au fost făcute în contextul unei controverse publice cu privire la prezența sau absența, în sistemul legislativ german, a incriminării abuzului în serviciu. Concret, câțiva oficiali români – parlamentari, lideri de partide și membri ai guvernului - au afirmat public că în majoritatea țărilor europene abuzul în serviciu nu ar fi incriminat, câțiva dintre ei – între care și ministrul Justiției Tudorel Toader - nominalizând Germania ca fiind una dintre aceste țări.

Față de aceste afirmații, Ambasada Germaniei din București a publicat o notă în care denunță ca false aserțiunile respective, oferind și informațiile necesare pentru a demonta dezinformarea. Procuroarea Alexandra Lăcrănjan a detaliat analiza textelor de lege relevante din Germania pentru a expune modul în care s-a comis dezinformarea. După cum se poate constata din textul publicat pe Facebook, procuroarea poartă un dialog virtual cu persoane a căror identitate nu este definită, miza mesajului ei fiind reabilitarea adevărului.

Faptul că un magistrat militează public pentru reabilitarea legii în fața detractorilor acesteia este, din orice unghi ar fi interpretată legea, un act de demnitate care are ca efect consolidarea încrederii în justiție. Faptul că omul justiției iese public în apărarea legii nu poate să însemne altceva decât consolidarea prestigiului justiției, nicidecum “atingerea” prestigiului justiției – așa cum este definită aceasta din urmă, ca abatere disciplinară, în lege (art.99, Legea 303/2004). 

Reproducem mai jos conținutul postărilor procuroarei Lăncrănjan.

„14 iulie la 20:42 · 115

Pentru un om care se considera un profesionist al dreptului este foarte important sa aiba rabdare sa citeasca o lege pana la capat, sa argumenteze fara a denatura realitatea juridica si atunci cand argumentele nu sunt in favoarea teoriei sale sa accepte fara a deturna textul legal sau a omite lucruri. Cand nu mai poti sa faci asta...

Spre exemplu, in Germania sunt foarte multe articole in codul penal care reglementeaza actiuni specifice ale functionarilor publici fara a le denumi abuz in serviciu.

Dar exista si acest text:

Articolul 266 din Codul penal german reglementează o infracțiune privitoare la atribuțiile de serviciu (în varianta germană Neloialitate), cu următorul conținut:

Secțiunea 266
(1) Fapta persoanei care abuzează de autoritatea ce i-a fost acordată prin lege, prin învestirea de către o autoritate publică sau pe cale convențională, de a dispune de bunurile altei persoane sau de a efectua acte în numele sau interesul altei persoane ori de a-și asuma obligații în numele acesteia sau care își încalcă obligația de a proteja drepturile patrimoniale și interesele altei persoane, obligație stabilită prin lege, decizie a autorității publice sau pe cale convențională, și, prin urmare, provoacă prejudicii respectivei persoanei, se pedepsește cu închisoarea de cel mult cinci ani sau cu amendă.

Daca un jurist ar citi codul penal german integral ar putea, fara niciun efort, sa constate ca abuzul in serviciu este incriminat atat in articole cu o specificitate mare cat si in acest articol care acopera celelalte ipoteze posibile

Pentru alte reglementari a se vedea:
http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/2987

#punetimanapecarte”

„14 iulie la 22:09 · 714

Later edit: Cine vrea si poate, lesne intelege ca Art.266 C.pen.german incriminează conduite într-o paletă mult mai largă ca legiuitorul român. Ba mai cuprinde și incalcarea unor obligații ce decurg dintr-o convenție. Si nu are nici prag. Iar pentru aceasta constatare este suficienta Teoria generala a dreptului, anul I :))

Pentru un om care se considera un profesionist al dreptului este foarte important sa aiba rabdare sa citeasca o lege pana la capat, sa argumenteze fara a denatura realitatea juridica si atunci cand argumentele nu sunt in favoarea teoriei sale sa accepte fara a deturna textul legal sau a omite lucruri. Cand nu mai poti sa faci asta...

Spre exemplu, in Germania sunt foarte multe articole in codul penal care reglementeaza actiuni specifice ale functionarilor publici fara a le denumi abuz in serviciu.

Dar exista si acest text:

Articolul 266 din Codul penal german reglementează o infracțiune privitoare la atribuțiile de serviciu (în varianta germană Neloialitate), cu următorul conținut:

Secțiunea 266
(1) Fapta persoanei care abuzează de autoritatea ce i-a fost acordată prin lege, prin învestirea de către o autoritate publică sau pe cale convențională, de a dispune de bunurile altei persoane sau de a efectua acte în numele sau interesul altei persoane ori de a-și asuma obligații în numele acesteia sau care își încalcă obligația de a proteja drepturile patrimoniale și interesele altei persoane, obligație stabilită prin lege, decizie a autorității publice sau pe cale convențională, și, prin urmare, provoacă prejudicii respectivei persoanei, se pedepsește cu închisoarea de cel mult cinci ani sau cu amendă.

Daca un jurist ar citi codul penal german integral ar putea, fara niciun efort, sa constate ca abuzul in serviciu este incriminat atat in articole cu o specificitate mare cat si in acest articol care acopera celelalte ipoteze posibile

Pentru alte reglementari a se vedea:
http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/2987

#punetimanapecarte”

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Jurnaliști înjurați și amenințați la Primăria Ploiești sub ochii îngăduitori ai primarului Volosevici. Scrisoare deschisă către conducerile PSD și PNL

Scrisoare deschisă, 7 Mar 2024

Solicităm demiterea lui Adrian Cioroianu din funcția de director al Bibliotecii Naționale a României

Scrisoare deschisă, 1 Mar 2024

Solicităm demiterea lui Adrian Cioroianu din funcția de director al Bibliotecii Naționale a României

Scrisoare deschisă, 1 Mar 2024