Bună guvernare

Supravegherea conturilor bancare violează viața privată

, 14 Dec 2014

Către MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE


Adresa: Strada Apolodor nr. 17, sector 5, cod 050741, Bucureşti

 

 

Opinie referitoare la propunerea de

ORDONANŢA DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul procedural fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale

publicat în data de 03.12.2014

                                               

În data de 3 decembrie 2014, Ministerul Finanțelor Publice a publicat spre consultare publică propunerea de Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul procedural fiscal.

 

Cele 7 organizațiile semnatare ale prezentei opiniicritică în special propunerile de modificare ale art. 54 alin (4) din Codul de Procedură Fiscală.Practic, acestea propun trecerea de la actualul regim, când solicitarea ANAF se face punctual, pentru fiecare persoană în parte, la o acțiune de supraveghere generalizată a tuturor persoanelor cu un cont, prin realizarea unei baze de date proprie a ANAF.

 

Aceste propuneri aduc o gravă atingere dreptului la viața privată prin instaurarea unei măsuri de supraveghere fiscală în masă, fără a fi justificată, și prin lipsa/privarea de garanții și măsuri de protecție asupra datelor cu caracter personal.

 

Mai mult, din punct de vedere formal, introducerea unei reglementări care aduce atingere dreptului la viața privată nu poate fi inițiată de Guvern pe calea unei ordonanțe de urgență, ci trebuie să facă obiectul unui proiect de lege, care să intre în dezbaterea Parlamentului. Altfel s-ar încălca dispozițiile art. 115 alin. 1 și 6 din Constituție, potrivit cărora nu pot fi emise nici ordonanțe simple și nici ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituție.

 

Reamintim că dreptul la viață privată este prevăzut în art. 26 din Constituție și în art. 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[1]. Notăm faptul că orice ingerință în exercițiul unui drept, deci și al dreptului la viață privată, pentru a fi considerată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului conformă cu Convenția europeană, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit.

 

 

 

 

 

Detaliile critice cu privire la propunerea de modificare a art. 54 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Noua propunere cu privire la art. 54 alin. 4 prevede că „[i]nstituţiile de credit au obligaţia să transmită lunar, în mod automat, organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea.

 

Obligația prevăzută în dispozițiile Ordonanței de urgență, ca toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la instituțiile de credit să fie automat transmise organelor fiscale, constituie o modalitate de supraveghere în masă și răstoarnă principiul prezumției de nevinovăție. Astfel, toate persoanele se transformă în suspecți, sunt monitorizate și supravegheate pentru prinderea unora, or aceasta nu îndeplinește criteriul apărării efective a dreptului la protecția vieții private. În plus, măsurile ar trebui să definească un număr limitat de persoane juridice de drept public care să aibă acces la aceste date și să precizeze în ce condiții vor fi stocate și prelucrate. Cu alte cuvinte, este necesară dezvoltarea unui sistem de garanții de securitate a datelor personale.

 

Curtea Constituțională a României a reținut în Decizia nr. 1258/2009că „în materia drepturilor personale cum sunt dreptul la viață intimă și libertatea de exprimare, precum și a prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării și respectării acestora, respectiv a confidențialității, statul având, în acest sens, obligații majoritar negative, de abținere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerința sa în exercițiul dreptului sau a libertății”.

 

Conform CJUE, o reglementare care atinge dreptul la protecția datelor cu caracter personal, așa cum este prevăzut în art. 8 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, „trebuie să prevadă norme clare și precise care să reglementeze conținutul și aplicarea măsurii respective și să impună o serie de cerințe minime astfel încât persoanele să dispună de garanții suficiente, care să permită protejarea în mod eficient a datelor lor cu caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date”[2].

 

Astfel, simpla explicație din nota de fundamentare conform căreia „[m]ăsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)”, nu respectă principiul proporționalității. Analiza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene subliniază un anumit număr de factori care sunt folosiți pentru a se asigura că ingerința nu merge "mai departe decât este necesar pentru a îndeplini obiectivul legitim urmărit"[3].

 

Astfel, domeniul de aplicare al ingerinței nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a atinge scopul urmărit. Acest lucru înseamnă, printre altele, limitarea cât mai strictă a volumului de intruziuni în viața privată (de exemplu, a numărului de persoane pentru care se solicită transmiterea soldurilor), a numărului de persoane afectate, și a cazurilor de exercitare a măsurii (competențele autorităților de aplicare a legii).

 

Pentru aceleași argumente, justificarea din nota de fundamentare potrivit căreia „[m]odificările legislative nu contravin jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene” este eronată (vezi în acest sens cazurile citate mai sus).

 

Mai mult, se specifică necorespunzător faptul că „[p]rocedura de transmitere a informaţiilor se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.” Considerăm că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)[4] trebuie consultată și activ implicată în orice proceduri de transmitere a informațiilor de acest gen. Pe cale de consecință, subliniem că chiar și pentru acele conturi unde există suspiciuni bazate pe un temei legal justificat, modalitatea de transmitere de către instituțiile de credit către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a rulajelor și/sau soldurilor conturilor trebuie dezvoltată împreună cu ANSPDCP pentru asigurarea protejării dreptului la viața privată și a datelor personale ale persoanelor pentru care există suspiciuni fondate că ar încălca legea. În același timp, recomandăm consultarea ghidului cu privire la protecția datelor în domeniul financiar[5] emis de Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor.

 

Constatăm lipsa elementelor operaționale, aspect care duce la incertitudine și nesiguranță cu privire la modalitatea în care datele vor fi stocate și accesate și pe ce perioadă, cine are dreptul de a accesa aceste date și în ce condiții, dacă există o bază de date centralizată cu aceste informații și care sunt măsurile de siguranță.

 

În schimb, adoptarea unor astfel de măsuri va limita numărul de erori ce se pot ivi prin realizarea unei liste negre de persoane suspectate, scurgeri de informații, prelucrări ilegale de date de către terți etc.

 

Astfel, recomandăm explorarea unor soluții care în același timp să respecte drepturile fundamentale și să atingă scopul propus, de a combate frauda fiscală.

 

În concluzie, dispozițiile ordonanței de urgență sunt generale, fără elemente diferențiatoare, iar măsurile ce se doresc a fi impuse corespund mai degrabă unui sistem de supraveghere generală în care toți cetățenii care au conturi deschise la instituțiile de credit sunt considerați suspecți.

 

Aceasta a fost și opinia Curții Constituționale în decizia 1258/2009 care decide cu privire la o altă măsură de supraveghere generalizată: “nu utilizarea justificată, în condiţiile reglementate de Legea nr. 298/2008, este cea care, în sine, prejudiciază într-un mod neacceptabil exercitarea dreptului la viaţă intimă sau libertatea de exprimare, ci obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a datelor. Această operaţiune priveşte în egală măsură pe toţi destinatarii legii, indiferent dacă au săvârşit sau nu fapte penale sau dacă sunt sau nu subiectul unor anchete penale, ceea ce este de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să transforme a priori toţi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice sau de reţele publice de comunicaţii în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni de terorism sau a unor infracţiuni grave.”

 

Dacă o astfel de măsură a fost considerată neconstituțională pentru anchetarea actelor de terorism, mutatis mutandis o astfel de măsură ar fi cu atât mai mult neconstituțională în cazul evaziunii fiscale.

 

În final, dorim să atragem atențiași asupra Art. III – Măsuri pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale.Considerăm că este necesară completarea modificărilor aduse de acest punct, întrucât nu sunt specificate măsurile de protecție conferite sistemului informatic dedicat Companiei Naţionale Loteria Română S.A.. Modificările propun crearea „unui sistem informatic dedicat Loteriei, accesibil participanţilor exclusiv prin internet”. Având în vedere caracterul sensibil al datelor obligatorii necesare înscrierii participanților la loterie (numele, prenumele, seria şi numărul actului de identitate) este necesar un grad ridicat de protecție al datelor personale înscrise în acest sistem informatic. Mai precis, trebuie avute în vedere modalitățile prin care este permis accesul la această bază de date, de către cine și în ce condiții, pentru ce perioadă. Recomandăm consultarea Autoritătii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru implementarea bunelor practici de protecție a datelor personale în acest proiect.

 

Semnatari,

 

Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Ștefan Cândea, președinte Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Maria-Nicoleta Andreescu, Director Executiv Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Liana Ganea, director de program ActiveWatch

Nicoleta Fotiade, președinte MEDIAWISE Society

Gabriel Petrescu, director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Ioana Avădani, Director executiv, Centrul de Jurnalism Independent (CJI)

 

 

București, 13 decembrie 2014



[1]
Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:      http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:RO:PDF  

[2]Hotărârea CJUE din 8 aprilie 2014 în cauzele conexate C-293-12 şi C-594-12 Digital Rights Ireland:             http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=150642&doclang=RO

[3]Vezi si Grupul de Lucru pentru protecția datelor institutit în temeiul articolului 29, Avizul 01/2014 privind aplicarea noțiunilor de necesitate și de proporționalitate și protecția datelor în sectorul asigurării respectării legii din 27.02.2014, punctul 3.31 disponibil lahttp://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/opinion-recommendation/files/2014/wp211_ro.pdfși cauza Schwarz împotriva Stadt Bochum, CJUE, C-291/12, (CJUE,17 octombrie 2013).

[5]Guidelines on data protection in EU financial services regulation, disponibil în limba engleză: https://secure.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Thematic Guidelines/14-11-25_Financial_Guidelines_EN.pdf

Share această pagină:


Din aceeași categorie

Jurnaliști înjurați și amenințați la Primăria Ploiești sub ochii îngăduitori ai primarului Volosevici. Scrisoare deschisă către conducerile PSD și PNL

Scrisoare deschisă, 7 Mar 2024

Scrisoare a societății civile adresată Partidului Popular European

Scrisoare deschisă, 5 Mar 2024

Solicităm demiterea lui Adrian Cioroianu din funcția de director al Bibliotecii Naționale a României

Scrisoare deschisă, 1 Mar 2024